Patrimoniul imobil al Bucureștiului, mult încercat de naționalizarea comunistă, retrocedările post-decembriste către foștii proprietari sau moștenitorii lor, dar mai ales de neglijare îndelungată, conferă nu doar un aspect dezolant orașului, dar pune și probleme de siguranță. Multe dintre clădirile de patrimoniu, fiind neconsolidate și nerestaurate, se degradează sub ochii noștri, iar unele riscă un colaps complet în cazul unui cutremur major. E vorba de clădiri înalte și voluminoase, unele ridicate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima parte a secolului XX, care nu au beneficiat de nicio reparație sau consolidare. În ultimii ani, însă, au avut loc unele lucrări de întreținere și consolidare finanțate atât prin efortul administrației locale, cât și al proprietarilor, efort însă considerat insuficient de specialiști, societate civilă și locuitori. Cauzele sunt multiple: unele țin de proprietari, altele de primăria generală a Capitalei, după cum punctează Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.
“Cred că suntem în continuare în scenariul în care se asociază imediat o valoare negativă statutului de monument istoric. Dacă avem un monument, avem o problemă. Atâta timp cât nu o să avem instrumente eficiente și suficient de bine dispersate în societate pentru a corecta lucrurile, patrimoniul va rămâne o problemă. Ne vom uita cum este demolat sau este abandonat sau lăsat să dispară. Sigur că statutul acesta de monument istoric sau de parte a unui monument istoric – să nu uităm că centrul Bucureștiului e tot înscris în Lista monumentelor istorice – presupune niște restricții. În primul și în primul rând este interdicția de a demola și apoi sunt restricții cu privire la intervenții. Asta înseamnă un anumit parcurs administrative pentru autorizații, costuri mai mari și așa mai departe. Balanța trebuie echilibrată prin programe de susținere a proprietarilor sau de finanțare pur și simplu.
În alte orașe, precum Timișoara sau Oradea, unde clădirile de patrimoniu trec, de câțiva ani, prin restaurări și consolidări impresionante, s-au găsit soluții la nivel administrativ. Sigur, în București problemele sunt mai numeroase, căci și patrimoniul imobil este mai bogat și întins pe un perimetru mai mare. În plus, nu există încă o imagine clară a situației cu care ne confruntăm: câte clădiri sunt în pericol de prăbușire la un cutremur și care sunt costurile, consideră Radu Văcăreanu, profesor în cadrul Universității Tehnice de Construcții București.
“Noi am făcut la un moment dat o estimare așa foarte rapidă cam care ar fi efortul de consolidare pentru fondul construit din România. Și am ajuns undeva între 13 și 14 miliarde de euro. Dacă punem la un loc o sumă care este aproximativ egală pentru ceea ce înseamnă eficiență energetică – apropo de Green Deal – ajungem undeva la 27 de miliarde de euro. Chiar dacă ar veni Moș Crăciun acum și ne-ar pune 27 de miliarde de euro în poală, noi nu avem cum să implementam aceste proiecte pornind de la capacitatea administrativă și de la cea a firmelor. Sunt firmele de construcții capabile să implementeze proiecte cu atâția bani? Evident că nu! Și atunci avem nevoie de o prioritizare, iar pentru asta trebuie știm cât de mare e problema în București. Am pipăit un pic situația riscului seismic în București. Și aici aș vorbi de două paliere. În primul rând, trebuie să ne uităm la siguranța vieții, adică să asigurăm viața oamenilor în cazul clădirilor cu risc seism. Dar apoi există al doilea palier, la care în mod obligatoriu va trebui să ne uităm, și anume: limitarea pagubelor.
În aceste condiții, ce-a făcut Primăria Generală a Capitalei până acum? Un prim răspuns vine de la Edmond Niculușcă, reprezentantul oficiului de consolidări, care vorbește atât despre situația din trecut, cât și despre recent adoptatul Program municipal de restaurare. Edmond Niculușcă. “Administrația pentru consolidări pe care o reprezintă lucrurile e o instituție nouă. Când am preluat mandatul acum opt luni, am fost surprins să descopăr că între cei 90 de angajați ai administrației nu exista nici un inginer structurist și cu asta am spus multe. Într-adevăr nu există programe de finanțare. Dar nu lipsa banilor la Primăria Capitalei sau la Administrația pentru consolidări ar fi cauza. Primăria are probleme majore financiare, dar Administrația pentru Consolidări nu are probleme financiare în momentul de față. Programul municipal de restaurare se va referi la toate imobilele monumente istorice imobile, aflate în zone construite protejate imobile aflate sau în zone de protecție a monumentelor ori ansambluri clasate. Include finanțării rambursabile pe 25 de ani cu o garanție imobiliară. Pe baza unor criterii, oamenii vor aplica la acest program de finanțare, program care te poate însoți ca proprietar sau ca asociație de proprietari în tot procesul de proiectare a lucrărilor de consolidare-restaurare, dar și în chestiuni care țin de avize sau autorizații care sunt foarte complicate. Procentul de cofinanțare din partea primăriei este între 50% și 75%. Este primul program de finanțare pe monumente istorice în București.
Cât despre atitudinea proprietarilor, ea diferă în funcție de profilul și de interesele lor. În trecut, au existat cazurile unor clădiri de patrimoniu lăsate special în paragină ca să-și piardă statutul de monument istoric și să poată fi demolate pentru exploatarea terenului. De asemenea, sunt și proprietari, care din diverse motive, manifestă reticență față de ideea unui consolidări. Dar, potrivit lui Edmond Niculușcă, în toate aceste cazuri responsabilitatea principală revine autorităților.
“Sunt asociații care nu își doresc consolidare. Atunci, lucrările trenează, proiectul expiră pentru că nu s-au pus de acord. Noi, ca autoritate, avem conform legii obligația să facem un proces verbal prin care consemnăm faptul că proprietarii își asumă riscul și că autoritatea nu a putut interveni pentru reducerea riscului seismic la imobilul respective. Într-adevăr sunt cazuri în care proprietarii nu își doresc, însă discursul ăsta prin care generalizăm și spunem că nu se întâmplă consolidarea pentru că oamenii nu vor consolidarea e fals. Oamenii nu au vrut consolidarea pentru că autoritățile nu au fost transparente. Nimeni a înțeles cât costă, ce se plătește, ce nu se plătește, de ce sunt atât de mari costurile și mai ales cât durează.
În prezent, pe lista oficială a clădirilor din București cu risc seismic de clasa I se află 349 de imobile, dar asociațiile civice și experții în construcții consideră că, în realitate, numărul este mai mare, căci evaluarea clădirilor este întârziată și insuficientă.
