Radio România Internațional

Tag: Clisura Dunării

  • Poveștile Banatului Montan

    Poveștile Banatului Montan

    Descoperim în
    ediția de azi a rubricii noastre o zonă încărcată de povești, legende și
    tradiții. Județul Caraș-Severin, situat în sud-vestul României, se mândrește cu
    latura sa multiculturală, dar și cu obiective turistice unice. Cătune pline de
    farmec, mori de apă vechi, care încă mai funcționează, dar și pârtii de schi.
    Iată doar câteva dintre atracții!


    Ne începem
    călătoria cu Semeringul Bănăţean. Aceasta este cea mai veche cale ferată de
    munte din România, dar și cea mai spectaculoasă, declarată în anul 2021 Destinația
    Anului. A fost inaugurată în data de 15 decembrie 1863, în urmă cu 160 de ani,
    și trece prin 14 tunele și pe 10 viaducte, pe o lungime totală de 33,4 de km. Semeringul
    Bănățean leagă orașul Oravița de Anina, o localitate care în trecut trăia din
    industrie, spune Dan Mirea, directorul Centrului Județean pentru Conservarea si
    Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

    În prezent,
    este un oraș care a găsit ca soluție dezvoltarea turistică. Ca un element
    inedit ar fi faptul că aici, într-una dintre minele cele mai adânci din Europa,
    există un motor englezesc vechi care a rămas în stare de funcționare. Este un motor
    care nu mai există niciunde în lume, unul din seria motoarelor care au fost
    folosite și pe celebrul vas Titanic. El există în această mină din Anina, iar
    edilul și Consiliul Local de acolo au decis să facă și din acesta un obiectiv
    turistic, pentru că sunt foarte mulți străini care au aflat de acest motor.
    Turiștii ajung cu acest Semering Bănățean, o linie de cale ferată într-un
    peisaj superb.


    Tot în zona montană
    a județului Caraș-Severin veți putea vedea cea mai cunoscută cascadă din
    România. Aceasta a fost inclusă de portalul The World Geography pe primul loc
    în clasamentul celor mai frumoase cascade din lume. Fără
    îndoială că unul dintre obiectivele cele mai de notorietate din județ ar fi
    Cascada Bigăr, care, în ultimul an, a adunat un număr record de turiști, acea
    zonă dezvoltându-se și ca zonă turistică. Aș aminti aici, pe lângă Cascada
    Bigăr, la nici 10 km, localitatea Eftimie Murgu, Rudăria, așa cum o numesc
    bănățenii de munte, o localitate unde există celebrele mori de apă, care sunt
    de peste 100 de ani în funcțiune. Ele sunt și în acest moment folosite de către
    localnici și ca obiectiv turistic, și ca prezentare a bucatelor tradiționale.
    Mălaiul pe care țăranii îl macină la cele mori este pregătit în bucate
    tradiționale în gospodăriile din Rudăria. Sunt foarte mulți turiști străini
    care vin acolo. Noi, de curând, am prezentat la Târgul Național de Turism,
    mălai măcinat la morile de la Rudăria și asta a fost una dintre atracțiile
    gastronomice ale standului nostru, Banatul de Munte.



    Destinațiile montane
    principale sunt Semenic și Văliug, două localități care s-au dezvoltat foarte
    mult în ultimii ani. Am aflat de la Dan Mirea, directorul Centrului Județean
    pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, că satele
    di jurul acestor stațiuni s-au dezvoltat și ele.

    Există un sat
    celebru în munții Banatului: Gărâna. Acesta găzduiește în timpul verii cel mai
    mare festival de jazz din estul Europei, iar, în perioada iernii, se transformă
    într-o adevărată sărbătoare. Toate casele de acolo au fost transformate de
    localnici, cu sprijinul autorităților, în mici pensiuni. Fiecare dintre oferă,
    pe lângă bucatele tradiționale, un adevărat spectacol al obiceiurilor nu doar românești,
    ci și ale sașilor. Gărâna este unul dintre statele săsești care au înflorit din
    punct de vedere turistic.

    Noi avem comunități de croați, de sârbi, de maghiari,
    de ucraineni, de sași care au venit acum câteva sute de ani ca forță de muncă,
    iar, apoi, au devenit băștinași prin contopirea cu bănățenii și au ajuns să
    creeze adevărate comunități. În fiecare zonă a Banatului, există aceste
    sărbători. Comunitatea croată își prezintă obiceiurile, comunitatea sârbă, pe
    Clisura Dunării, o zonă care este fără îndoială foarte vizitată de turiști nu
    doar în timpul verii, ci și în timpul iernii.

    Aceste obiceiuri se păstrează din
    generație în generație. Celebrele colinde bănățene sunt cântate la fel ca în
    Maramureș, în seara dinaintea Nașterii Mântuitorului, când tinerii din satele
    din Banatul de munte, vestesc cea mai mare sărbătoare creștină prin aprinderea
    unor focuri. Aceste focuri se văd dintr-un sat în altul. În aceste sărbători,
    tinerii, alături de instrumentiști, prezintă nu doar jocuri sau portul, ci și
    colindele, care în satul bănățean sunt păstrate cu sfințenie.


    Există
    două zone schiabile în Banatul montan: zona Semenic-Văliug și zona Muntelui Mic,
    spune Romeo Dan Duncă, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

    Încă există câteva instalații mai vechi și pe Semenic, și la Văliug, dar,
    foarte interesant, există câteva pârtii nou făcute. Dintre acestea, una are
    lungimea de șase km. E cea mai lungă pârtie din România și există un proiect
    aprobat, unde finanțarea este pregătită și se va monta o gondolă pe o lungime
    de 4 km. Practic, vom repune pe harta schiului această zonă foarte frumoasă,
    care va fi foarte atractivă nu numai iarna, ci și vara sau în sezonul de toamnă,
    prin folosirea instalației respective pentru coborâri de mountain bike.
    Cealaltă zonă, zona Muntelui Mic, este o zonă care s-a dezvoltat mult. E o zonă
    cu peisaje foarte frumoase. De pe Muntele Mic se văd toți munții: cununa
    Munților Țarcului, Munții Retezat. Astăzi se poate schia în condiții civilizate
    acolo.



    Pe de altă parte, Dan Mirea, directorul Centrului
    Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin,
    ne invită să petrecem Crăciunul în mediul rural.

    În Ruderia,
    localitatea morilor de apă, există peste 12 pensiuni care sunt deschise pe
    toată perioada Crăciunului. Totodată, vă puteți petrece Crăciunul în stațiunile
    de pe Semenic. Există un număr mare de locuri. Fiecare dintre ele vă primește
    cu bucătăria tradițională a Banatului de Munte, cu programe artistice pe care
    le punem la dispoziție atât noi cât și operatorii privați, și, nu în ultimul
    rând, pe Valea Cernei, în stațiunea Băile Herculane. Mai există încă un loc
    care, de curând, s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani: Clisura Dunării.
    Aici aveți posibilitatea de a asculta cântecul, de a vedea dansurile și portul
    comunității sârbe, care deși sărbătorește Crăciunul după ritul vechi, din
    respect pentru turiști, organizează seri cu tematică în fiecare seară, încă din
    data de 22 decembrie. Pe lângă faptul că există acest mit, că suntem făloși,
    noi suntem niște gazde foarte primitoare și vă așteptăm cu drag să vă petreceți
    sărbătorile de iarnă într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu.


    Invitația a fost, așadar, lansată. Vă așteptăm și
    săptămâna viitoare cu noi destinații de poveste.


  • Băn’ile Herculane

    Băn’ile Herculane

    Ază agiundzim în sud-vestul a Româniilei, în stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, situată pi Valea a Cernălei, la mică distanță di căsăbălu dunărean Orșova. Easte un loc în care proprietățâle terapeutiţe a apilor minerale sunt valorificate di doauă mile di ani, ninca din perioada romană, ama și ună zonă încărcată di istorie și di leghende. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriilei Băile Herculane, spune că prima atestare documentară a destinațilei a noastră, loculu di agiundzire ca turişti, easte di-tru anulu 153. El dzâse: Istoria stațiunilei easte multu avută, foarte bogată și este și mai veachle, ninca din timpuri primordiale, unăoară cu leghendile a eroului Hercule. Aestua (dzâc oaminli) să si aibă alumtată aoaţe cu cu Hidra, ţea cu șapte capite, pi care o/u avimse pi Valea Cernălei și în Clisura Dunării. Aşi, si spune că apile termale a liştei stațiune au putearea vindecătoare a lu Hercule. Si mai spune că, după ţe tăliee primulu cap a Hidrălei, Hercule fu urminipsit di ună moaşe, muliare multu trictă tru etă, di pi Valea Cernălei. Aesta li spuse că, ma că să i ascaldă ică si facă bane tru apile termale din Băile Herculane, va poată să află putearea să talie ţealealante capite ale Hidră. Așr si născu leghenda a stațiunilei. Stațiunea Bănile Herculane eara preferata romanilor bogaț și a ţilor din imperiulu austriac. După ţel de-al doilea polim mondial, după dezvoltarea turismului, stațiunea agiumse cunoscută printră turiștili din întreaga lume. Aeștia lu ștea tratamentul balnear tră toate lângorile-a aparatului musculo-scheletal. În prezentu, stațiunea si moderniză. Există hoteluri foarte ghine dotate, hoteluri cu baze di tratamentu la standarde europeane, care ofeeră nu maşi tratamentul cu ape termale bogate tru sulfu, că și tratamente SPA și wellness. Aestea di mai năpoi sunt tratamente moderne care nu si adreseadză persoanilor lândzite, că a ţilor care au dor/ care dorescu să prevină/să incheadică și să ascapă di stres.


    Ma că si zburâm di atracțiile din stațiunea Bănile Herculane, cu siguranță ună di eale easte chentrul istoric. Există mai multe pavilioane adrate în prima giumetate a secolului al XIX-lea, grupate în varliga statuilei a lu Hercule. La mică distanță, si aaflă alte case di patrimoniu, precum Cazinoulu, Bănile Imperiale austriaţe și vila în care stătea împărăteasa Austro-Ungarilei, Elisabeta sau Sissi, care avea faptă ună pasiune tră Bănile Herculane și tră priimnarile/drumețiile tru locurile di-an varliga. Unulu di cipitile muntoase din varliga a stațiunilei, care oferă ună vidzută impresionantă asupra Valilei a răului Cerna, fu climată, ică pătidzată pi numa a mirăroanilei, a mpirăteasălei. Dan Buru, referentu cultural în cadrulu a Primăriilei Bănile Herculane spune: Easte ună stațiune di munte ţi are și foarte multe ștranduri. În sezonulu caldu, pot să si facă plajă și drumeții pi munte. Peisajile sunt superbe. În special veara și toamna, toț turiștili cu mirache tră drumeții, cicloturismu şi turismu di aventură sunt aștiptaț la Bănile Herculane, toț avânda ţe să descoaperă și ţe să facă tru aestă zonă. Totunăoară, avem, din fericire, ună mulțame di monumente istoriţe clasa A, ninca di-tru chirolu a imperiului austro-ungar. Toate aestea si aaflă în chentrul vechliu a stațiunili și spun ună frâmtură di luxul a turismului practicat în Bănile Herculane tru aţel chiro. Aoaţe vinea amiradzâli/ampirațâli a imperiului austro-ungar, iar tru 1852, împăratul Franz Josef spunea că easte ţea mai muşată stațiune din Europa.



    Ma că si vă planificaț un sejur mai lungu, va aveţ ună ofertă bogată di excursii tra să cunoaștiţ atracțiile di-an varliga. Din Bănile Herculane, pot să si facă piste 15 excursii di şcurtă durată. Dan Buru dzâţe: Unile di eale au ună durată di 4, 5 ore, alte di una dzuuă întreagă. Aşi, poate să si agiungă la Castrulu Roman Drobeta și la Muzeulu a Porțâlor di Fier di la Drobeta Turnu Severin, la Mănăstirea Sâmta Ana, di la Orșova sau la statuia a lu Decebal, sculptată tru stizma di munte, din Cazanile a Dunărilei, aestea di mai nâpoi hiinda şi ele ună atracție naturală. Sunt ama și excursii spre Oltenia di munte, spre Târgu Jiu, cătră operile a sculptorului Constantin Brâncuși, cătră Mănăstirea Tismana, Hobița sau Chleile a Sohodorului. Sunt și excursii spre Transilvania, spre Castelul a Corvinilor, care si aaflă la ună distanță di 120 km di Bănile Herculane. Ași ma, toate pot să hibă vizitate într-ună dzuuă. A mie îmi faţe mare plăcere să recomandu a tutulor ună excursie care si face tru doauă dzâle: Drumulu/Calea a romanilor în Dacia. Di la Drobeta Turnu Severin, loculu în care romanili au intrată întră anili 104-105, în Dacia, și de iu au fudzită, au loată calea, prin zona a noastră, pi Valea a Cernălei, Valea a Timișului, cătră Sarmisegetusa Regia, în Munțâlii a Orăștiilei. Toată aestă distanță poate să hibă parcursă tru doauă dzâle, cu înnoptare/şideare noaptea tru Bănile Herculane.


    Ma că tru mărili căsăbadz prezența a ionilor negativi din aer easte di 80-100 pi centimetru cub, la Băile Herculane cifra creaște la 2.000. Eli sunt aţeli care asiguripsescu un somnu lișor și echilibreadză sistemulu nervos. Ionili negativi stimuleadză totunăoară metabolismul și favorizeadză cicatrizarea/înclidirea a rănilor. În stațiune, va aveaţ ună gamă largă di factori terapeutiţ și proceduri. Prima și ţea di bază pi lista tutulor turiștilor prinde să hibă banea sulfuroasă termală. Pi lângă aesta, foarte căftate sunt și bănile termale di plante, di plante autentiţe, nu di esențe chimiţe. Si folosescu menta, păducelul, gălbenelile, florile di salcâm, coada șorichiţului și, nu tru arada di mai năpoi, lavanda.


    Stațiunea Băile Herculane easte și loculu di desfășurare a unui evenimentu ahoria, devenit deja tradițional, Festivalul Internațional di Folclor Hercules. Dan Buru, referentu cultural în cadrul a Primăriei nă spune: Tru ultimili doi ani, pandemia nă nchidicăă să nă continuăm tradiția, ama, di anulu aestu, vrem să o/u continuăm. Au venită la aestu festival dansatori din lumea întreagă: din Mexic până în Israel, din partea di nordu a Europălei până tru Grăţie. Lă si feaţiră arada, sigura, dansatorili din România. Festivalul si organizeadză, di arada, la intrata mesului alonar, iar, pi parcursul a trei dzâle, turiștili au posibilitatea să veadă diverse culturi, să cunoască oamini și adeţ nale. Aşi, aestu festival si dezvoltăă și reuși să arămână/să dăinusească di piste 20 ani.


    Foarte mulțâ turiști xeni au vinită aoaţe de-a lungul a chirolui. După 1989, tradiția fu puțin întrearuptă, ama turiștili aarhiusira să vină diznou. Aerul curat, apile curative, posibilitățâle di agrementu din stațiune și di-an varliga lă asiguripsescu a tutulor ună vacanță reușită.



    Autor: Daniel Onea


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Proiect transfrontalier pentru traversarea Dunării cu bacul între România şi Serbia

    Proiect transfrontalier pentru traversarea Dunării cu bacul între România şi Serbia

    Bănăţenii pot ajunge în Serbia şi cu bacul, traversând Dunărea. Este vorba de un proiect transfrontalier, derulat prin programul IPA România-Serbia, de către Consiliul Județean Caraș-Severin în parteneriat cu Primăria Moldova Nouă și municipalitățile Golubac și Veliko Gradişte.

    6 ani le-a luat autorităţilor române şi sârbe să deschidă Punctul de Trecere a Frontierei Moldova Nouă – Golubac. Prima cursă a bacului Baziaş 4 a fost luni, 30 decembrie 2019, iar de la începutul anului 2020 se fac câte două curse zilnic:

    Atunci când proiectul a fost iniţiat s-a dorit dezvoltarea acestei zone și am convingerea că legătura dintre România şi Serbia, relaţiile dintre cele două ţări vor deveni mai puternice, a spus directorul Biroului Regional pentru Cooperare Teritorială Timișoara, Anca Lolescu.

    Primarul din Moldova Nouă, Adrian Torma este încrezător în acest proiect transfrontalier: Sădim o sămânţă în dezvoltarea turismului în Clisura Dunării de Banat. Noi cei din Moldova Nouă ne mândrim că facem parte din Banat şi ne bucurăm că mulţi timişoreni vin la noi în zonă. A fost un proiect cu multe greutăţi, cu multe modificări, dar uite că reuşim să-l finalizăm. Sper ca această mică sămânţă să devină un reper în Clisura Dunării.

    Bacul Baziaş 4 traversează Dunărea de două ori pe zi, iar durata călătoriei este de numai o jumătate de oră. Ambarcațiunea este dotată cu două motoare, are o lungime de 33 de metri şi o lăţime de 17 metri, poate transporta 20 de mașini și 50 de persoane. La timonă este căpitanul Florin Bolboc, un marinar cu o experienţă de 35 de ani pe Dunăre, dar care a navigat și pe toate apele interioare din Europa:

    Este o şansă teribilă. Eu o numesc bucla de aur. Turiştii vor putea să traverseze în Serbia şi să vină înapoi în România pe la Drobeta Turnu Severin. Acest circuit ridică enorm şansa de a se dezvolta turismul în zonă.

    Consiliul Județean Caraș-Severin a realizat proiectul tehnic pentru construirea Punctului de Trecere a Frontierei de la Moldova Nouă, a finalizat achiziția bacului de trecere Baziaș 4 și pontoanele de acostare ale acestuia. Tot în responsabilitatea Consiliul Județean a fost și derularea procedurii de avizare a Punctului de trecere a frontierei nou creat în cadrul proiectului.

    Lucrările de construcție, achiziția și dotarea obiectivului de investiții și drumul de legătură cu DN 57 la Moldova Nouă au fost în responsabilitatea Primăriei orașului Moldova Nouă. Partenerii sârbi, municipalitățile Veliko Gradiște și Golubac au realizat lucrările de construcție a drumului de legătură la Usije pentru feribot, precum și drumul de legătură între Usije și Veliko Gradiște.


  • Clisura Dunării

    Clisura Dunării

    Vă invităm astăzi în
    sud-vestul României, într-o zonă despre care mulți turiști spun că ar fi
    printre cele mai frumoase. Relieful este cu siguranță unul deosebit. Veți găsi
    aici pe de o parte dealuri stâncoase, pe de altă parte Dunărea, iar iubitorii
    naturii vor fi încântați de rezervațiile naturale în care se găsesc păduri
    seculare cu plante și păsări rare, protejate prin lege. Oferta de cazare este
    foarte variată, iar cea culinară, deși diversificată și ea, are la bază
    mâncărurile tradiționale din pește.


    Diana Nodiț, din cadrul
    Asociației Pro Mehedinți, spune că în orice parte a județului Mehedinți,
    atracțiile turistice sunt extraordinare. Vorbim despre Clisura Dunării, din
    partea de sud-vest a județului, Cazanele Dunării, celebra statuie a lui
    Decebal, săpată într-o stâncă, cea mai înaltă din România și extraordinar de
    frumoasă. Locurile de cazare sunt foarte bune. În sudul județului există arii
    naturale protejate, unde se pot întâlni pelicani. Cei care nu ajung în Delta
    Dunării, ar trebui să ajungă în sudul județului Mehedinți. Mai este și zona de
    nord a județului, o zonă carstică deosebită, cu peșteri, cu singurul pod
    natural funcțional din lume, de la Ponoarele.


    În zonă, puteți vizita Muzeul
    Hidrocentralei Porțile de Fier 1, unde este prezentată foarte sintetic istoria
    naturală și culturală a defileului Porțile de Fier. Un punct de mare atracție
    este coborârea cu liftul în sala turbinelor. Acolo se vede pe viu cum funcționează
    hidrocentrala. Sediul principal al muzeului este într-o clădire care a fost
    finalizată în jurul anului 1926. Veți vedea și un acvariu dunărean, care oglindește situația ihtiofaunei
    actuale, în condițiile lacului de baraj. Secția științele naturii se află la parter,
    secția de istorie și arheologie se întinde pe tot etajul.


    În această zonă,
    temperatura medie anuală este considerată cea mai mare din România, nu numai
    datorită verilor foarte călduroase, dar și datorită iernilor foarte blânde.
    Temperatura aceasta favorizează cultivarea unor plante considerate exotice în
    România. Există câteva specii de magnolii deosebite pentru România. Smochinul
    este, de asemenea, una dintre speciile de plante în semisălbăticie.

    În
    localitatea Șvinița, există o plantație
    de smochini, iar faima dulcețurilor de la Șvinița a depășit granițele României,
    după cum am aflat de la Corneliu Martin, din cadrul Asociației Dunărea-Moldova
    Nouă:

    Clisura Dunării este o zonă cu un potențial turistic extraordinar.
    Invităm turiștii la pensiunile din zonă, care au și activități conexe. Acestea
    organizează drumeții în peșterile din Clisură și excursii la mănăstirile din
    zonă. Avem trasee turistice cu vaporul
    de la Orșova la Moldova Nouă și croaziere. Vă invităm să gustați din bucătăria
    românească specifică Clisurii Dunării: ciorba de pește și peștele gătit în
    diverse forme, inclusiv aperitive din pește.

    Organizăm alpinism, rafting, tir
    cu arcul, echitație. În zona Gârnicului, o comună din Clisura Dunării, se
    organizează anual un festival de jazz,
    unde vin zeci de turiști din Austria, Germania, pe motociclete. Avem Festivalul
    Smochinului din Șvinița, unde se pot gusta și achiziționa dulceața și pălinca
    de smochine. E o zonă pitorească, dar
    deosebită și din punct de vedere istoric. Se pot vedea ruinele cetății de la
    Drencova, Tricule. Vă așteptăm cu căldura specifică climatului mediteranean al
    Clisurii Dunării.


    Chipul lui Decebal,
    regele dac, sculptat în piatră în Clisura Dunării este înalt de 55 m și lat de
    25 de m. Pentru a vă reprezenta mai ușor dimensiunea statuii, trebuie să știți
    că aceasta este cu numai șase metri mai scundă decât Statuia Libertății din New
    York, cu opt metri mai mare decât monumentul lui Iisus din Rio și cu zece metri peste colosul
    din Rhodos. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

  • Clisura Dunării

    Clisura Dunării

    Vă invităm astăzi
    în sud-vestul României, într-o zonă despre care mulţi turişti spun că ar fi
    printre cele mai frumoase. Veţi găsi aici pe de o parte dealuri stâncoase, pe
    de altă parte Dunărea, iar iubitorii naturii vor fi încântaţi de rezervaţiile
    naturale. Este o zonă turistică a cărei faimă a depăşit de mult graniţele
    ţării. Aici se pot face excursii în peşteri, alpinism, rafting, concursuri de
    tir cu arcul, echitaţie, ciclism şi se organizează jocuri de aventură pentru tineri. Oferta de
    cazare este foarte variată, iar cea culinară, deşi diversificată şi ea, are la
    bază mâncărurile tradiţionale din peşte.


    Cornelia Balaci,
    de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, recomandă vizitarea unor obiective
    deosebite. Avem Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier
    1, unde este foarte sintetic prezentată istoria naturală şi culturală a
    defileului Porţile de Fier. Un punct de mare atracţie este coborârea cu liftul
    în sala turbinelor. Acolo se vede pe viu cum funcţionează hidrocentrala. Sediul
    principal al muzeului este într-o clădire care a fost finalizată în jurul
    anului 1926. Ea a fost construită ca internat al unui liceu. Apoi, în 1972, în
    data de 15 mai, s-a inaugurat expoziţia modernă. Veţi vedea şi un acvariu
    dunărean, care oglindeşte situaţia ihtiofaunei actuale, în condiţiile lacului
    de baraj. Secţia ştiinţele naturii se află la parter, secţia de istorie şi
    arheologie se întinde pe tot etajul. Clădirea din spate este o replică mai mică
    a corpului principal, unde se află expoziţiile de etnografie şi artă populară.
    Tot acolo se află depozitele întregului muzeu, precum şi laboratorul de
    restaurare şi conservare.


    Puteţi oricând să
    optaţi pentru o scurtă plimbare cu vaporul pe Dunăre. Orşova – Cazanele Mari
    este ruta de pe care puteţi admira cele mai frumoase peisaje create de fluviu
    în România, dar şi multe vestigii istorice. În oraşul Orşova vă aşteaptă la
    ponton multe ambarcaţiuni, dar şi alte obiective interesante. Cornelia Balaci: În oraşul Orşova, ca obiective turistice, sunt biserica
    romano-catolică, mănăstirea Sfânta Ana. Aici se află o bază sportivă foarte
    importantă de caiac canoe, cu nişte rezultate excepţionale la nivel mondial,
    dar şi administraţia Parcului Natural Porţile de Fier. Oraşul vechi, mărturie a
    unei puternice civilizaţii romane, se află sub apă. Sub apă se află şi ruinele unei fortificaţii
    romano-bizantine, dar şi ale unei cetăţi feudale. Există un climat foarte blând
    aici. În această zonă, temperatura medie anuală este considerată cea mai mare
    din România nu numai datorită verilor foarte călduroase, dar şi datorită
    iernilor foarte blânde. Temperatura aceasta favorizează cultivarea unor plante
    considerate exotice în România. Există câteva specii de magnolii care dezvoltă
    foarte frumos în această zonă. Smochinul este, de asemenea, una dintre speciile
    de plante în semisălbăticie. În localitatea Şviniţa, există o plantaţie de smochini, iar faima
    dulceţurilor de la Şviniţa a depăşit graniţele României.



    În vacanţa în Clisura Dunării, veţi putea vedea şi
    Chipul lui Decebal, regele dac, sculptat în piatră, înalt de 55 m şi lat de 25
    de metri. Pentru a vă reprezenta mai uşor dimensiunea statuii, trebuie să ştiţi
    că aceasta este cu numai şase metri mai scundă decât Statuia Libertăţii din New
    York, cu opt metri mai mare decât monumentul lui Iisus din Rio şi cu zece metri peste colosul
    din Rhodos. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

  • Turist în Mehedinţi

    Turist în Mehedinţi


    Ne îndreptăm astăzi către sud-vestul României, o zonă turistică a cărei faimă a depăşit de mult graniţele ţării. În judeţul Mehedinţi se pot face excursii în peşteri, alpinism, rafting, concursuri de tir cu arcul, echitaţie, ciclism şi se organizează jocuri de aventură pentru tineri. Oferta de cazare este foarte variată, iar cea culinară, deşi diversificată şi ea, are la bază mâncărurile tradiţionale din peşte.



    Ne începem călătoria alături de Cornelia Balaci, muzeograf în cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. “Avem Muzeul Hidrocentralei Porţile de Fier 1, unde este foarte sintetic prezentată istoria naturală şi culturală a defileului Porţile de Fier. Un punct de mare atracţie este coborârea cu liftul în sala turbinelor. Acolo se vede pe viu cum funcţionează hidrocentrala. Iar în satul Cerneţi mai avem două cule, monumente istorice: cula lui Tudor Vladimirescu şi cula lui Nistor. Sediul principal al muzeului este într-o clădire care a fost finalizată în jurul anului 1926. Ea a fost construită ca internat al unui liceu. Apoi, în 1972, în data de 15 mai, s-a inaugurat expoziţia modernă. Veţi vedea şi un acvariu dunărean, care oglindeşte situaţia ihtiofaunei actuale, în condiţiile lacului de baraj. Secţia ştiinţele naturii se află la parter, secţia de istorie şi arheologie se întinde pe tot etajul. Clădirea din spate este o replică mai mică a corpului principal, iar aici se află expoziţiile de etnografie şi artă populară. De asemenea, tot acolo se află depozitele întregului muzeu, precum şi laboratorul de restaurare şi conservare.”



    Iată câteva variante de a petrece timpul liber. Puteţi oricând opta pentru o scurtă plimbare cu vaporul pe Dunăre. Orşova – Cazanele Mari este ruta de pe care puteţi admira cele mai frumoase peisaje create de fluviu în România, dar şi multe vestigii istorice. În oraşul Orşova vă aşteaptă la ponton multe ambarcaţiuni, dar şi alte obiective interesante. “În oraşul Orşova, ca obiective turistice, sunt biserica romano-catolică, mănăstirea Sfânta Ana. Aici se află o bază sportivă foarte importantă de caiac canoe, cu nişte rezultate excepţionale la nivel mondial, dar şi administraţia Parcului Natural Porţile de Fier. Oraşul vechi, mărturie a unei puternice civilizaţii romane, se află sub apă. Sub apă se află şi ruinele unei fortificaţii romano-bizantine, dar şi ale unei cetăţi feudale. Există un climat foarte blând aici. În această zonă, temperatura medie anuală este considerată cea mai mare din România nu numai datorită verilor foarte călduroase, dar şi datorită iernilor foarte blânde. Temperatura aceasta favorizează cultivarea unor plante considerate exotice în România. Există câteva specii de magnolii care dezvoltă foarte frumos în această zonă. Smochinul este, de asemenea, una dintre speciile de plante în semisălbăticie. În localitatea Şviniţa, există o plantaţie de smochini, iar faima dulceţurilor de la Şviniţa a depăşit graniţele României.”



    În vacanţa în Clisura Dunării, veţi putea vedea Chipul lui Decebal, regele dac, sculptat în piatră, înalt de 55 m şi lat de 25 de metri. Pentru a vă reprezenta mai uşor dimensiunea statuii, trebuie să ştiţi că aceasta este cu numai şase metri mai scundă decât Statuia Libertăţii di New York, cu opt metri mai mare decât monumentul lui Iisus din Rio şi cu zece metri peste colosul din Rhodos. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, după cum am aflat de la Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei Turism şi Agrement Cazanele Dunării din Dubova, judeţul Mehedinţi. Se încadrează perfect în peisajul despre care aflăm mai multe de la Marin Cărămizaru: “Am căutat să diversificăm cât mai mult oferta noastră. În primul rând, recomandăm întoarcerea la natură. Pentru aceasta, recomandăm turiştilor care ajung în zonă drumeţiile pe Ciucarul Mare, Ciucarul Mic sau masivul Trescovăţ, care oferă o panoramă spectaculoasă asupra defileului. Recomandăm, de asemenea, deplasările pe bicicletă pe traseele din zonă. Acestea pot fi închiriate de la pensiuni. Cea mai căutate activitate este plimbarea cu bărcile de agrement, cu vaporaşul. De asemenea, se pot închiria hidrobiciclete sau caiace de la pensiunile din zona Clisurii. Se pot vizita şi câteva peşteri. Cea mai frumoasă este peştera de la Gura Ponicovei.”



    Turiştii străini care vin în special din Europa se deplasează foarte mult pe bicicletă, spune Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei Turism şi Agrement Cazanele Dunării: “Prin Clisura Dunării trec două rute importante de cicloturism: Eurovelo 6 şi Traseul Cortinei de Fier. Zona Clisurii Dunării prezintă o foarte mare diversitate etnoculturală. Invităm turiştii să se adreseze Asociaţiei de turism pentru a putea oferi cele mai corecte şi mai bune informaţii despre zona turistică, referitoare la cazare, la obiectivele turistice care pot fi vizitate şi, de ce nu, pentru a pune ghizi turistici pentru traseele din zonă.”



    Pe întreg teritoriul judeţului Mehedinţi există atracţii turistice şi zone deosebite numai bune pentru a petrece câteva zile de relaxare. Diana Nodiţ este preşedintele Asociaţiei Pro-Mehedinţi, o organizaţie non-guvernamentală: “Oriunde, în orice parte a judeţului Mehedinţi, atracţiile turistice sunt extraordinare. Ne referim la zona Clisura Dunării, din partea de sud-vest a judeţului, Cazanele Dunării, celebra statuie a lui Decebal. Este sculptată într-o stâncă şi este cea mai înaltă din România. Avem spaţii de cazare în locuri deosebit de frumoase. Apoi, avem sudul judeţului cu arii naturale protejate, unde, fără să exagerez sau să glumesc, vă spun că se pot întâlni pelicani. Este o zonă extraordinară. Cei care nu ajung în Delta Dunării, ar trebui să vină în zona de sud a judeţului Mehedinţi, pe malul Dunării. Mai avem şi zona de nord a judeţului, o zonă carstică, cu peşteri şi obiective naturale inedite cum ar fi podul natural de la Ponoarele, singurul pod natural circulabil din lume. Este o zonă extraordinar de pitorească, plină de tradiţii şi cu meşteşuguri.”



    Fie că doriţi să faceţi sport, să vă odihniţi sau să vă relaxaţi, iată tot atâtea motive pentru a petrece un concediu întreg în judeţul Mehedinţi.


  • Toamna, în Clisura Dunării

    Toamna, în Clisura Dunării

    Vă invităm astăzi în sud-vestul României, într-o
    zonă despre care mulţi turişti spun că ar fi printre cele mai frumoase.
    Relieful este cu siguranţă unul deosebit. Veţi găsi aici pe de o parte dealuri
    stâncoase, pe de altă parte Dunărea, iar iubitorii naturii vor fi încântaţi de
    rezervaţiile naturale în care se găsesc păduri seculare cu plante şi păsări
    rare, protejate prin lege. În această ediţie a rubricii Radio Tour, vorbim
    despre Defileul Dunării, cunoscut şi sub denumirea de Clisura Dunării. Dacă
    doriţi să pescuiţi, să vă plimbaţi cu barca, să vizitaţi peşteri sau să faceţi
    drumeţii, atunci, aceasta este destinaţia perfectă.


    Raluca
    Crîsta, director executiv la Grupul de Acţiune Locală, Clisura Dunării, ne
    explică de ce toamna este anotimpul ideal pentru a ne îndrepta atenţia către
    această zonă. Toamna în Clisura Dunării este cea mai frumoasă,
    coloritul vegetaţiei fiind în toată splendoarea lui. Sunt diferite specii de
    arbori, care îşi colorează frunzele diferit. Toamna aţi putea vizita Peştera
    Veterani, una dintre dintre cele mai vechi
    peşteri descoperite în zona noastră. Vizitarea se face din Dunăre,
    accesul făcându-se în bărci. Acestea pot fi închiriate fie din portul Dubova,
    fie din Eşelniţa. Apoi, se poate vizita Peştera Ponicova. Aceasta nu este
    amenajată, dar e deschisă pentru turişti. Nu e o peşteră grea, e frumoasă, care
    are o intrare dinspre drumul principal, iar ieşirea din peşteră se face direct
    în Dunăre. De asemenea, unii aventurieri coboară din barcă în timpul croazierei
    şi intră în peşteră direct prin apă. Depinde de nivelul apei.

    Întreaga
    zonă se întinde pe arealul a două judeţe: Mehedinţi şi Caraş-Severin. Dacă
    Mehedinţiul se laudă cu peşterile turistice, în Caraş Severin, recomandate sunt
    cetăţile, spune Raluca Crîsta, director
    executiv la Grupul de Acţiune Locală, Clisura Dunării. Sunt
    vestigii istorice şi culturale frumoase în anumite peşteri. De exemplu, Peştera
    Gaura cu Muscă. Este foarte accesibilă publicului. Apoi, foarte importantă e
    salba de cetăţi care se află pe Dunăre: Cetatea Drencova, Cetatea Tricule.
    Perioada de toamnă este foarte frumoasă când, după coacerea smochinelor, se
    face dulceaţa de smochine la Şviniţa, care este foarte renumită. Aici, turiştii
    îşi pot face programare la localnici şi pot asista la preparea gemului
    tradiţional de smochine Şviniţa şi a ţuicii tradiţionale din smochine.

    În
    Clisura Dunării vă veţi bucura de bucătăria românească specifică zonei: ciorbă
    de peşte, dar şi peşte plachie şi gătit în diferite feluri pe post de aperitiv.
    Iar peşterile, mănăstirile şi disponibilitatea proprietarilor de pensiuni de a
    vă umple programul cu trasee deosebite vă vor asigura cu siguranţă o vacanţă de
    vis. Turişti veţi întâlni din toate colţurile lumii şi practicând toate formele
    de turism, spune Raluca Crîsta, director executiv la Grupul de Acţiune Locală,
    Clisura Dunării. Clisura Dunării este o destinaţie pentru
    toate tipurile de turişti. Avem turişti care vin pe bicicletă, care tranzitează
    Europa fie de-a lungul Dunării, fie prin alte circuite. Există câteva locuri de
    campare. Există case tradiţionale în care se pot închiria camere. Apoi, avem
    turiştii obişnuiţi care găsesc pensiuni şi vile la două şi trei stele, la
    preţuri accesibile. Există însă şi turismul de business. Cei care caută
    condiţii excelente de cazare le găsesc şi pe acestea. Acesta a început să se
    dezvolte tot mai mult. La început s-a dezvoltat pe partea judeţului Mehedinţi,
    acum se dezvoltă acest tip de turism şi în judeţul Caraş-Severin. Avem proiecte
    finanţate pentru activităţi recreaţionale: bărci, caiace, tir cu arcul,
    paintball, activităţi de speologie, de alpinism şi escaladă.



    Şi nu sunt de ratat nici
    evenimentele din zonă. Ca în fiecare an, de la Şviniţa a
    fost deschis la sfârşitul lunii august de concursurile sportive la fotbal,
    tenis de masă, şah şi pescuit sportiv şi cu
    înscrieri pentru concursul Cea mai bună dulceaţă de smochine şi Cea mai bună
    ţuică din smochine. În primul weekend al lunii
    septembrie, peste 300 de turişti au
    participat la cea de a 16-a ediţie a
    Festivalului Smochinului, având ocaziă de a degustă atât dulceaţa cât şi ţuica de smochine. Însă calendarul evenimentelor cuprinde şi alte
    acţiuni, pe care le aflăm de la Raluca Crîsta, director executiv la Grupul de
    Acţiune Locală, Clisura Dunării. Există Festivalul Satelor
    Dunărene, care se desfăşoară tot la Şviniţa. Există Festivalul Lalelei de
    Cazane, din Dubova. Pe lângă acestea, în Moldova Nouă există renumitul Festival
    al Ceaunului, când se prepară peşte la ceaun şi se fac tot felul de concursuri
    culinare. Pe lângă acestea există Nedeile, la care, pe lângă localnici, vin şi
    cei din comunităţile apropiate şi turişti. Sunt rugi care au o foarte mare valoare
    culturală. Generaţia tânără şi bătrână se adună laolaltă şi vedem cum oamenii
    îşi păstrează tradiţiile, vin îmbrăcaţi în portul tradiţional şi expun scenete,
    cântece şi dansuri populare. Există turişti care vin odată la câţiva ani şi
    simt schimbare în bine. Există alţii care vin în fiecare an de Crăciun, de
    exemplu.



    Iată aşadar o destinaţie
    cu numeroase oferte de cazare, pentru toate buzunarele, în care vă puteţi
    bucura de toate formele de turism şi unde puteţi aprecia din plin bucătăria
    românească tradiţională, pe bază de peşte.





  • Vacanţă în Clisura Dunării

    Vacanţă în Clisura Dunării

    Ne îndreptăm astăzi către sud-vestul României, o zonă turistică a cărei faimă a depăşit de mult graniţele ţării. Clisura Dunării, oferă un peisaj aparte. Prin acest defileu vom înainta spre Cazanele Mici şi Cazanele Mari, locuri în care fluviul se strecoară printre munţi. În zonă se pot face excursii în peşteri, alpinism, rafting, concursuri de tir cu arcul, echitaţie, ciclcism şi se organizează jocuri de aventură pentru tineri. Oferta de cazare este foarte variată, iar cea culinară, deşi diversificată şi ea, are la bază mâncărurile tradiţionale din peşte.



    În vacanţa dvs. în Clisura Dunării veţi putea vedea Chipul lui Decebal, regele dac, sculptat în piatră, înalt de 55 m şi lat de 25 de metri. Pentru a vă reprezenta mai uşor dimensiunea statuii, trebuie să ştiţi că aceasta este cu numai şase metri mai scundă decât Statuia Libertăţii di New York, cu opt metri mai mare decât monumentul lui Iisus din Rio şi cu zece metri peste Colosul din Rhodos. Este cea mai înalta sculptură în piatră din Europa, după cum am aflat de la Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei Turism şi Agrement Cazanele Dunării din Dubova, judeţul Mehedinţi. Se încadrează perfect în peisajul despre care aflăm mai multe de la Marin Cărămizaru: Am căutat să diversificăm cât mai mult oferta noastră. În primul rând, recomandăm întoarcerea la natură. Pentru aceasta, recomandăm turiştilor care ajung în zonă drumeţiile pe Ciucarul Mare, Ciucarul Mic sau masivul Trescovăţ, care oferă o panoramă spectaculoasă asupra defileului. Recomandăm, de asemenea, deplasările pe bicicletă pe traseele din zonă. Acestea pot fi închiriate de la pensiuni. Cea mai căutate activitate este plimbarea cu bărcile de agrement, cu vaporaşul. De asemenea, se pot închiria hidrobiciclete sau caiace de la pensiunile din zona Clisurii. Se pot vizita şi câteva peşteri. Cea mai frumoasă este peştera de la Gura Ponicovei. La ambarcaţiunile nautice preţul e diferit în funcţie de traseul ales pentru vizitare, însă e cuprins între 25 de lei şi 35 de lei de persoană pentru o plimbare care durează între o oră şi jumătate şi două ore.”



    Toamna e cea mai frumoasă în această zonă, spune şi Raluca Crîsta, director executiv al Grupului de Acţiune Locală Clisura Dunării: E perioada ideală pentru vizitare în special datorită coloritului vegetaţiei. Clisura Dunării este o destinaţie pentru toate tipurile de turişti. Sunt turişti care vin pe bicicletă şi tranzitează Europa, fie de-a lungul Dunării, fie prin alte circuite. Există câteva locuri de campare. Există case tradiţionale, administrate privat, în care se poate locui pentru o perioadă. Apoi, există turistul obişnuit, care găseşte pensiuni şi vile de vacanţă la două sau trei stele, la preţuri accesibile. Avem însă dezvoltat şi sectorul turismului de business. Se dezvoltă tot mai mult acest segment. Chiar în cadrul asociaţiei noastre avem finanţate nişte proiecte foarte interesante pe partea de agroturism. De asemenea, mai avem proiecte frumoase finanţate pentru activităţi recreaţionale: bărci, caiace, tir cu arcul, paintball, activităţi de speologie, de alpinism şi escaladă. Perioada de toamnă e foarte frumoasă, când, după coacerea smochinelor, se face dulceaţa de smochine la Şviniţa. Localitatea este renumită. Turiştii îşi pot face programare la localnici şi pot participa la prepararea gemurilor, a dulceţurilor şi a ţuicii de smochine de Şviniţa.”



    Turiştii străini, care vin în special din Germania, Ungaria şi Cehia, se deplasează foarte mult pe bicicletă, spune Marin Cărămizaru, preşedintele Asociaţiei Turism şi Agrement Cazanele Dunării.



    Prin Clisura Dunării trec două rute importante de cicloturism: Eurovelo 6 şi Traseul Cortinei de Fier. Zona Clisurii Dunării prezintă o foarte mare diversitate etnoculturală. Invităm turiştii să se adreseze Asociaţiei de turism pentru a putea oferi cele mai corecte şi mai bune informaţii despre zona turistică, referitoare la cazare, la obiectivele turistice care pot fi vizitate şi, de ce nu, pentru a pune ghizi turistici pentru traseele din zonă.”



    Festivalul smochinelor, Festivalul Satelor Dunărene, Festivalul Lalelei de Cazane din Dubova, Sărbătoarea Ceaunului din Moldova Nouă, iată câteva dintre manifestările care au loc într-o zonă atât de diversă multietnic. Aici trăiesc laolaltă comunităţi de sârbi, cehi, germani şi maghiari, am aflat de la Raluca Crîsta, director executiv al Grupului de Acţiune Locală Clisura Dunării: Pe lângă acestea, sunt Nedeile sau Rugile Satului, la care, de obicei, pe lângă sătenii din comunitatea respectivă vin şi cei din comunităţile apropiate. Rugile au o mare valoare spirituală întrucât vedem generaţia tânără lângă cea matură cum îşi păstrează tradiţiile. Oamenii vin în costume populare şi expun tot felul de poezii şi scenete, dansează şi cântă cântece populare. Ne dorim ca în viitorul apropiat să înfiinţăm un artizanat în care toţi meşteşugarii să-şi poată valorifica produsele.”



    Iar turiştii, fascinaţi de frumuseţea locurilor şi a oamenilor, vin din toate colţurile lumii, continuă Raluca Crîsta: Sunt unii care vin constant o dată la un an, la doi ani şi simt îmbunătăţirea. Sunt alţii care vin în fiecare an de Crăciun, de exemplu, în anumite locuri. Unii vin să exploreze în fiecare an împreună cu noi, de la asociaţiile de speologie şi de ciclism. Avem un feedback pozitiv de la ei. Foarte mulţi vin din Cehia, din Germania, din Austria. Nu de mult, am discutat cu câţiva turişti din Indonezia şi Thailanda. Acum două săptămâni am avut un grup din Elveţia. Vin de peste tot.”



    Cele mai solicitate sunt preparatele din peşte. Toate pensiunile şi restaurantele din zonă oferă tradiţionala ciorbă de peşte, saramură de peşte, plachie sau peşte la grătar cu mujdei şi mămăliguţă. De asemenea, sărbătorile din zonă devin adevărate festivaluri gastronomice. Un motiv în plus să vă contactaţi agentul de turism pentru a vă programa o vizită în Clisura Dunării.