Radio România Internațional

Tag: clasa politica

  • CV-uri şi responsabilitate politică

    CV-uri şi responsabilitate politică

    Ministrul român al Cercetării şi Digitalizării,
    liberarul Florin Roman, şi-a dat demisia. El a plecat din Cabinetul condus de
    Nicolae Ciucă la mai puţin de o lună de la preluarea portofoliului, după o
    investigaţie a unui ziar care pune sub semnul întrebării studiile pe care a
    susţinut că le-a urmat. Jurnaliştii susțin că Florin Roman şi-a trecut în CV o
    diplomă de licenţă pe care nu o are și a plagiat lucrarea de disertație. În plus, ar fi publicat o carte, care, însă, nu a fost de
    găsit. Fostul demnitar neagă toate acuzaţiile şi afirmă că a renunţat la
    funcţie pentru ca imaginea Guvernului să nu fie afectată. El susţine că este
    nevinovat şi că ar fi victima unui linşaj mediatic şi politic legat de afaceri
    de zeci de miliarde de euro privind implementarea unor soluţii digitale pentru Executiv.
    Unele dintre acuzaţiile jurnaliştilor au fost susţinute şi de conducerea
    Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, care a precizat
    că Florin Roman nu a obţinut o licenţă la această universitate, ci doar o
    diplomă care atestă că a făcut studii la un colegiu din Alba Iulia.

    Postul său a fost preluat interimar de
    ministrul Energiei, Virgil Popescu. Florin Roman a fost, pentru o vreme, și
    președinte al Camerei Deputaților, fiind unul dintre cei mai influenți
    liberali. El consideră că liderul USR, Dacian Cioloş, ar fi cel
    care a coordonat atacurile împotriva lui şi declară că îl va da în judecată. În replică, Dacian Cioloş, fost premier în perioada 2015-2017,
    afirmă că nu este impresionat de această ameninţare şi subliniază că demisia
    lui Roman este un act necesar. Florin Roman nu
    este o victimă. Florin Roman este un exponent al clasei politice
    româneşti care a distrus ce avea România mai bun    , spune liderul USR.

    Mai
    mulţi politicieni români cunoscuţi au fost acuzaţi de plagiat în ultimii ani. Poate
    cea mai bună radiografie a fenomenului a făcut-o, în 2016, fostul deputat PSD
    și primar al sectorului 3 al Bucureştiului, Robert Negoiță, acuzat de plagiat
    pentru teza sa de docotarat și cercetat
    penal, la acel moment, pentru o astfel de faptă: Toată lumea o făcea, am făcut-o
    și eu. Robert Negoiță a terminat liceul la 31 de ani, în 2003, iar după un an
    de la terminarea celei de-a doua facultăţi, în 2009, era, deja, înscris la
    doctorat. Însă cel mai notoriu caz de plagiat în politica românescă
    este cel al fostului lider PSD, Victor Ponta, care a demisionat până la urmă
    din funcție, însă din cu totul alte motive. Fost premier între 2012 și
    2015, el a fost cercetat penal pentru infracțiuni privind drepturile de autor
    în privința tezei de doctorat, însă dosarul său a fost clasat de Parchetul
    General. Printre cei acuzați de plagiat, se mai numără Mihai Tudose, fost
    premier, Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru al Apărării, Radu Stroe,
    fost ministru de Interne, Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării. În 2020,
    România se afla pe locul 69 în clasamentul Transparency International
    din perspectiva Indicelui de Percepţie a Corupţiei.

  • Scena politică, în precampanie electorală

    Scena politică, în precampanie electorală

    Pe 11 noiembrie se dă, oficial, startul campaniei electorale. Aproape 6.500 de persoane se
    vor înfrunta pentru cele 466 de fotolii de parlamentar: 134 de senator şi 308 de
    deputat, plus 18 pentru deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea
    maghiară. Cât despre diaspora, aceasta va fi reprezentată de 2 senatori şi de 4
    deputaţi. Cei mai mulţi candidaţi
    aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Legislativ: PSD, PNL, ALDE,
    PMP, UDMR şi USR.

    În preambulul campaniei electorale, duminică, liberalii şi-au
    lansat, printr-un mare miting desfăşurat în centrul Bucureştiului, sloganul de
    campanie România înainte, precum şi candidaţii la parlamentare. La
    adunare a participat inclusiv premierul tehnocrat Dacian Cioloş. Nu candidează
    la scrutinul parlamentar şi nu este membru al niciunei formaţiuni politice, dar
    va beneficia de susţinerea liberalilor pentru a continua să conducă Guvernul şi
    după alegeri. Dacian Cioloş, care este susţinut şi de Uniunea Salvaţi România,
    a pledat pentru schimbarea atât a clasei politice, cât şi a mentalităţii
    generale: Să vă gândiţi în ce fel fiecare dintre noi
    putem să ne schimbăm pe noi înşine, pentru a cere leadershipului nostru să se
    schimbe, să fie mai onest, să fie mai direct atunci când are ceva de spus şi să
    fie cu bun simţ. Cred că schimbarea începe în primul rând cu noi înşine.

    Social-democraţii au văzut atacuri politice în mesajele de la miting ale
    liberalilor. Iar Liviu Dragnea, liderul lor, a reiterat că exclude să participe
    la o eventuală guvernare cu Dacian Cioloş premier. Acelaşi premier tehnocrat şi-a atras critici şi din partea fostului preşedinte al ţării, Traian
    Băsescu, care crede că un Dacian
    Cioloş neimplicat în politică ar fi reuşit să fie o locomotivă mai
    convingătoare a PNL-ului. Or, prin participarea la mitingul liberal, premierul
    şi-a abandonat statutul de tehnocrat. Duminică, partidul lui Traian Băsescu -
    Mişcarea Populară – şi-a prezentat, şi el, candidaţii pentru alegerile din 11
    decembrie. Formaţiunea îşi doreşte să devină a treia forţă politică din ţară şi
    Traian Băsescu – prim-ministru: Obiectivul nostru politic, pe care îl
    afirmăm deschis, este unirea României cu Republica Moldova, majoritar
    românofonă. Unirea se va face atunci când România va proba cetăţenilor
    Republicii Moldova că este mai bine să fim uniţi, decât să trăim în două state
    independente.

    Cât despre Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,
    aceasta va sprijini orice guvern,
    indiferent de culoarea sa politică, care va contribui la dezvoltarea
    Transilvaniei, unde este concentrată minoritatea pe care o reprezintă. Preşedintele
    UDMR, Kelemen Hunor: Noi vrem ca după 2016 să fie o formulă prin
    care se poate reforma societatea românească, se poate asigura un climat mult
    mai calm şi mai echilibrat în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţii şi
    evident, să contribuim şi noi la o astfel de schimbare.

    Soarta Executivului de
    la Bucureşti va fi decisă la urne, dincolo de dorinţele politicienilor. Lor le
    revine misiunea să convingă electoratul că sunt cei mai buni.

  • Proteste împotriva clasei politice din România

    Proteste împotriva clasei politice din România

    Amplul protest paşnic de marţi seară din centrul
    Bucureştiului, în care peste 20 de mii de oameni au cerut demisia premierului
    Victor Ponta, demisia ministrului de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, şi
    demisia primarului unuia dintre sectoarele Capitalei, Cristian Popescu Piedone
    – consideraţi exponenţi ai unei clase politice vinovate de tragedia din clubul
    în care zeci de tineri au murit – nu a rămas fără rezultate. Explicând că ar fi fost o greşeală să ignore nemulţumirea
    oamenilor, primul-ministru a depus mandatul său şi implicit al întregului
    cabinet, gest urmat la scurt timp de unul similar al edilului sectorului în
    care a avut loc incendiul.

    Zecile de mii de protestatari antisistem, în
    Bucureşti dar şi în mari oraşe, au revenit însă în stradă şi spun că o vor face
    până când întreaga clasă politică va fi reformată. Noi nu suntem numere, noi
    suntem vii, suntem atât de vii pentru că ziua în care nu vom mai fi este ziua
    în care vom muri – s-a strigat: Să arătăm clasei politice că e toată coruptă şi că vrem o
    schimbare. Vrem ca următoarea clasă politică pe care sperăm să o implementăm la
    guvern să nu mai repete greşelile pe care le-au repetat de atâtea ori guvernele
    din ultimii 25 de ani. Sperăm să tragem un semnal de alarmă şi o provocare
    pentru toată clasa politică, să nu mai repete greşelile pe care le-au făcut
    până acum şi să ia seama la vocea străzii.

    Cred că e vorba de
    ultima picătură, care a umplut paharul. Până la urmă, nu e vorba doar de o vinovăţie,
    vinovăţia pentru toate morţile astea, e vorba de răspundere, inclusiv
    răspunderea politică.

    Au scandat împotriva sistemului – Toate partidele, aceeaşi
    mizerie -, preşedintelui – căruia i-au spus că are o singură şansă, cu
    referire la persoana pe care acesta o va desemna, în urma consultărilor cu
    partidele, să formeze noul executiv, dar şi a Patriarhului Daniel, cărora,
    îndureraţi şi totodată revoltaţi îi reproşează că nu a venit la locul unde s-a
    întâmplat tragedia de vineri-seară. Protestele s-au extins în toată ţara, circa
    35 de mii de persoane se estimează că au ieşit în stradă în Timişoara, Cluj,
    Braşov, Târgu Jiu, Iaşi, Alba Iulia, Miercurea-Ciuc, Ploieşti, Brăila sau
    Constanţa, dar şi în diaspora, la Paris şi Londra.

    Analiştii cataloghează
    protestele din aceste zile drept o revoltă conştientă, o maturizare a mişcării
    civice a acestor oameni, în marea lor majoritate tineri. Nu este o mişcare
    politică, ci una spontană, declanşată de tragedia tinerilor care au murit
    nevinovaţi, despre care manifestanţii spun, însă, că n-au murit, ne-au
    trezit.