Tag: CNA

  • Court Sentences Making Headlines in Romania

    Court Sentences Making Headlines in Romania

    The
    former MP and PSD leader Viorel Hrebenciuc and the former head of Romania’s
    National Audio-Visual Council (CNA), Laura Georgescu, have been apprehended by
    the police. The two got prison sentences for having given a licence to Giga TV,
    a television channel belonging to Gheorghe Stefan, shortly after the station
    had its licence removed.






    Viorel Hrebenciuc
    got a three-year prison sentence while Laura Georgescu is going to stay behind
    bars 4 years and 4 months. The station’s owner, the Liberal mayor of Piatra
    Neamt in northern Romania, Gheorghe Stefan got a prison sentence of 4 years and
    6 months in the same file. Stefan had been given a first sentence by a court in
    Bucharest but judges ruled that the former sentence was too short for the offenses
    committed.






    Narcisa
    Iorga, another former CNA member, has got a three-year suspended sentence but
    has to carry out up to 120 days of unpaid work. She was initially convicted to
    serving a three-years in prison. The National Anti-Corruption Directorate
    managed to bring these offenders to court in July 2015. Laura Georgescu was
    being investigated for abuse of office and incitement to forgery while
    Hrebenciuc and Stefan on influence peddling.






    According
    to the DNA, in September 2013, the CNA decided to remove the licence for Giga
    TV, a television Channel owned by Gheorghe Stefan at that time. According to
    prosecutors, Iorga would later advise Stefan to use his connections in the
    political area to influence the voting the other CNA members were supposed to
    cast over the decision challenged by the aforementioned TV channel.






    According
    to DNA prosecutors, Hrebenciuc used his influence and got directly involved so
    that the institution headed by Laura Georgescu at that time may reconsider its
    decision. As a result of all these pressures, the CNA, an institution in charge
    of Romania’s audio and visual operators, cancelled its first decision allowing
    the functioning of the Giga TV channel.






    We
    recall that Hrebenciuc and his son Andrei in July were convicted in a file on
    the illegal restitution of forests but the court ruling in this case is not
    definitive. Hrebenciuc was also placed under investigation for embezzlement in
    a file concerning the funding of the 2009 election campaign for the Social
    Democratic Party but he was acquitted in 2017. He used to be one of the most
    influential Social-Democrats since the foundation of this party until his
    withdrawal from politics.






    He got
    five MP mandates until 2016 and served as the vice-president of the party from
    1992 until 2004. He was also the party’s chief-negotiator with the rest of the
    political groups in Romania. A businessman and former football club owner
    Gheorghe Stefan is also a notorious figure on Romania’s political stage. Stefan
    remarked himself through the consistent support provided to the country’s
    former president Traian Basescu. Stefan was also convicted for various offenses
    in the past.



  • Condamnations retentissantes en Roumanie

    Condamnations retentissantes en Roumanie

    Ancien parlementaire et leader important du Parti social démocrate, Viorel Hrebenciuc et l’ancienne directrice du Conseil national de l’audiovisuel, Laura Georgescu, ont été emprisonnés. Les deux ont été condamnés à des années de prison ferme dans l’affaire Giga TV, une chaîne qui s’est vu renouveler illégalement le droit de diffusion. Trois ans de prison ferme pour M. Hrebenciuc et 4 ans et 4 mois pour Mme. Georgescu, voilà le verdict des juges qui ont décidé aussi d’envoyer derrière les barreaux pour 4 ans et demi, Gheorghe Stefan, ancien maire libéral de la ville de Piatra Neamt qui contrôlait Giga TV. La liste des condamnations dans cette affaire se complète par celle de Narcisa Iorga.

    Ancienne membre du Conseil national de l’audiovisuel, celle-ci a été condamnée dans un premier temps à la prison ferme, mais le tribunal a décidé de remplacer la peine initiale par une peine moindre, de trois ans de prison avec sursis et 120 jours de travail d’intérêt général.Traduits en justice en juillet 2015, Laura Georgescu a été condamnée pour abus de fonction et usurpation de signature, tandis que Viorel Hrebenciuc et Gheorghe Stefan se sont fait coupables pour trafic d’influence. Selon les procureurs anti-corruption de la DNA, en septembre 2013, alors qu’il avait Laura Georgescu à sa tête, le Conseil national de l’audiovisuel a décidé de suspendre la licence de la chaîne de télévision Giga TV, contrôlée à l’époque par le maire libéral de Piatra Neamt, Gheorghe Stefan. Ultérieurement, disent les procureurs, Narcisa Iorga a conseillé M. Stefan à faire appel à ses amis politiciens afin d’influencer la décision des autres membres du Conseil par rapport à la contestation que la télévision respective s’apprêtait à avancer. C’est à ce moment là que Viorel Hrebenciuc a fait usage de toute son autorité politique pour convaincre Laura Georgescu à faire marche arrière. Deux semaines plus tard, le Conseil national de l’audiovisuel a révoqué sa décision initiale.

    Rappelons-le, en juillet dernier, Viorel Hrebenciuc et son fils, Andrei, ont été condamnés dans une affaire de rétrocession illégale de forêts. La décision n’est pas encore définitive. En 2009, Viorel Hrebenciuc a été enquêté par la Direction nationale anticorruption pour blanchiment d’argent, dans un dossier visant le financement de la campagne électorale du PSD, mais le tribunal l’a acquitté en 2017. Considéré comme l’un des leaders sociaux- démocrates les plus influents depuis la création du parti, Hrebenciuc a brigué cinq mandats de parlementaire et a occupé le fauteuil de vice-président social- démocrate entre 1992 et 2004. Quant au maire de Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, celui-ci est connu en tant qu’homme d’affaires et patron de club de football. Il s’est remarqué dans le paysage politique roumain comme un des proches de l’ancien chef d’Etat, Traian Basescu. Il a été déjà condamné dans le passé. (Trad. Ioana Stancescu)

  • Jurnal românesc – 27.03.2019

    Jurnal românesc – 27.03.2019


    Președintele României Klaus Iohannis a declarat la întâlnirea cu primarii de orașe de pe ambele maluri ale Prutului că Republica Moldova rămâne o preocupare a sa. “Au fost comunități sprijinite, reabilitate grădinițe, s-au adus microbuze școlare. Ajutor a fost și este în continuare, fiindcă noi ne vedem ca actor principal în parcursul european al Republicii Moldova”, a afirmat Iohannis. Preşedintele a încurajat autoritățile locale să colaboreze la nivel asociativ, dar și la nivel de comune sau orașe înfrățite şi i-a asigurat pe aleșii locali că se va implica atunci când va fi vorba de interesele comunităților locale.


    Principalele subiecte abordate la dezbaterea “Viitorul orașelor românești în contextul european al conceptului de dezvoltare locală” au fost promovarea intereselor autorităților locale, un dialog eficient între administrația locală și cea centrală şi importanța descentralizării. Potrivit Radio Chişinău, reprezentanţii Congresului Autorităților Locale din Moldova au mulțumit pentru sprijinul pe care România îl oferă Republicii Moldova și și-au manifestat interesul privind identificarea unor noi modalități de colaborare între administraţiile publice locale din cele două ţări.



    Premierul Viorica Dăncilă a declarat că întrevederile pe care le-a avut cu oficiali americani în cadrul vizitei efectuate în SUA în perioada 23-26 martie “au repus România pe harta mondială”. Prim-ministrul român s-a întâlnit la Washington cu vicepreşedintele Statelor Unite, Mike Pence, cu secretarul pentru comerţ, Wilbur Ross, cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi şi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Viorica Dăncilă a reiterat faptul că SUA sunt partenerul strategic care asigură securitatea României.


    “Faptul că se vorbeşte de România în Statele Unite ca despre un stat prieten, un stat în care companiile americane trebuie să investească mai mult, un stat în care Guvernul României a creat val de încredere pentru investiţiile americane şi israeliene este un lucru foarte important”, a mai spus Dăncilă. Premierul a menţionat că Nancy Pelosi a acceptat invitaţia preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, de a veni în România şi a anunţat că reprezentanţii marilor companii din SUA şi-au arătat deschiderea de a investi în ţara noastră “într-un interval scurt de timp”.



    Consiliul Naţional al Audiovizualului a stabilit că startul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, va avea loc pe 27 aprilie. “Campania electorală începe în ziua de 27 aprilie 2019, la ora 0,00, şi se încheie pe 25 mai 2019, ora 7,00”, se precizează în anunţul CNA. Guvernul a stabilit oficial ziua de 26 mai pentru desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi data limită de 28 martie pentru depunerea candidaturilor.


    Partidele politice depun în aceste zile listele de candidaţi la Biroul Electoral Central. Principalii competitori pentru cele 33 de mandate în legislativul european, ce revin României dacă Marea Britanie iese din Uniunea Europeană, sunt PSD, PNL, Alianţa 2020 USR- Plus, ALDE, Pro România, UDMR şi PMP. În România, precedentele scrutine pentru Parlamentul European nu au stârnit foarte mare interes în rândul cetăţenilor cu drept de vot. În 2009, participarea a fost de doar 27,67%, iar în 2014, de 32,44%. Anul acesta, se întrevede posibilitatea organizării unui referendum pe 26 mai, în ziua alegerilor. Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat intenţia de a supune votului o tematică de actualitate, cel mai probabil din domeniul justiţiei, şi a invitat deja la consultări reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai magistraţilor.




  • Jurnal românesc – 30.01.2017

    Jurnal românesc – 30.01.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, Guvernului să
    abandoneze demersurile privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. El a
    subliniat că România are doar de pierdut din prelungirea acestei situaţii care
    a scos zeci de mii de români în stradă. Noi proteste faţă de proiectele
    Guvernului privind graţierea şi dezincriminarea unor infracţiuni au avut loc,
    duminică, în Bucureşti şi în
    alte oraşe ale ţării. Manifestaţii ale românilor au avut loc şi în mari oraşe
    europene: Bruxelles, Copenhaga, Paris, Chisinau, Bordeaux, Hamburg, Londra şi Zurich. În Capitală, aproximativ 50 de mii de
    oameni au ieşit pe străzi, într-una din cele mai ample manifestaţii sociale din
    ultimii ani. Protestatarii au mers pe rând, la Consiliul Naţional al
    Audiovizualului (CNA), la Ministerul Justiţiei şi la Avocatul Poporului, iar la
    final s-au oprit în faţa Guvernului. Manifestanţii cred că modificările sunt
    făcute pentru a scăpa de pedeapsă personaje influente din clasa politică sau
    din administraţie. Ministerul Justitiei consideră că graţierea şi anumite
    modificări ale Codului Penal sunt impuse de supraaglomerarea penitenciarelor,
    reclamată de CEDO, şi de unele decizii ale Curţii Constituţionale.




    La
    Bucureşti se întruneşte, marţi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Sedinţa a
    fost convocată de şeful statului Klaus Iohannis pentru a fi avizat proiectul de
    buget pe 2017 al instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Iohannis
    avertizase că o scădere a bugetelor din acest domeniu ar însemna un atentat la
    siguranţa românilor. Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că, în cadrul
    şedinţei, îşi va susţine punctele de vedere în privinţa proiectului de buget pe
    anul 2017. Faţă de varianta prezentată săptămâna trecută, documentul a suferit
    unele modificări: a crescut alocarea bugetară pentru sănătate, educaţie,
    transporturi, agricultura şi IMM-uri. Ministerul Apărării va primi 2% din PIB.
    Mai puţini bani decât anul trecut vor primi Ministerele Muncii, Dezvoltării
    Regionale şi Finanţelor., Administraţia prezidenţială şi SRI. După adoptarea de
    catre guvern, proiectul de buget pe 2017 va intra în dezbaterea Parlamentului.
    Opoziţia a anunţat deja că pregăteşte mai multe amendamente.




    Ministerul de Interne a anunţat că, de la 1 februarie, vor
    fi eliminate 22 de taxe nefiscale percepute pentru diferite servicii prestate
    de către structurile ministerului. Printre acestea se numără taxa de examinare
    pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi
    subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E şi taxa
    de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor
    neînmatriculate permanent sau temporar. De
    asemenea, va fi eliminatâ taxa de 10 de lei pentru eliberarea
    certificatului de cazier judiciar. Documentul va fi eliberat gratuit
    solicitanţilor. Prevederea este valabilă atât pentru persoanele fizice, cât şi
    pentru persoanele juridice.




    Omul de
    cultură Ion Ungureanu a murit, la vârsta de 81 de ani, la Spitalul Colţea din
    Bucureşti. Ion Ungureanu a fost un actor şi un regizor român din Republica
    Moldova, iar în perioada 1990-1994 a ocupat fotoliul de ministru al Culturii şi
    Cultelor din această ţară. A fost deputat în primul Parlament al Republicii
    Moldova şi cel care a citit Declaraţia de Independenţă a ţării în Piaţa Marii
    Adunări Naţionale de la Chişinău.

  • A la une de la presse roumaine – 30.10.2014

    A la une de la presse roumaine – 30.10.2014

    Enquête au siège du Conseil national de l’audiovisuel. La DNA est en train de devenir une marque nationale de la Roumanie. Le salon Indagra a ouvert ses portes à Bucarest et Halloween sème la terreur dans les poches des Roumains qui sont encouragés à la boycotter par les responsables de l’Eglise. Et c’est notamment pour des raisons religieuses que nombre de Roumains refusent les cartes nationales de santé. Détails dans la revue de presse de RRI.



  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Potrivit deciziei CNA, campania electorala pentru candidaţii la funcţia de preşedinte al României în audiovizual se va desfăşura între 3 octombrie ora 00.00, şi se încheie pe 1 noiembrie, ora 7.00.


    Interviu Brandusa Predescu, purtator de cuvant al MAE.