La Sustenlandia, conferință organizată la Bucureşti de asociația Ambasada Sustenabilității în România s-a discutat despre cum capitalismul de stil vechi, care venerează profitul, considerându-l singurul element justificator al antreprenoriatului — la raison d’être a oricărei companii, și-a încheiat existența, iar cei care refuză să se adapteze la noile standarde vor rămâne pe dinafară.
Vorbitorii au afirmat că întreprinderile trebuie să își asume astăzi, în contextul unei crize climatice cu temperaturi tot mai extreme și efecte palpabile în viața de zi cu zi, responsabilități ce depășesc registrul departamentului financiar. Responsabilități ce se extind către binele comunităților umane pe care le deservesc și al mediului înconjurător afectat.
Au urcat pe scenă, alături de reprezentanți ai unora dintre cele mai mari companii din România, trei voci de renume mondial în domeniul sustenabilității.
John Elkington este unul dintre ei. Supranumit „nașul sustenabilității” (the godfather of sustainability), o autoritate în sectorul responsabilității corporative, autor a peste 20 de cărți de referință, Elkington a adunat peste o jumătate de secol de experiență în domeniu. Despre situația actuală din România în ceea ce privește sustenabilitatea modului de operare a companiilor, expertul spune:
«Aveți în România un istoric legat de exploatarea, de exemplu, a petrolului, care a fost problematic și va deveni și mai problematic. Agricultura este un alt domeniu unde coexistă cei care practică o agricultură intensivă, folosind pesticide și îngrășăminte, cu cei orientați spre metode organice. Îmi este foarte greu să generalizez, dar din ceea ce am văzut la evenimentul de astăzi și din discuțiile la care am asistat sau am participat, sunt surprins, sunt cu adevărat surprins, pentru că nivelul dezbaterilor, cel puțin în anumite rețele de aici, este mult mai avansat decât mi-am imaginat».
Pentru cei din afara mediului de afaceri, piața de business din România pare că se bazează în continuare pe o mentalitate a lipsurilor, pe un joc de sumă nulă. Întrebat ce crede despre acest lucru, John Elkington răspunde:
«Este perfect de înțeles într-o țară ca România, într-o economie ca a voastră, care a ieșit dintr-o perioadă în care se înțelegea foarte diferit ce înseamnă valoarea și cum ar trebui ea creată, că oamenii s-au străduit să demonstreze că pot face profit în moduri care să atragă investitorii și, eventual, întreaga lume.
Dar, cred că dacă te uiți la alte părți ale lumii, ceea ce i-a trezit pe oameni în primele etape ale evoluției acestei agende de schimbare au fost dezastrele. Au fost lucrurile care au mers prost. Au fost urgențele. Și foarte des am lucrat cu companii care fie au simțit pe propria piele, fie au văzut alte companii din sectorul lor trecând prin probleme foarte mari.
Dar, între timp, lucrurile s-au schimbat și este posibil ca și în România lucrurile să se fi schimbat, iar companiile, în loc să privească schimbarea doar ca pe un efort de gestionare a riscurilor, să înceapă să înțeleagă că, de fapt, este vorba despre oportunitățile viitorului, despre ceea ce vor dori piețele.
Cum putem fi cu un pas înainte? Cum putem deservi noi tipuri de consumatori, noi tipuri de clienți, noi tipuri de investitori ș.a.m.d? Dar nu toată lumea va gândi sau va proce astfel. Mulți dintre cei care conduc afaceri tradiționale, orientate exclusiv spre profit, nu se vor schimba, ci vor pleca doar când se vor pensiona sau nu vor mai fi. Așa că întrebarea este: cum putem accelera procesul de a pune tineri în poziții de influență și apoi de putere? Pentru că, în general, tinerii tind să fie mai conștienți de lumea din jur.»
Discuțiile de pe scena evenimentului au fost moderate de Charlie Cox, fondatoarea unei companii britanice care îi ajută pe cei care stau la cârma companiilor să îmbrățișeze mentalitatea de care este nevoie în antreprenoriat pentru a contracara schimbările climatice. Întrebată care sunt forțele care îi motivează pe oameni să își reformeze modul în care își conduc afacerile, punând mediul înconjurător pe lista priorităților, Charlie Cox răspunde:
«Adesea, când ne gândim la schimbări, ne gândim cum să facem lucruri, ne gândim în termeni de acțiune. Mai trebuie să luăm în calcul și motivația. Motivația este prima dintre cele trei și se referă la conectarea cu valorile inerente și intrinseci ale oamenilor, la scop, la cel mai profund sens al lor, am putea spune la fibra lor morală.
Vorbim despre accesarea acelei părți care existau în oameni când erau niște copii de patru ani și voiau să devină astronauți, acel vis, acea iubire, acel sentiment că vrei să salvezi o buburuză de pe o frunză și să o eliberezi. Acea parte din noi este încă vie, dar ca adulți, am suprimat-o și este foarte important să o accesăm din nou. Aș părea idealistă dacă nu aș mai menționa încă două lucruri: raritatea și relevanța, care sunt aproape două fețe ale aceleiași monede. Unul este, și folosesc acest lucru cu prudență, activarea sentimentului de frică, de amenințare că ceva se va întâmpla dacă nu faci o schimbare. Care este riscul pentru afacerea ta dacă stai pe loc și nu faci nimic?
Putem să vorbim, de exemplu, despre acele afaceri vechi, de acum 30 de ani, despre care credeam că vor exista pentru totdeauna și care acum sunt complet depășite din cauza modului în care tehnologia s-a schimbat. Este vorba, deci, de a le reaminti oamenilor că fie se aliniază noilor cerințe, fie vor fi lăsați în urmă.
Cealaltă față a aceleași monede este relevanța, adică să îi ajuți să simtă că vor rămâne relevanți și că vor face parte dintr-o mișcare de schimbare dacă aleg și ei să facă schimbări. Este aceeași monedă pentru că, în loc să fie lăsați în urmă, au ocazia să se alăture schimbării, dar aici avem nevoie de date despre tendințe, avem nevoie să le transmitem oamenilor:
„Nu faceți ceva ieșit din comun sau nemaivăzut, decât dacă vor ei să facă pionierat. De fapt, sunteți parte dintr-un val de afaceri care se deplasează în aceeași direcție.” Asta creează un sentiment de siguranță, că aparții, că nu vei fi concediat ca CEO sau de echipa de conducere pentru că, de fapt, nu faci altceva decât te miști în direcția în care se mișcă toată lumea și ești în siguranță».
Wayne Visser, parte din Top 100 Thought Leaders in Trustworthy Business Behavior al Școlii Harvard, a fost cel de-al treilea invitat rezident în afara României. Visser crede cu tărie că niciun om singur nu poate schimba lumea, dar că fiecare om poate schimba lumea lui, în sfera lui de influență:
«Acesta este, cred eu, punctul în care acțiunile locale pot fi extrem de puternice. Dacă ne uităm la ceea ce au realizat unii primari la nivelul orașelor în privința schimbărilor climatice, a fost mult mai eficient decât ceea ce au realizat unele guverne naționale sau anumite colaborări internaționale. Și pe bună dreptate, pentru că (primarii) pot vedea impactul la nivel local, au adesea mai multă putere de a lua decizii și de a implementa soluțiile și le este, pur și simplu mai ușor, să gestioneze problema și soluția.
Deși avem nevoie de acțiuni la toate nivelurile și toate ar trebui să colaboreze, nu cred că trebuie să așteptăm să avem legislația ideală și ca toată lumea să fie de acord. Știi cum se spune: să nu lăsăm perfecțiunea să fie o barieră în calea schimbării».
