Radio România Internațional

Tag: cladiri de birouri

  • Certificările verzi, o necesitate pentru sectorul imobiliar

    Certificările verzi, o necesitate pentru sectorul imobiliar

    Certificările verzi au devenit o necesitate pentru proprietarii care vor să
    se diferenţieze în peisajul imobiliar competitiv actual, retailul fiind cel mai
    ‘verde’ sector, urmat de cel industrial-logistic şi de birouri, arată un raport
    publicat de o mare companie de consultanţă imobiliară. Interesul proprietarilor
    şi dezvoltatorilor imobiliari pentru sustenabilitate a crescut semnificativ în
    ultimii ani, în contextul eforturilor de a se alinia la tendinţe şi ca răspuns
    la cerinţele pieţei, lucru care se reflectă într-un număr tot mai mare de
    certificări verzi obţinute, atrage atenţia raportul menţionat.


    Astfel, sectorul de retail este pe primul loc, cu aproximativ 70-80% din
    proiectele majore de retail din oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, care deţin certificări verzi, urmat de segmentul
    logistic şi industrial, cu 60-65% din stocul total de depozite moderne. Segmentul
    de birouri ocupă locul al treilea, cu aproape 60% dintre clădiri certificate.
    În anii următori, business-ul proprietarilor care nu reuşesc să se alinieze la
    cerinţele de sustenabilitate va fi afectat, subliniază consultanţii.


    Criteriile de mediu, sociale şi de guvernanţă (prescurtat ESG) nu mai sunt
    doar o tendinţă sau o noţiune la modă, ci mai degrabă reprezintă un standard în
    piaţa imobiliară, criza preţurilor la energie din 2022 având ca efect
    stimularea acestor practici aflate în plină expansiune. Chiar dacă facem
    abstracţie de European Green Deal al Comisiei Europene şi de obiectivele sale
    ambiţioase, devine din ce în ce mai clar că atât chiriaşii, cât şi
    dezvoltatorii sunt mult mai axaţi pe rezultatele şi beneficiile reale pe care
    le aduc clădirile verzi, sănătoase şi eficiente. Prin urmare, avertizează
    specialiştii, decalajul mare dintre proiectele care ţin cont de criteriile ESG
    şi cele care nu o fac va creşte şi mai mult în următorul deceniu.


    În condiţiile unei pieţe imobiliare oarecum tinere – de exemplu,
    aproximativ jumătate din stocul modern de birouri din Bucureşti a fost livrat
    în ultimii 10 ani -, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că multe clădiri cu
    destinaţie comercială sunt certificate verde, unele cu scoruri foarte bune
    chiar la nivel european, au explicat consultanţii imobiliari.


    În Bucureşti, 59% dintre clădirile de birouri cu o suprafaţă închiriabilă
    de peste 5.000 de metri pătraţi sunt certificate verde, în timp ce în
    Cluj-Napoca procentul ajunge la 68%, cu un aport semnificativ din partea
    autorităţilor locale, care au oferit stimulente fiscale dezvoltatorilor imobiliari
    pentru proiectele ‘verzi’. Totodată, şi în alte oraşe mari, în special
    Timişoara şi Iaşi (nord-est), au fost adoptate stimulente fiscale similare.


    Într-o lume post-Covid, cu inflaţie ridicată, şi într-o perioadă în care
    este mai dificil să readuci angajaţii la birou, proprietarii caută din ce în ce
    mai mult diferite certificări ESG care să-i diferenţieze pe piaţă, iar
    chiriaşii sunt interesaţi şi dispuşi să plătească o chirie mai mare pentru
    spaţii de birouri mai sustenabile, se precizează în raport.


  • Despre spaţii de retail şi zone pentru co-working

    Despre spaţii de retail şi zone pentru co-working

    Spaţiile de retail şi zonele amenajate pentru co-working din ansamblurile de locuinţe nou construite, la parter sau în spaţii adiacente, au devenit un element care este luat în calcul din ce în ce mai mult de cumpărătorii de locuinţe din România, în contextul lucrului de acasă şi al nevoii de a se proteja în timpul pandemiei. Potrivit specialiștilor din domeniu, doi din cinci cumpărători se gândesc foarte bine la aceste criterii atunci când își iau o locuință. Avem de-a face, așadar, cu un mix de chiriași de retail și de zone în care locuitorii ansamblurilor rezidențiale pot să lucreze în sistem de co-working. Confortul se redefinește acum prin facilități care să le ofere acces ușor la rutina zilnică, fără să mai fie nevoiți să se deplaseze frecvent.



    Spațiile de co-working sunt foarte căutate, mai ales că și modelul de muncă se redefinește. Astfel, în aceste spaţii funcţionează, pe lângă magazine alimentare, şi clinici medicale, saloane de înfrumuseţare, spălătorii, cafenele, restaurante, operatori pe care înainte de pandemie îi găseai mai ales la parterul clădirilor de birouri. Suprafeţele ocupate de zonele care se adresează acestor facilităţi au crescut ca pondere în ansamblurile rezidenţiale şi pot ajunge până la 10-15% din suprafaţa totală construită.



    Pe de altă parte, suprafaţa de birouri construită în zona de centru-vest din Capitală, din apropierea Universităţii Politehnice, o va depăşi în acest an pe cea din zona Floreasca-Barbu Văcărescu, din centru-nord, care a fost principalul hub de birouri din Bucureşti în ultimii opt ani. În zona centru-vest, stocul de spaţii de birouri moderne era de 523.000 metri pătraţi, iar în acest an, dacă vor fi concretizate planurile dezvoltatorilor, stocul va ajunge la 614.000 metri pătraţi. Astfel, 18% din stocul total de birouri din Bucureşti va fi concentrat în această zonă.



    În zona Floreasca-Barbu Văcărescu, la sfârşitul lui 2021 erau disponibili 569.700 metri pătraţi, iar pentru 2022 nu este anunţat niciun proiect nou, astfel că stocul va fi sub cel din zona Politehnicii (16% din suprafaţa de birouri moderne din Bucureşti). Evoluţia este influenţată de disponibilitatea redusă a terenurilor pentru construcţia de noi proiecte de birouri în zona Floreasca-Barbu Văcărescu, unde s-a concentrat peste o treime din stocul nou dezvoltat între 2013 şi 2021. Există o rată de neocupare mai mare în clădirile de peste 10 ani care nu au acces direct la metrou.



    În context, mai mult de jumătate din investiţiile imobiliare din România (57%) sunt în faza premergătoare construcţiei, adică în faza de obţinere de autorizaţii de construire. Pe lângă efectele războiului din Ucraina care poate influenţa cererea de noi locuinţe, cea mai mare problemă a dezvoltatorilor imobiliari este legată de predictibilitatea costurilor de construire în condiţiile creşterii preţurilor la materiale şi manopera din construcţii, dublată de creşterea tarifelor de arhitectură. La aceasta se adaugă inflaţia mare şi scumpirea creditării în România.



  • Piaţa clădirilor de birouri din Bucureşti

    Piaţa clădirilor de birouri din Bucureşti

    În Bucureşti, 88% din
    spaţiile de birouri sunt destinate închirierii. Preţurile spaţiilor diferă în
    funcţie de dotări, amplasament, servicii oferite şi, cel mai important aspect,
    clasa birourilor din care face parte. Specialiştii estimează chirii
    mai echilibrate în acest an pentru birourile noi din capitală destinate
    mediului de afaceri.Dacă în urmă cu cinci ani,
    chiriile spaţiilor de birouri noi, de clasa A din polul de business Barbu
    Văcărescu-Aviaţiei-Dimitrie Pompeiu porneau de la 16 euro/mp/lună şi ajungeau
    la 17 euro/mp/lună, acum încep de la 14,5 euro/mp/lună şi ajung la 17,5 euro/mp/lună,
    fiind, conform studiilor, apropiate la limita inferioară de cele din
    polul de business Orhideea-Grozăveşti-Politehnica, unde încă se mai construieşte
    şi unde chiriile sunt de 13 – 14,5 euro/mp/lună. In zona Expoziţiei
    au fost anunţate, în ultimele luni, mai multe proiecte de anvergură, astfel încât se conturează un nou pol
    de business Expoziţiei-Piaţa Presei Libere, cu valori ale chiriilor
    de 14,5-16,5 euro/mp/lună.



    In acest an, pe piaţa
    imobiliară din Capitală, vor apărea noi clădiri de birouri ce propun spaţii de
    clasa A, o suprafaţă de peste 600.000 de mp şi noi investiţii ale unor companii
    importante. Aceste spaţii noi se vor
    afla în toţi cei cinci poli de spaţii de birouri din Capitală, cu cea mai
    mare activitate în centru-vest şi Expoziţiei.


    Chiriile la spaţiile de birouri de clasa A din cei cinci poli de birouri se
    situează acum la un nivel cuprins între 13 şi 18 euro/mp/lună, în funcţie de
    zonă şi facilităţile oferite.


    In zona Orhideelor – Grozăveşti – Politehnica -
    Vlădimirescu se vor construi în total 12 clădiri ce vor livra în jur de 220.000
    de mp de spaţii de birouri de clasa A. In zona Barbu Văcărescu – Aviaţiei -
    Dimitrie Pompeiu se vor construi 5 clădiri ce promit să ofere peste 123.000 de
    metri pătraţi de birouri de calitate înaltă. In Bd. Expoziţiei – Piaţa Presei
    Libere se vor ridica 6 clădiri cu un spaţiu de aproximativ 88.000 de mp. In zona Unirii – Timpuri Noi se pregătesc 3
    clădiri de proporţii care vor contribui
    cu 57.000 de mp de birouri de clasa A. Iar în
    zona Piaţa Victoriei – Dorobanţi se vor construi 3 clădiri cu o
    suprafaţă de 30.000 de mp de spaţii de birouri de calitate înaltă