Radio România Internațional

Tag: Club Colectiv

  • UPDATE: Bilanțul tragediei din Club Colectiv a depășit 40 de morți

    UPDATE: Bilanțul tragediei din Club Colectiv a depășit 40 de morți

    Numărul celor decedați în tragedia din clubul Colectiv a ajuns, sâmbătă seara, la 41, după ce alte două persoane rănite în incendiul de săptămâna trecută au murit la Spitalul Floreasca și Spitalul Bagdasar-Arseni.



    Un număr de 107 persoane sunt spitalizate, dintre care 48 sunt în stare gravă și critică, potrivit declarațiilor de sâmbătă ale premierului interimar Sorin Cîmpeanu.



    Șeful secției de chirurgie plastică și reparatorie a Spitalului Floreasca, Ioan Lascăr, a declarat sâmbătă că datele statistice prezentate în literatura de specialitate arată că, în cazul asocierii arsurilor de căi tegumentare și căi aeriene, indicele de mortalitate se situează între 30-80%.



    Costurile pentru pacienții care vor fi transferați în străinătate vor fi decontate integral din Fondul de rezervă al Guvernului, iar în ceea ce privește aparținătorii, vor fi decontate cheltuielile, indiferent de durata necesară, de transport, cazare și masă pentru câte un aparținător pentru fiecare pacient, a declarat, sâmbătă, premierul interimar Sorin Cîmpeanu.



    Pe de altă parte, circa 2500 de oameni s-au adunat sâmbătă, pentru a cincea seară la rând, în centrul Capitalei, pe marginea fântânii de la Universitate fiind așezate candele și fotografii cu victimele incendiului de la clubul Colectiv. Protestatarii au ocupat bd. Nicolae Bălcescu din zona Pieței Universității. Ei fluturau steaguri și afișau diverse lozinci, între care “Jos mafia politică”, “Nu sutem resemnați”, “Singura soluție, încă o revoluție”, “Nu mai vrem clasă politică”. Protestele și adunările de solidaritate au continuat în mai multe orașe din țară, cu prezență mai redusă.


  • Generaţii şi revoluţii

    Generaţii şi revoluţii

    În 1968, Franţa dar şi alte ţări europene au fost
    zguduite de o adevărată revoluţie a tinerilor. Întâi s-au revoltat studenţii,
    lor li s-au alăturat şi alţi tineri, inclusiv muncitori din marile uzine,
    într-o ridicare socială ce a zguduit clasa politică. Societatea întreagă şi
    inclusiv speculaţia de natură filosofică, atât de dragă acelor vremuri, s-au
    schimbat. Sociologii au ajuns la concluzia că revoluţia tinerilor din 1968 a
    fost protestul generaţiilor de după al doilea război mondial faţă de societatea
    clădită de părinţii şi bunicii lor. Trecuseră 24 de ani de la eliberarea
    Franţei de sub ocupaţia nazistă, ţara se refăcuse, societatea începea să ofere
    bunăstare dar tinerilor nu le era indiferent cum arăta societatea viitorului
    lor. A fost o adevărată preluare de responsabilitate.

    La 25 de ani de la
    Revoluţia anticomunistă din 1989 din România se poate spune că era de aşteptat
    o reacţie protestatară a tinerilor acestor zile faţă de tipul de societate în
    care trebuie să trăiască. Contestarea globală, antisistem, din aceste zile a
    fost declanşată de incendiul dintr-un club, în timpul unui concert rock, cu
    foarte mulţi morţi şi răniţi. Reacţia sistemului, a clasei politice la această
    dramă, a aruncat în aer răbdarea societăţii româneşti care, prin proteste masive,
    spontane, cer resetarea clasei politice, cea care şi-a asumat sarcina
    exercitării puterii, adoptării legilor şi administrării României.

    Termenul din
    lumea IT este cât se poate de potrivit pentru această desfăşurare de forţe
    novatoare care nu se mai împiedică în detalii ce fac ca societatea să arate ca
    o şosea peticită, ajunsă nefuncţională. Este potrivit pentru că universul IT
    este o caracteristică a tinerilor contestatari de astăzi, este noul nivel al
    civilizaţiei în care cei tineri trăiesc, în vreme ce conducătorii lor legali
    rămân într-o lume vetustă, dominată de corupţie şi ineficienţă, incapabilă să
    facă faţă provocărilor societăţii contemporane. Deşi se credea că reţelele
    sociale şi comunicare pe internet amână sau anulează revolta, de această dată,
    toamna românească a fost detonată prin mobilizarea online. Inclusiv noţiunea
    de tineret a evoluat, nu mai putem vorbi de o limită de vârstă, undeva în jurul
    celor 20 de ani ci de mentalităţi moderne şi opţiuni care reacţionează şi
    evoluează. Altfel, majoritatea politicienilor şi a membrilor sistemului
    contestat astăzi au sub 40 de ani, în timp ce mulţi protestatarii au trecut de
    această vârstă.

    Nu numai ca o metaforă ci şi ca o observaţie concretă, putem
    spune că protestatarii de pe străzile României de astăzi sunt asemenea celor
    care au participat la concertul tragic din 30 octombrie, de la clubul Colectiv
    din Bucureşti: adolescenţi, studenţi, masteranzi, unii chiar cu doctoratul,
    arhitecţi, medici, muzicieni şi artişti vizuali, rockeri şi adepţi ai altor
    genuri muzicale, lume bună şi vie care nu mai vrea să tacă şi are curajul să
    îşi ceară dreptul la viitor.

    Ca şi în 1968, sloganurile demonstranţilor vor
    rămâne în istorie. Deocamdată, cele strigate sau afişate în nopţile reci ale
    oraşelor României clădesc un program strategic pentru viitorul societăţii
    româneşti: eradicarea corupţiei, afirmarea competenţei, resetarea clasei
    politice, spunerea lucrurilor în faţă şi sancţionarea vinovaţilor, modernizarea
    societăţii şi scoaterea bisericii din treburile publice, şanse depline acasă la
    ei pentru tinerii României, flexibilizarea vieţii politice, un viitor modern şi
    deschis pentru România. Desigur, nu am terminat mesajele ce se trimit în aceste
    zile, nu pe telefoanele mobile ci direct din mijlocul coloanelor de
    demonstranţi. Ele sunt multe şi inteligent spuse, sunt strigăte disperate dar
    şi decizii morale clar afirmate. Şi mai sunt şi lacrimi pentru cei care au
    murit în incendiul de la clubul din Bucureşti, pentru că demonstranţii vor ca
    schimbările şi revoluţiile societăţii româneşti să nu mai pornească, ca în 1989
    şi ca în acest an, de la jertfa tinerilor.

  • O nouă zi de proteste în Piața Universității şi în ţară

    O nouă zi de proteste în Piața Universității şi în ţară

    4000-5000 de persoane s-au adunat din nou vineri seara în Piața Universității din Capitală în semn de protest faţă de sistemul politic şi în semn de solidaritate cu victimele incendiului de la Clubul Colectiv.



    Începând de marți, în fiecare seară bucureștenii au protestat în centrul Capitalei. La fel ca în restul zilelor, manifestanţii au blocat traficul în Piaţa Universităţii. Vineri seară, manifestanții afișau pancarte pe care se putea citi: “România trezește-te”, “Fără comuniști și membri de partide”, “Demisia Parlamentului, alegeri anticipate”, “Vrem acasă Diaspora”.



    Într-un manifest distribuit de către manifestanți i se solicita președintelui României declanșarea unui referendum care să vizeze “desființarea tuturor partidelor politice și scoaterea lor în afara legii”. De asemenea, se solicita simplificarea aparatului de conducere a statului și ocuparea noilor posturi prin concurs. Pentru a doua seară consecutiv, manifestanții au cerut președintelui Klaus Iohannis să vină în piață.



    Proteste au avut loc vineri seară în numeroase alte oraşe din România: Slatina, Iaşi, Suceava, Vaslui, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin, Ploieşti, Reşiţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Blaj, Cugir și Sebeș.

  • O nouă zi de proteste în București și în țară

    O nouă zi de proteste în București și în țară

    Peste 10.000 de persoane au ocupat din nou joi seară Piața Universității, din Bucureşti, aceasta fiind a treia zi de proteste ”antisistem”, dar şi în memoria victimelor tragediei care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute în club Colectiv. Un grup de oameni a solicitat venirea președintelui Klaus Iohannis în Piața Universității.



    Proteste similare au avut loc joi seară la Cluj, Constanţa, Timişoara, Târgovşte, Piteşti, Drobeta Turnu Severin, Botoşani, Alba Iulia, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Vaslui, Suceava. Galaţi, Sibiu, Ploieşti, Târgu Mureş, Slatina, Sfântu Gheorghe, Iaşi, Tulcea, Baia Mare.

  • Proteste împotriva clasei politice din România

    Proteste împotriva clasei politice din România

    Amplul protest paşnic de marţi seară din centrul
    Bucureştiului, în care peste 20 de mii de oameni au cerut demisia premierului
    Victor Ponta, demisia ministrului de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, şi
    demisia primarului unuia dintre sectoarele Capitalei, Cristian Popescu Piedone
    – consideraţi exponenţi ai unei clase politice vinovate de tragedia din clubul
    în care zeci de tineri au murit – nu a rămas fără rezultate. Explicând că ar fi fost o greşeală să ignore nemulţumirea
    oamenilor, primul-ministru a depus mandatul său şi implicit al întregului
    cabinet, gest urmat la scurt timp de unul similar al edilului sectorului în
    care a avut loc incendiul.

    Zecile de mii de protestatari antisistem, în
    Bucureşti dar şi în mari oraşe, au revenit însă în stradă şi spun că o vor face
    până când întreaga clasă politică va fi reformată. Noi nu suntem numere, noi
    suntem vii, suntem atât de vii pentru că ziua în care nu vom mai fi este ziua
    în care vom muri – s-a strigat: Să arătăm clasei politice că e toată coruptă şi că vrem o
    schimbare. Vrem ca următoarea clasă politică pe care sperăm să o implementăm la
    guvern să nu mai repete greşelile pe care le-au repetat de atâtea ori guvernele
    din ultimii 25 de ani. Sperăm să tragem un semnal de alarmă şi o provocare
    pentru toată clasa politică, să nu mai repete greşelile pe care le-au făcut
    până acum şi să ia seama la vocea străzii.

    Cred că e vorba de
    ultima picătură, care a umplut paharul. Până la urmă, nu e vorba doar de o vinovăţie,
    vinovăţia pentru toate morţile astea, e vorba de răspundere, inclusiv
    răspunderea politică.

    Au scandat împotriva sistemului – Toate partidele, aceeaşi
    mizerie -, preşedintelui – căruia i-au spus că are o singură şansă, cu
    referire la persoana pe care acesta o va desemna, în urma consultărilor cu
    partidele, să formeze noul executiv, dar şi a Patriarhului Daniel, cărora,
    îndureraţi şi totodată revoltaţi îi reproşează că nu a venit la locul unde s-a
    întâmplat tragedia de vineri-seară. Protestele s-au extins în toată ţara, circa
    35 de mii de persoane se estimează că au ieşit în stradă în Timişoara, Cluj,
    Braşov, Târgu Jiu, Iaşi, Alba Iulia, Miercurea-Ciuc, Ploieşti, Brăila sau
    Constanţa, dar şi în diaspora, la Paris şi Londra.

    Analiştii cataloghează
    protestele din aceste zile drept o revoltă conştientă, o maturizare a mişcării
    civice a acestor oameni, în marea lor majoritate tineri. Nu este o mişcare
    politică, ci una spontană, declanşată de tragedia tinerilor care au murit
    nevinovaţi, despre care manifestanţii spun, însă, că n-au murit, ne-au
    trezit.

  • Evoluţii după demisia guvernului de la Bucureşti

    Evoluţii după demisia guvernului de la Bucureşti

    Demisia
    premierului social-democrat Victor Ponta echivalează cu ieşirea din scenă a
    unuia dintre cele mai controversate personaje ale politicii româneşti.

    În
    primăvara lui 2012, el se instala în fruntea Executivului drept cel mai tânăr
    premier al României postcomuniste. Născut în 1972, Ponta era, în propria-i
    prezentare, exponentul unei generaţii neatinse de tarele morale ale sistemului
    comunist şi suscita oarecare simpatie şi încredere chiar printre cei care nu agreaseră
    niciodată stânga. Procuror, a fost cooptat în politică, în primii ani 2000, de
    liderul PSD din epocă, premierul Adrian Năstase, ulterior condamnat şi
    întemniţat pentru corupţie.

    La scurt timp după învestirea lui Ponta, a izbucnit
    scandalul tezei sale de doctorat, despre care specialiştii spun că e un
    plagiat. Sub acuzaţii similare, un preşedinte al Ungariei şi un ministru al
    Apărării din Germania demisionaseră. Ponta n-a făcut-o. N-a plecat nici după ce
    cumnatul său a fost arestat, într-un dosar de corupţie, nici după dezastrul
    organizării în diaspora a alegerilor prezindenţiale de acum un an, nici după
    ce-a pierdut scrutinul şi nici măcar după ce, în vară, DNA l-a acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
    complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.
    Cel mai tânăr premier devenea şi cel dintâi şef de Guvern al României
    post-comuniste urmărit penal în timpul exercitării mandatului.

    Ponta a
    demisionat abia după ce, marţi seară, zeci de mii de oameni au denunţat, în
    stradă, corupţia administraţiei centrale şi locale, pe fondul uriaşei emoţii
    colective provocate de incendiul dintr-un club de noapte, în care peste 30 de
    oameni au murit şi aproape 150 au fost răniţi. Tardivă demisie, a apreciat
    preşedintele Klaus Iohannis, înainte de a anunţa declanşarea consultărilor cu
    partidele parlamentare în vederea desemnării unui nou premier.

    Din opoziţie,
    copreşedintele PNL Alina Gorghiu pledează pentru un scrutin legislativ
    anticipat: Credem că astăzi cel mai rezonabil lucru, cel mai echilibrat şi cel
    care vine în aşteptarea solicitărilor societăţii civile nu este altceva decât
    soluţia alegerilor anticipate printr-un acord politic.

    Coaliţia
    PSD-UNPR-ALDE, care a susţinut Guvernul demisionar, spun, însă, că anticipatele
    ar însemna o criză prelungită. Liderul PSD, Liviu Dragnea: Nu
    agreăm propunerea PNL de a se organiza alegeri anticipate, pentru că ar însemna
    ca începând de astăzi, câteva luni de zile, să fie un guvern instabil, cu un
    premier interimar, în condiţiile în care trebuie adoptată legea bugetului, în
    condiţiile în care vine iarna şi un guvern instabil nu poate ţine toate
    lucrurile sub control.

    Consultările şi rezultatul acestora vor fi,
    avertizează la unison analiştii, un test major pentru o clasă politică grav
    decredibilizată. Paşnică, dar vehementă în stradă, societatea civilă devine de
    la zi la zi mai exigentă.

  • A doua zi de proteste masive după tragedia din Club Colectiv

    A doua zi de proteste masive după tragedia din Club Colectiv

    Peste 20.000 de persoane, conform Agerpres, peste 35.000 conform Realitatea TV, s-au adunat din nou, miercuri seară, în Bucureşti după demisiile premierului Victor Ponta, a Guvernului şi a primarului sectorului 4.



    A fost a doua zi de proteste după tragedia de la Club Colectiv. Protestatarii au cerut o schimbare reală şi adoptarea unor măsuri dure împotriva corupţiei. Dincolo de mesaje anticorupţie s-au scandat şi sloganuri pentru dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate.



    În afară de Bucureşti, zeci de mii de persoane au ieşit în stradă la Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Slatina, Buzău, Vaslui, Piatra Neamţ, Braşov, Sibiu, Bacău, Timişoara, Piteşti, Botoşani, Constanţa, Focşani, Petroşani, Galaţi, Oradea, Brăila, Tulcea, Târgovişte, Hunedoara. Unele surse TV estimează la 70.000 numărul protestatarilor din ţară. S-au înregistrat proteste, între altele, la Chişinău, Londra, Madrid şi Paris, anunţă televiziunile de ştiri.

  • Premierul Ponta demisionează

    Premierul Ponta demisionează

    Premierul social-democrat al României, Victor
    Ponta, şi-a dat demisia. Acuzat de corupţie, el era sub presiune de mai multe
    luni. Însuşi şeful statului, Klaus Iohannis, precum şi opoziţia îi ceruseră în
    mod repetat să îşi depună mandatul.

    Au făcut-o, aseară, şi aproximativ 25 de
    mii de români, care după trei zile de doliu naţional şi un marş al
    tăcerii în memoria victimelor tragediei de
    vineri seara, din clubul Colectiv, au ieşit,
    din nou, în stradă pentru a-şi exprima, de
    această dată, revolta.

    Până târziu în noapte, o mulţime eterogenă formată din adolescenţi, tineri, familii cu copii mici şi
    oameni în vârstă au mărşăluit pe străzile Bucureştiului, animaţi de acelaşi gând: corupţia este duşmanul comun,
    iar schimbarea trebuie să aibă loc fără întârziere. Ei au cerut, pe lângă demisia lui Victor
    Ponta şi pe cele ale ministrului de interne Gabriel Oprea şi a lui Cristian
    Popescu Piedone, primarul sectorului 4, unde a avut loc incendiul devastator.
    ‘Ponta demisia’, ‘Oprea demisia’, ‘Criminalii’, ‘Corupţia ucide’ – au strigat
    manifestanţii adunaţi, succesiv, în Piaţa Universităţii, loc emblematic al
    Bucureştiului, în faţa sediilor Guvernului, ministerului de Interne,
    Parlamentului şi al primăriei sectorului 4.

    Alături de steaguri naţionale, protestatarii au agitat pancarte pe care
    se mai putea citi România fără ei, Corupţia, indiferenţa şi
    lăcomia ucid toată România, Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de
    masacrarea României, Nu plecăm până nu plecaţi, Să vă
    fie frică, poporul se ridică, N-aveţi coloană, decât
    oficială, Voi daţi afară tinerii din ţară, Ultima
    soluţie, înc-o revoluţie.

    Nu
    e ok ce se întâmplă în ţara noastră şi trebuie făcută o schimbare./ Mi se pare că ţara o ia din ce în ce mai rău, nu se respectă regulile
    … Cred că e singura şansă să schimbăm ceva, să ieşim toţi în stradă şi să ne
    cerem drepturile./ E prea urât ce se întâmplă şi se
    plăteşte prea mult…eu, cel puţin, vreau să rămân în ţară, am lucrat afară,
    vreau să rămân în România, o iubesc şi îmi doresc un viitor mai bun, îmi doresc
    un viitor normal.

    Furioşi după
    unul din cele mai grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii – incendiul
    de la Colectiv – protestatarii spuneau că s-au săturat de corupţia şi indiferenţa din rândul
    autorităţilor, care au condus la o asemenea tragedie. Responsabilii politici -
    au întărit ei – trebuie să înţeleagă că interesul public este cel care contează,
    nu cel personal.

    Proteste,
    marşuri sau comemorări au avut loc, marţi seara, şi în numeroase alte oraşe din
    ţară.

    Impresionat de amploarea lor, preşedintele României,
    Klaus Iohannis, aprecia că politicienii nu pot ignora acest sentiment de revoltă,
    prin care oamenii cer să le fie
    respectate condiţia şi demnitatea. Iar al treilea om din Stat, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, afirma că
    a venit momentul ca întreaga clasă politică românească să înţeleagă că nu mai
    merge cu jumătăţi de măsură. Regulile nu mai trebuie aplicate discreţionar, iar
    legile nu mai trebuie acoperite de corupţie şi şpăgi

  • Măsuri legale după tragedia din clubul Colectiv

    Măsuri legale după tragedia din clubul Colectiv

    Situaţia
    răniţilor în urma incendiului care a avut loc, săptămâna trecută, în clubul
    bucureştean, în care si-au
    pierdut viaţa peste 30 de persoane, continuă să fie critică. Peste130 de persoane sunt internate în
    mai multe spitale, iar medicii sunt destul de rezervaţi în privinţa
    evoluţiei lor. Numărul
    deceselor ar putea creste semnificativ – avertizează medicii – în condiţiile în
    care compoziţia chimică emanată de materialele care
    au ars in incinta clubului este devastatoare, iar leziunile sunt atipice: arsuri
    pe suprafeţe mari ale corpului, necroze pulmonare şi afectarea gravă a căilor
    respiratorii.

    Managerul Spitalului ‘Grigore Alexandrescu’, prof.dr.Dan Enescu, a explicat că arsura este o boală medico-chirurgicală, iar etapa
    următoare, cea chirurgicală, începută deja în câteva spitale, este extrem de
    importantă în evoluţia pacienţilor în stare gravă. Dan Enescu: Trebuie
    particularizat în funcţie de fiecare caz. Întrucât avem acele arsuri de căi
    respiratorii superioare, plus arsura chimică, plus inhalaţia aceea cu totul
    specială – mixtura pe care n-o cunoaştem – suntem obligaţi să fim precauţi şi
    să alegem acei bolnavi în momentul cel mai potrivit când îi foloseşte această
    excizie. Este foarte important de făcut o excizie pentru că în clipa aceasta
    pot fi echilibraţi, dar dacă nu se scot bucăţi de arsură ei peste câteva zile
    pot avea o recădere.

    Pentru a evita astfel de catastrofe în viitor, guvernul a aprobat
    o ordonaţă de urgenţă care dă dreptul Inspectoratului pentru Situaţii
    de Urgenţă să închidă localurile şi cluburile care nu respectă legislaţia
    privind protecţia împotriva incendiilor.

    Secretarul de stat
    în ministerul de Interne, Raed Arafat, precizează că planul de controale
    este definitivat şi va fi pus în aplicare după publicarea actului normativ în
    Monitorul Oficial. Raed Arafat: Dacă nu are autorizaţie de
    securitate la incendiu, însă şi-a obţinut toate actele de autoritate necesare,
    amenzile pot atinge 50.000 – 100.000 de lei. Se dă o perioadă de intrare în
    legalitate, fără închiderea amplasamentului. Al doilea caz: nu are autorizaţie
    de securitate la incendiu, însă şi-a obţinut toate avizele necesare, dar are
    încălcări grave care se descoperă în timpul controlului. Dacă ţi s-a spus:
    Trebuie să ai două ieşiri de urgenţă şi tu ai închis una şi ai
    lăsat una sau nu ai făcut decât una, asta este una din încălcările grave. A
    treia situaţie: nu are documentul de autorizaţie de securitate la incendiu, nu
    are niciun alt act obţinut, atunci urmează amenda şi închiderea.

    Amintim, pe de altă parte, că patronii clubului în care s-a produs tragedia au fost
    arestaţi preventiv pentru 29 de zile sub acuzaţia de ucidere şi vătămare
    corporală din culpă.

  • Jurnal românesc – 4.11.2015

    Jurnal românesc – 4.11.2015

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri dimineaţă, că îşi
    depune mandatul de la conducerea Guvernului. În ajun, sub sloganul Corupţia
    ucide!, 25 de mii de oameni au manifestat, până noaptea târziu, în
    centrul Bucureştiului, solicitând demisiile premierului, vicepremierului
    Gabriel Oprea şi primarului de sector Cristian Popescu-Piedone. Protestul a
    avut loc pe fondul uriaşei emoţii provocate de incendiul din clubul Colectiv
    din Bucureşti, soldat cu zeci de morţi şi de răniţi. Potrivit Parchetului,
    acesta s-a produs din cauza unui spectacol pirotehnic desfăşurat în condiţii
    improprii, pe fundalul supraaglomerării localului. Cei trei acţionari ai
    clubului, acuzaţi de procurori de ucidere şi vătămare corporală din culpă, au
    fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile.


    Mii de oameni au venit cu flori, au aprins lumânări şi au ţinut un
    moment de reculegere la sediul ambasadei României la Chişinău, în memoria
    victimelor din incendiul de la clubul de noapte Colectiv. Primul care a semnat
    în cartea de condoleanţe deschisă la ambasadă a fost premierul interimar,
    Gheorghe Brega, care şi-a exprimat astfel solidaritatea cu cei care au avut de
    suferit în urma groaznicului accident. La rândul său, preşedintele Nicolae
    Timofti a afirmat că acum este momentul ca şi Republica Moldova să demonstreze
    că este alături de fraţii de peste Prut, aşa cum România a demonstrat de
    nenumărate ori că este alături de basarabeni.


    Ministrul delegat pentru relaţia cu românii de peste hotare, Angel
    Tîlvăr, şi viceministrul culturii din Republica Moldova, Igor Şarov, au
    discutat despre realizarea unor parteneriate între asociaţiile românilor de pe
    ambele maluri ale Prutului care trăiesc în străinătate. Aceste parteneriate, a
    afirmat Tîlvăr, trebuie să fie în
    beneficiul comunităţilor din afara graniţelor şi ar trebui să se refere la
    acţiuni de conservare şi afirmare a identităţii şi limbii comune.


    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut soluţii pentru
    respectarea drepturilor şi intereselor românilor din Elveţia. El l-a primit, marţi, la Bucureşti, pe
    preşedintele Senatului elveţian, Claude Heche, cu care a discutat despre
    rezultatele referendumului de anul trecut, în urma căruia Elveţia a introdus
    cote pentru limitarea imigraţiei, inclusiv din statele membre ale Uniunii
    Europene. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a reiterat importanţa principiului
    liberei circulaţii a persoanelor, asumat de Elveţia în acordurile bilaterale
    încheiate cu Uniunea. Comunitatea românească din această ţară este bine
    integrată şi calificată – a subliniat Aurescu.



    Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a
    României au crescut, în octombrie, cu 8,61% faţă de luna precedentă, depăşind
    31,5 miliarde de euro. Potrivit unui comunicat al BNR, dimensiunea rezervelor
    valutare este gândită în aşa fel încât să menţină un echilibru între nevoia de
    a asigura pieţele internaţionale că ţara are capacitatea de a-şi onora plăţile
    scadente şi cea de a menţine costurile păstrării acestei rezerve la un nivel
    rezonabil. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia
    situându-se la aproape 3,5 miliarde de euro.

  • Incendio Bucarest, cordoglio Presidente Direttore Generale Radio Romania

    Incendio Bucarest, cordoglio Presidente Direttore Generale Radio Romania

    Credo che il più duro colpo che la vita può dare a un essere umano è quello di perdere il figlio. Nulla può mai rimarginare una simile ferita. Sei contento per la gioia di tuo figlio che va a divertirsi, a godersi un evento insieme a un amico o alla fidanzata, e crolli per sempre quando apprendi che non tornerà mai più a casa.

    Sono padre di due figli meravigliosi, anch’io sono un genitore che sta sempre pensando a loro, e tento – sconvolto – di immaginare il dolore che sentono coloro che hanno perso i figli. Però è difficile persino immaginare una simile cosa.

    Sono accanto a tutti i genitori che hanno perso i figli in questa terribile tragedia, cui rivolgo i miei più profondi sentimenti di compassione e solidarietà del cuore nell’immenso dolore che stanno provando. Che Dio prenda da Lui coloro che se ne sono andati e rinforzi le famiglie così tremendamente provate.

    Allo stesso tempo, da Presidente Direttore Generale della Società Romena di Radiodiffusione, assicuro tutti i cittadini di questo Paese che Radio Romania, attraverso tutti i suoi canali, adempie anche in questi momenti tragici al suo compito di istituzione fondamentale dello stato romeno, nello spirito della sua missione pubblica, della dedizione e della responsabilità nei vostri confronti: in maniera obiettiva, documentata, decente e professionale.

    Ovidiu Miculescu

    Presidente Direttore Generale

  • Incendio Bucarest, cordoglio del Presidente Direttore Generale di Radio Romania

    Incendio Bucarest, cordoglio del Presidente Direttore Generale di Radio Romania

    Credo che il più duro colpo che la vita può dare a un essere umano è quello di perdere il figlio. Nulla può mai rimarginare una simile ferita. Sei contento per la gioia di tuo figlio che va a divertirsi, a godersi un evento insieme a un amico o alla fidanzata, e crolli per sempre quando apprendi che non tornerà mai più a casa.

    Sono padre di due figli meravigliosi, anch’io sono un genitore che sta sempre pensando a loro, e tento – sconvolto – di immaginare il dolore che sentono coloro che hanno perso i figli. Però è difficile persino immaginare una simile cosa.

    Sono accanto a tutti i genitori che hanno perso i figli in questa terribile tragedia, cui rivolgo i miei più profondi sentimenti di compassione e solidarietà del cuore nell’immenso dolore che stanno provando. Che Dio prenda da Lui coloro che se ne sono andati e rinforzi le famiglie così tremendamente provate.

    Allo stesso tempo, da Presidente Direttore Generale della Società Romena di Radiodiffusione, assicuro tutti i cittadini di questo Paese che Radio Romania, attraverso tutti i suoi canali, adempie anche in questi momenti tragici al suo compito di istituzione fondamentale dello stato romeno, nello spirito della sua missione pubblica, della dedizione e della responsabilità nei vostri confronti: in maniera obiettiva, documentata, decente e professionale.

    Ovidiu Miculescu

    Presidente Direttore Generale

  • Proteste în centrul Capitalei după tragedia din Club Colectiv

    Proteste în centrul Capitalei după tragedia din Club Colectiv

    Aproximativ 25.000 de persoane, conform Jandarmeriei, au protestat împotriva corupţiei marţi seară, în centrul Bucureştiului (Piaţa Universităţii, Piaţa Victoriei, Ministerul Afacerilor Interne, Piaţa Constituţiiei, Primăria sectorului 4). Protestul a fost organizat pe reţelele sociale, în urma tragediei de la Club Colectiv.



    Protestatarii au cerut demisia primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, dar și pe cele ale premierului Victor Ponta și a vicepremierului Gabriel Oprea.



    S-a scandat Demisia, demisia, Solidaritate, Piedone nu uita, a venit şi ziua ta!. Unii dintre manifestaţi purtau pancarte pe care se putea citi Noi suntem generaţia care schimbă istoria!, Corupţia ucide!. Proteste antiguvernamentale şi împotriva clasei politic eîn general, rugăciuni şi slujbe de pomenire pentru victime s-au desfăşurat în mai mult eoraşe din România: Brăila, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Braşov, Constanţa.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat pe Facebook că “este o mișcare de stradă, care vine din dorința oamenilor de a le fi respectate condiția și demnitatea. Am înțeles că se cere și se așteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-și asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă”. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a scris pe Facebook: “Îi înțeleg pe oamenii care au ieșit în seara aceasta în stradă. Le înțeleg furia. Cred că a venit momentul ca întreaga clasă politică să înțeleagă că nu mai merge cu jumătăți de măsură. (…) Memoria tinerilor morți in ”Colectiv” nu are nevoie de monumente, ci de dreptate!”

  • Solidaridad con las víctimas de la tragedia

    Solidaridad con las víctimas de la tragedia



    El incendio de la noche del viernes pasado en la discoteca Colectiv de Bucarest, saldado con la muerte de más de 30 personas, ha impresionado profundamente a la sociedad rumana que se ha movilizado en un esfuerzo humanitario sin precedente.



    El presidente Klaus Iohannis ha declarado que está muy impresionado por los mensajes recibidos de varios jefes de Estado y de Gobierno y de los embajadores. “Son palabras de apoyo y ánimo transmitidas a todos los rumanos. He leído todos estos mensajes con mucha emoción”, ha afirmado Iohannis.



    El presidente de la Comisión Europea, Jean Claude Juncker, ha transmitido el pésame a las familias de las víctimas. Por su parte, la comisaria europea de Política Regional, Corina Cretu, ha declarado que está muy dolida por la tragedia de Bucarest y ha transmitido a sus compatriotas rumanos que permanezcan unidos en estos momentos tan difíciles. Los representantes de las diplomacias de EE. UU. y Rusia han bajado la bandera a media asta y los embajadores de EE. UU., Reino Unido y Francia han acudido a la discoteca Colectiv donde han sido depositadas muchas flores y velas, en homenaje a las víctimas del incendio.



    Cabe precisar que varios ciudadanos extranjeros han sido víctimas del incendio. El presidente de Polonia, Andrzej Duda, que estos días ha efectuado una visita a Bucarest, ha depositado un ramo de rosas rojas y ha encendido una vela en el club nocturno Colectiv.



    Asimismo, los presidentes de Armenia, Estonia y Turquía han enviado mensajes de compasión a su homólogo rumano. Las autoridades de la República de Moldavia, estado vecino con mayoría de rumanohablantes, han donado a Rumanía 700 litros de sangre para ayudar a las personas heridas mientras que en Chisinau, miles de personas han encendido velas y han guardado un minuto de silencio en la sede de la embajada de Rumanía. El presidente Nicolae Timofti ha declarado que ya es hora de que también la República de Moldavia demuestre que está al lado de sus hermanos rumanos ya que Rumanía siempre ha demostrado su apoyo a la República de Moldavia.



    Entre las reacciones ante el trágico acontecimiento figura la del príncipe Carlos de Inglaterra, amigo de Rumanía, que se ha quedado muy impresionado por la tragedia de los rumanos. “Mi corazón está con las pobres víctimas ingresadas en el hospital y con sus familiares. Mis pensamientos y oraciones están con todos ustedes y con el pueblo rumano”, ha afirmado el príncipe Carlos en un mensaje dirigido al presidente Klaus Iohannis y al primer ministro Victor Ponta.

  • Bilanţul tragediei din Club Colectiv – 32 de morţi

    Bilanţul tragediei din Club Colectiv – 32 de morţi

    Unul dintre răniţii din club Colectiv care se afla în stare critică la Spitalul Sf. Pantelimon a decedat marţi dimineaţă, a confirmat managerul unităţii medicale, Gheorghe Popescu. Bilanţul victimelor tragediei din clubul Colectiv ajunge astfel la 32 de victime.