Război în Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, nu și-a susținut tradiționala conferință de presă de la sfârșit de an. Fastuoase întâlniri față în față ale lui Putin cu jurnaliștii s-au organizat anual, începând din 2001, cu excepția perioadei dintre 2008 și 2012, când el a ocupat funcția de prim-ministru, rămânând stăpânul de facto al Rusiei, în timp ce de la Kremlin conducea, formal, Dmitri Medvedev, unul dintre cele mai docile personaje din anturajul său. Reunind sute de jurnalişti ruşi şi străini, conferinţele durau, de obicei, câteva ore, iar Putin răspundea în direct la întrebări pe tot felul de subiecte, de la geopolitică la probleme cotidiene ale societății ruse. Decizia de a anula această cutumă survine după ce Rusia a invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie, a suferit eșecuri militare în serie și a decretat, în septembrie, o impopulară mobilizare parțială a rezerviștilor din armată, pentru a-i trimite pe front. Ambele părți combatante sunt suspectate că reduc la minimum amploarea recunoscută a pierderilor lor umane, pentru a nu submina moralul trupelor. Șeful Statului Major al armatei americane, generalul Mark Milley, a estimat că peste 100.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la declanșarea invaziei și că pierderile ucrainenilor sunt, probabil, similare. E cel mai violent conflict armat din Europa ultimelor decenii.
Milioane de refugiați, într-o Europă tot mai săracă
Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat creșterea prețurilor la energie și la alimente în întreaga lume. Indicele prețurilor alimentelor, calculat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a atins un vârf istoric în martie. La fel și prețul gazului de pe piața europeană. Această explozie a prețurilor a condus, firesc, și la creșterea inflației, cea mai mare în zona euro de după 1997, de când se calculează acest indice. Criza economică și cea energetică au fost eclipsate doar de drama umanitară. Războiul din Ucraina a provocat cel mai mare aflux de refugiați în Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: peste șase milioane în țările vecine și opt milioane strămutați în interior – estima, încă din mai, Înaltul Comisar pentru Refugiați. Peste trei milioane de ucraineni au fugit din calea trupelor ruse prin România vecină. La scară globală, numărul persoanelor dezrădăcinate a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de milioane.
Alegeri în Europa și Statele Unite
În aprilie, președintele francez, centristul pro-european Emmanuel Macron, și-a adjudecat un nou mandat, după al doilea tur de scrutin, în care a concurat cu șefa dreptei radicale, Marine Le Pen. Victoria lui Macron înseamnă că Europa poate conta pe Franța încă cinci ani – a jubilat, la unison cu numeroși lideri politici de pe continent, președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel. În iunie, în schimb, coaliția pro-prezidențială a câștigat mai puțin de jumătate din locurile din Adunarea Națională, camera inferioară a Legislativului de la Paris. Extrema dreaptă a lui Le Pen a obținut un scor istoric, cu 89 de deputați. În peninsula vecină Franței, șefa partidului postfascist Fraţii Italiei, Giorgia Meloni, s-a instalat la conducerea celui mai de dreapta guvern postbelic de la Roma, după ce formaţiunea sa a câştigat alegerile parlamentare din septembrie. Fostă jurnalistă, Meloni e cea dintâi femeie premier din istoria Italiei, iar deviza ei este Dumnezeu, patrie, familie. În plan ideologic, e o apropiată a premierului conservator ungar, Viktor Orban. Deși invadarea Ucrainei de către Rusia a pus într-o lumină crudă relațiile sale strânse cu președintele Putin, și Orban, prim-ministru încă din 2010, a câștigat categoric alegerile legislative din țara sa. Partidul lui, FIDESZ, s-a impus în faţa unui cartel electoral al opoziției care mergea de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit ca fiind de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist. În Statele Unite, la scrutinul de la jumătatea mandatului prezidențial, democrații lui Joe Biden au păstrat un control fragil asupra Senatului, dar au pierdut Camera Reprezentanților, în favoarea dreptei republicane.
Suveranul Regatului Unit, prietenul României
O carte de istorie s-a închis odată cu dispariţia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care s-a stins din viaţă, în septembrie, la vârsta de 96 de ani. Domnia ei de peste şapte decenii, cea mai lungă din istoria Angliei, a marcat destinul câtorva generaţii de supuşi şi se confundă cu destinul planetei, din a doua jumătate a secolului trecut până mai ieri. Monarh constituţional, care a domnit fără să guverneze, regina a lucrat cu 15 premieri britanici, de la legendarul Winston Churchill la efemera Liz Truss. Statele Unite, cel mai important partener strategic al Marii Britanii, au avut în acest timp, 14 preşedinţi, de la Harry Truman la Joe Biden. Primul fiu al longevivei suverane a devenit rege, la vârsta de 73 de ani, sub numele de Charles al III-lea. Presa de la Bucureşti îl consideră un mare prieten al României, pe care, în ultimele două decenii, a vizitat-o periodic. Fascinat de tradiţiile din Transilvania (centru), noul monarh britanic a contribuit consecvent la păstrarea şi popularizarea acestora. El este şi contribuabil la bugetul local, ca proprietar al unor case şi terenuri din România.
Fotbal în Qatar, mită la Bruxelles
Cupa Mondială de fotbal din Qatar, prima din istorie organizată într-un stat arab și în sezonul toamnă-iarnă, s-a terminat cu victoria, anticipată de mulți, a Argentinei. A fost ultimul campionat mondial cu 32 de echipe la start. Din 2026, numărul acestora crește la 48, odată cu ediția programată în Statele Unite, Canada și Mexic. Încă din 2010, când i s-a încredințat organizarea Cupei Mondiale, Qatarul a fost ţinta constantă a numeroase acuzaţii de corupţie sau privind condiţiile dezumanizante de muncă pentru migranţi, nerespectarea drepturilor femeilor ori ale comunităţii LGBTQ+. Criticile au fost respinse atât de autoritățile din emirat, cât și de preşedintele FIFA, patroana Cupei Mondiale, elvețianul Gianni Infantino, care a dezavuat ceea ce a numit lecţiile de morală din Occident, calificate drept o probă de ipocrizie. În toiul turneului final, eurodeputata socialistă elenă Eva Kaili, unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, a fost arestată, la Bruxelles, în cadrul unei anchete privind suspiciuni de corupție ce ar implica mită de sute mii de euro, primită din Qatar.
O planetă suferindă, pentru opt miliarde de oameni
Anul a fost marcat de noi recorduri climatice. În Europa, vara a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată, iar zonele arse de incendii – cele mai întinse. La scară globală, emisiile de CO2 de origine fosilă nu au fost niciodată la fel de mari ca în 2022. Populația Terrei a depășit pragul de 8 miliarde la mijlocul lunii noiembrie, potrivit tot Națiunilor Unite. În 1950, pe Terra erau doar două miliarde și jumătate de oameni.
