Începând cu luna aprilie a acestui an, în
cadrul Palatului Suțu din centrul capitalei, sediu al Muzeului Municipiului
București (MMB), are loc o expoziție inedită pentru publicul bucureștean:
Civilizația sării. Tehnologii, instalații și unelte milenare conservate în
lemn. De la obiecte la informație interactivă, de la frumusețea și
ingeniozitatea realizării obiectelor până la practicabilitatea lor, această
expoziție aduce în fața vizitatorilor o întreagă lume fascinantă și complexă.
Despre toate acestea ne-a vorbit directorul adjunct al MMB și curatorul
expoziției, Dan Pîrvulescu:
Muzeul nostru propune vizitatorilor un proiect expozițional inedit,
dedicat civilizației create în jurul exploatărilor de sare din perioada pre și
proto istorică în bazinul intracarpatic. În acest fel, până spre finalul lunii
octombrie 2023, vor fi expuse la Palatul Suțu, pentru prima dată la București,
cele mai vechi tehnologii, instalații și obiecte de lemn din sudul și sud estul
Europei. Cele mai timpurii dintre bunurile culturale expuse datează din epoca
târzie a bronzului și au fost conservate datorită mediului salin în care au
stat mii de ani. Obiectele fac parte din patrimoniul cultural al Muzeului
Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, iar majoritatea lor
provin din situl arheologic de la Băile Figa, aflat în localitatea Beclean din
județul Bistrița-Năsăud. … România este una dintre țările cu cele mai bogate
zăcăminte saline din lume, ele fiind concentrate în Transilvania, Maramureș,
Subcarpații Moldovei și de Curbură și Oltenia. Formarea lor a fost una de
durată, survenită în urma evaporării apei unei vechi mări, care acum zeci de
milioane de ani acoperea o bună parte a continentului european. Sarea din
această zonă se găsește atât în formă solidă, în roci de sare, la suprafață și
la adâncimi accesibile, cât și în formă lichidă, izvoare, lacuri și pâraie de
apă sărată. O altă sursă accesibilă pentru obținerea sării este, desigur, apa
Mării Negre. Răspândirea neuniformă a surselor naturale de sare și cererea
ridicată pentru acest mineral au făcut ca sarea să fie de-a lungul istoriei,
unul dintre cele mai importante produse de schimb. Sigur că alimentul a fost
folosit de-a lungul istoriei atât pentru întreținerea propriului organism ca
element de tratament al unor boli, pentru creșterea randamentului economic al
animalelor, pentru conservarea produselor organice în scop alimentar, utilitar
sau, de ce nu, și ritual. Nu în ultimul rând, sarea a fost utilizată ca produs
de schimb, generând de foarte multe ori venituri importante.
Ce propune expoziția pentru vizitatorii
capitalei? Ce aduce inedit? Tot Dan Pîrvulescu:
Expoziția noastră este structurată în mai multe registre tematice
care se referă la definiția, sursele și proprietățile sării, la istoricul
exploatărilor de sare din preistorie și antichitate în spațiul românesc, la
distribuția și comerțul cu sare în preistorie, la tehnologiile preistorice de
exploatare a sării. Tuturor acestor registre tematice am adăugat un modul de
arheologie experimentală, unde vizitatorii noștri pot manipula replici ale
bunurilor culturale expuse. Cu ajutorul acestui modul, colegii de la Educație
muzeală vor ghida în următoarele luni, în cadrul unor ateliere dedicate, micii
exploratori în acest univers al sării. Ca obiecte inedite care pot fi văzute în
cadrul acestei expoziții. Se remarcă cele din lemn, cele din fibre organice,
funii și împletituri și piatră. Un alt obiect unicat, aș putea spune, la nivel
național și care este expus în cadrul expoziției noastre. Este vorba despre o
scară din lemn, lungă de aproape cinci metri și care a fost utilizată pentru
exploatarea sării prin minerit la adâncime.