Tag: civil’i

  • Civillii şi polimlu

    Civillii şi polimlu

    Oamiñilli daima eara tu ampuliseari. Ditu nai ma veclliulu kiro, oaminilli s-vătămară unu alantu, fără ñilă. Ună aiami, fitrusiră profesioniştilli aliştei acţiuni autodistructivă. Oaminilli agiumsiră specialişti tu lenu turlii di dumenii ufilisitoari, isnăhi şi arte, iara vătămarea-a oamiñilor agiumsi ună zănati. Ma amănatu, ălli si spusi armată. Vrea s’aştiptai ca profesioniştilli armilor să s’ampulisească cu soţlli ditu idyea zănati ditu tăburea adversă ama istoria easti mplină, di ñilli di ani, di situaţii tru cari armile nu s’dănăsescu dinintea a aţioru ţi nu au arme. Neise, s’pare că, tru polimi, ma multu muriră aţelli niarmătusiţ andicra di militarllii.



    Croniţli tru keatră ică pi carti nă zburăscu di lăhtăroşi fănicadz, ună imagine di mpurdari şi moarti a născăntoru fapte di arme pi cari vrea s’mindueamu s’li mutrimu cu pirifañe. Tru veclliulu kiro ama şi tru aţeali di ma năpoi, bana a unlui om, maxusu ţi nu ari armati, canda nu angrica dipu multu. Di dauă-trei secole, ama, zburămu ti ndrepturle a omlui, nica şi ti ndreptulu la bană. Articolul 3 a Declaraţiillei Universale ti Ndrepturli a Omlui, apufuseaşti că “iţi hiinţă uminească ari ndreptul la bană, la libirtate şi securitatea a persoanăllei a lui”.



    Secolul XX easti aţelu cari cunuscu dauă polimi mondiale di mari keardiri ama şi tiñisearea-a ndrepturilor a omlui pi sţena internaţională. Tru aestu contextu, secolul XX cilăstăsi să scoată polimlu nafoarea a npmlui, să-l scoată ditu relaţiile internaţionale şi ditu niakicăserli anamisa di state. Ti atea, polimlu nideclarat ali Rusiei contra ali Ucraină u adusi duñeaua la nivelu atavic a prişcăviillei fuviroasi, la nitiñiseari regulili internaţionale moderne, la călcarea ndrepturlor a omului, inclusiv a ndreptului la bană.



    Bana normală, iriñeatică, a dzăţ di milioane di oamiñi fu aspartă, ñilli di oamini fură vătămaţ, oaminilli fără arme fură trăñipsiţ şi asasinaţ. Polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraină easti nafoara a nomurloru internaţionale şi a nomurloru scrise ică niscrise a bănaticlui iriñeaticu. Di la nădiili comune di prucupseari a oamiñilor di iuţido tru lumi, nă turnămu la angoasa prişcăviillei şi a aspărdzearillei, la frixea di viţinlu preşcavu, axi ti crimă. Ataca ali Rusie nu avu logică ditu protili a llei sticuri di oară, nu ştim ţi căftară ta s’ndreagă, ţi problemă internaţională ţi nu putea s’hibă ndreaptă pritu arbitraj vrea s’astindzea pritu aestu polimu. Alliumtrea, tută văsilia, cu 44 miliuñi di oamiñi easti aspartă sistematic cu ună prişcăville ţi nu s’ari vidzută.



    Zori va s’hibă să spună vără tora că Rusia şi armata a llei nu au tru scupo kirearea a banăllei umineaşti tru Ucraina, văsilia viţină şi indipendintă ditu 1991, an tru cari şi Rusia ş’aminta indipendinţa. Ici ţiva ma cinicu andicra di işearea tu migdaani a oficialilor aruşi cari minduescu să spună că nu easti dialihea aţea ţi veadi lumea tută, că glorioasa armată rusă nu amină cu tancul tru oamiñi cari imna cu bicicletă, tră lucre di cafi dzuă, că nu aminară topi, pi cari angrăpsiră “cilimeañi”, pi peroane mpline di arifugaţ. Nămuzea militară easti călcată cu păpuţă mplini di săndzu, a diapoa nămuzea a unlui populu cari ş-pitreaţi armata s’vatămă maxus civili nu există şi nu poati s-exista. Ucraina keari dzuuă di dzuuă oamiñi şi case, armata rusă arucă cu topi tru case şi aftukinati ţivili, amină tru ţivilli, intră pisti oamiñi tru kiuşelu tru cari s-ascumsiră, nădăinda s’ascapă di urghia putinistă.



    Armata rusă s’mină ti repoziţionare şi vatămă cât ma mulţă ţivili. “Opearaţiunea specială”, cum eara buiusitu polimlu diclanşat aoa şi unu mesu ş-giumitati, agiumsi un fănico zori ti vidiari, di un barbarismu ditu veclliulu kiro ascăpitatu. Cu tuti aesti, himu tru secolul XXI, cându ici ţiva ditu ţi s’faţi tora tu Ucraina numata pistipsimu că easti di căuli.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Civilii şi războiul

    Civilii şi războiul


    Oamenii s-au războit dintotdeauna. Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au ucis între ei, fără milă. La un moment dat au apărut profesioniştii acestei acţiuni autodistructive. Oamenii s-au specializat în diferite domenii utile, meşteşuguri şi arte, iar uciderea oamenilor a devenit o meserie. Ulterior, i s-a spus armată. Te-ai fi aşteptat ca profesioniştii armelor să se confrunte cu colegii de acelaşi profil din tabăra adversă dar istoria este plină, de mii de ani, de situaţii în care armele nu se opresc în faţa celor fără de arme. Dimpotrivă, se pare că, în războaie, mai mult au murit cei neînarmaţi decât militarii.



    Cronicile în piatră sau pe hârtie ne vorbesc de crunte masacre, o imagine de jaf şi moarte a unor fapte de arme pe care am fi tentaţi să le tratăm cu mândrie. În vremurile vechi dar şi în cele mai recente, viaţa unui om, mai ales fără arme, nu părea să conteze prea mult. De două-trei secole, însă, vorbim de drepturile omului, inclusiv de dreptul la viaţă. Articolul 3 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, statuează că “orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale”.



    Secolul XX este cel care a cunoscut două războaie mondiale extrem de distrugătoare dar şi impunerea drepturilor omului pe scena internaţională. În acest context, secolul XX a încercat să scoată războiul în afara legii, să-l scoată din relaţiile internaţionale şi din disputele dintre state. De aceea, războiul nedeclarat al Rusiei împotriva Ucrainei a întors omenirea la nivelul atavic al violenţei agresive, la dispariţia regulilor internaţionale moderne, la încălcarea drepturilor omului, inclusiv al dreptului la viaţă.



    Viaţa normală, paşnică, a zeci de milioane de oameni a fost distrusă, mii de oameni au fost ucişi, oamenii fără arme au fost torturaţi şi asasinaţi. Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei este în afara legilor internaţionale şi a legilor scrise sau nescrise ale convieţuirii paşnice. De la aspiraţiile comune de bunăstare ale oamenilor de oriunde în lume, ne-am întors la angoasa violenţei şi a distrugerii, la teama de vecinul agresiv, capabil de crimă. Atacul Rusiei a fost lipsit de logică din primele sale clipe, nu ştim ce s-a căutat a se rezolva, ce problemă internaţională ce nu putea fi rezolvată prin arbitraj s-ar fi stins prin acest război. În schimb, o ţară întreagă, cu 44 de milioane de oameni este distrusă sistematic cu o bestialitate rar întâlnită.



    Cu greu va putea susţine cineva acum că Rusia şi armata sa nu au ca scop nimicirea vieţii omeneşti în Ucraina, ţara vecină şi independentă din 1991, an în care şi Rusia îşi câştiga independenţa. Nimic mai cinic decât apariţiile oficialilor ruşi care încearcă să susţină că nu este adevărat ceea ce vede toată lumea, că glorioasa armată rusă nu a tras cu tancul în oameni care mergeau pe bicicletă, pentru cele mai banale treburi zilnice, că nu au dat cu bombe, pe care au scris “copii”, pe peroane pline de refugiaţi. Onoarea militară este călcată cu bocanci plini de sânge iar demnitatea unui popor care îşi trimite armata să omoare mai ales civili nu există şi nu poate exista. Ucraina pierde zilnic oameni şi case, armata rusă trimite bombe în case şi maşini civile, trage în civili, intră peste oameni în colţul în care s-au ascuns, sperând să scape de urgia putinistă.



    Armata rusă se mişcă a repoziţionare şi ucide cât mai mulţi civili. “Operaţiunea specială”, cum era era vopsit războiul declanşat acum o lună şi jumătate, a devenit un masacru greu de văzut, de un barbarism din vremuri de foarte mult trecute. Şi, totuşi, suntem în secolul XXI, când nimic din ce se întâmplă acum în Ucraina nu mai credeam că este posibil.




  • Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Când s-cându, istoria a laolui easti sum semnul a unal’ei imagine. Tamam di 177 di ani di anda isi tru migdani cadhurlu, imaginea surprinsă di obiectiv easti atea cari na aduti dininti realitatea. Tru kirolu dit soni, Siria na aduti dininti imagini dit arada a nai cama dramatitilor, zori tra straxeari, cu aspardzeri si tradzear uminească ti nimindueari şi ti nistraxeari. Di vara ndoi an’i, sirien’il’i suntu victimili a oamin’ilor armatusiţ cari mbartiteadza len turlii di scupadz politit, geopolitit şi religioase. Askerea a regimului ufitial di Damasc aruca topi tu mahaladzl’I a civililor minduiti ca ghio taha suntu controlate di aribelii cari alumtă contra a prezidentului Al Assad. Ma multi parei a aistor opozanţa amina cu topili tu casabadzl’I controlat di armată. Pisti tuti aesti, planeadză demenţa Daech, organizaţia teroristă cu numa di stat islamic cari vatamă cu priscavil’e banatorl’I ti al’I aputrusira.




    Aviaţia arusă bombardeadză şi ea poziţiile a teroriştilor, apărati şi cu scuturi uminesti, ama şi casabadz şi cartiere controlate di opozanţal’ii a regimului ufitial, aliat ali Moscova. Alta turlie spusa, tru Siria, civil’ii reprezintă duşmanlu a tutulor, cilimean’i, mul’erili, ausl’i şi bărbaţl’ii nearmatusiţ suntu vatamat prit iti metodă di iti parei ti ari armati. Tru Siria s-dizvarteasti una crimă niacumtinată, un genocid lahtarosr, internaţionalizat ama ti varnu nu poati sa-lu danaseasca. Tru Siria suntu vatamat oamien’i ama şi istorie şi spiritualitate, suntu asparti, tru noima isisi a zborlui, casabadz a prezentului ama şi metropoli a antichitatil’ei, casabadz ti yilipsira cu n’ml’ di an’i nainti. Suntu bombardati casi, spitale, şculii, muzee, situri arheologice, suntu vatamat oameni, civilizaţie, memorie.




    Dit Siria na yin şi na armân imagini lahtaroasi, cari spun ndrepu, ti cutreambura, prit aesta realitate dispri cari avdzam la habari ama nu u akicasimu tru a l’ei dimensiuni pan di mardzina. Doauă dit cadurli cari u marcara conştiinţa umană reprezintă doi cilimean’i sirieni cari tricura prit experienţe pe cari niti un om nu lipseasti s-li canoasca. Aoa si aproapea un an, imaginea a unui cilimean sirian arcat di daldza pi o plajă dit Turchie, nicat anda cu mari lahtari fumeal’ea a lui cilastasea tra s-ascapa pisti amari, tru Europa, alaxi concepţiile şi istoria ali Uniuni Europeana. Tora, imaginile suntu ma multi, suntu tru minari şi spun stena ali ascapari di su surpaturli a casil’ei a lui a unui cilimean di 4 ani. Easti adus tru braţi di un salvator dit echipili ti fac fapti di eroism tru Alep, casaba milenar dit Siria, tora aspartu tru ma marea parti. Easti bagat pi un scamnu portocaliu dit ambulanţă, mplin di arina şi di sândzu, tru pantalon’il’i scurţa a ilikiil’ei a agioclui, tora un stic di bană şi di moarte. Tru inocenţa a lui alu vidzu dramatismul ti armanearea tru bana cate scurta a lui bană easti idyealui cu polimlu ti u asparsi Siria.




    Cilimean’ii sirieni cari nu cunoscu sumaraslu şi u ciudusira lumea tuta au ilikia a aistyui polim, ahurhitu aoa si 5 an’i ca una cumitie civilă andicra di vatamarea a nascantor cilimean’i di cătra askirladzl’I sirieni. Napoi al’I vidzum cilimean’il’i ti nu stiu sumaraslu, atel’I dit Siria, la el’i acasă, tru imagini cu pokemoni. Putem sa spunem ca niti el’I nu fura alas at nanaparti di aestru agiocu la modă ama va s-dzatem ca nu va s-akicasim ti s-fati cu aesti cilimean’i, s-pistipsim ca au kiro di atea ti s-fati tru arada a barnului a lor pi a lor ilikie.




    Pan tru soni el’I vor s-facă timbihi a lumil’ei că avem sinfer multu ma multu lumea virtuală cadealithea infantilă tra chiniyea a nascantor personaje electroniti andicra di catastisea a nascantor cilimean’i cari na mutrescu tora, ama nu cu sumaraslu, dit caduri şi filmi vinite dit Siria, ama mâni pot tra s-keara prit 1001 di turlii tru cari s-moari di arada tru Siria. Andicra di simpatitl’ii monştrii virtuali, cilimean’i dit Siria şi oamin’i, ngheneral, au masi una bană, şi până tora u akicasira cici tiva di ea. Dimec, numata căftaţ pokemoni verdza pi stizn’i ca sa spunet sinfer tra cilimean’il’i fără sumarasu ali Sirie, tru idyiul kiro cu polimlu ti la aspardzi vasilie.




    Autor: Marius Tiţa


    Armanipsearea: Tascu Lala