Tag: CNADNR

  • Hărți interactive care prezintă situația drumurilor și autostrăzilor din România

    Hărți interactive care prezintă situația drumurilor și autostrăzilor din România

    Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor anunță că începând de astăzi, pe site-ul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – www.cnadnr.ro – pot fi accesate hărțile interactive care prezintă situația drumurilor naționale și sectoarele cu risc de înzăpezire.

    Cele două hărți au fost dezvoltate de către Centrul De Studii Tehnice, Rutiere si Informatice – CESTRIN, fără costuri suplimentare, în cadrul unui proiect pilot care va fi finalizat prin lansarea unor aplicații pentru dispozitivele mobile.

    În ceea ce privește Harta sectoarelor cu risc de înzăpezire aceasta este actualizată în baza datelor furnizate de către DRDP-uri.

    Pe parcursul etapelor de dezvoltare a hărților interactive vor fi introduse inclusiv informațiile referitoare la toate modurile de transport.

    Am văzut că lucrurile au început să se miște și la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și să fie promovate, și aici, noile tehnologii. Astfel hărțile interactive propuse de către cei de la CNAIR vin în sprijinul tuturor celor care tranzitează infrastructura rutieră națională. Prin ele vor fi furnizate informații pe care multe dintre aplicațiile existente nu le dețin, informații corecte, care vin direct de la sursă. Chiar dacă este un proiect pilot, managementul companiei a prezentat un calendar rapid de implementare și dezvoltare. Practic, în viitorul apropiat, va fi lansată și aplicația destinată dispozitivelor mobile, valabilă atât pentru utilizatorii de Android cât și pentru cei de IOS. Este un prim pas pe care ei îl fac pentru a deveni ceea ce trebuia să fie de la început: o companie în serviciul cetățenilor. Inițiativele de acest fel trebuie continuate, în noua eră a tehnologiei. a spus ministrul Lucian Bode

  • Informaţii pentru automobilişti

    Informaţii pentru automobilişti


    De la început, să notăm că pentru utilizarea
    drumurilor naţionale din România trebuie achiziţionate aşa-numitele roviniete
    electronice, care au fost introduse începând cu 1 octombrie 2010. Tariful de
    utilizare a drumurilor se achită numai prin intermediul unui sistem informatic
    care face posibilă controlarea tuturor vehiculelor, prin identificarea automată
    vizuală a numerelor de înmatriculare, înregistrată la momentul tranzitării, şi
    a poziţiei geografice de unde s-a făcut înregistrarea. Astfel, în cazul
    controalelor, vor fi oprite numai acele autovehicule pentru care există
    suspiciunea că deţinătorii nu au achitat taxa pentru rovinietă. În cazul
    autoturismelor, taxa este cuprinsă între 3 euro – pentru rovinieta valabilă o
    săptămână, şi 28 de euro, pentru rovinieta valabilă un an. Rovinieta valabilă
    30 de zile costă 7 euro, iar cea valabilă 90 de zile costă 13 euro. Rovinieta
    valabilă un an costă 28 de euro. Rovinietele pot fi cumpărate de la orice
    subunitate a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
    România, de la benzinăriile MOL, Petrom şi OMV, de la filialele Automobil
    Clubului Român şi de la sediile Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri
    din România. Rovinietele pot fi achiziţionate şi online, de pe site-ul www.roviniete.ro,
    editat în bulgară, engleză, germană, italiană, maghiară, rusă, turcă şi română
    şi de pe site-ul www.e-rovinieta.ro, editat, de
    asemenea, în opt limbi.


    Amintim că, începând cu 1 noiembrie 2011, în
    România a devenit obligatorie echiparea automobilelor cu anvelope de iarnă
    atunci când temperatura atmosferică scade sub 7 grade Celsius sau carosabilul
    este acoperit de zăpadă, gheaţă sau polei. Potrivit Ministerului român al
    Transporturilor, anvelopele all season sunt asimilate anvelopelor de iarnă
    dacă au înscrise iniţialele M şi S. Conducătorii autovehiculelor care circulă
    pe drumurile publice din România acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei fără
    anvelope de iarnă sunt sancţionaţi cu reţinerea talonului şi amendă de până la
    4.000 de lei.


    În continuare, vă
    prezentăm câteva dintre prevederile legislaţiei referitoare la accesul în
    România al persoanelor care călătoresc la bordul autoturismelor. La punctele de
    trecere a frontierei este necesară prezentarea cărţii de identitate în cazul
    cetăţenilor din ţările membre ale Uniunii Europene sau a paşaportului, a
    certificatului de înmatriculare şi a documentului de asigurare a
    autovehiculului. Totodată, cetăţenii care circulă cu autoturisme închiriate
    trebuie să prezinte contractul de închiriere, cu valabilitate pe durata şederii
    în România. Iar în actul respectiv trebuie să fie menţionate ţările în care
    societatea de închirieri nu permite circulaţia autoturismului. Cetăţenii care
    călătoresc cu autoturismul firmei la care sunt angajaţi vor prezenta o
    adeverinţă eliberată de către conducerea respectivei firme din care să rezulte
    acceptul pentru călătoria în ţara noastră.



    În final, să precizăm că, în România, preţul
    mediu al unui litru de carburant echivalează cu 1,2 euro.

  • Ignoriert oder schikaniert: Whistleblower haben es in Rumänien nicht leicht

    Ignoriert oder schikaniert: Whistleblower haben es in Rumänien nicht leicht

    Vor dem Hintergrund des Abschlusses der Verhandlungen für den EU-Beitritt basierte die neue Rechtslage auf dem Grundsatz der Gewährleistung von Anonymität und Schutz denjenigen Angestellten und Beamten im öffentlichen Dienst, die den Mut haben, Unregelmä‎ßigkeiten oder Rechtsverletzungen in ihrem Arbeitsbereich anzuzeigen. Betroffen sind dabei sowohl finanzielle als auch ethische Probleme. Eine genauere Definition hat Codru Vrabie, Rechtsberater und Mitglied des Vereins Funky Citizens“. Vrabie wirkte in 2004 am Entwurf des Gesetzes mit. Was ist also ein Whistleblower?



    Es ist der Mitarbeiter oder Amtsträger, der im guten Glauben handelt und bemerkt, dass um ihn herum etwas Unrichtiges geschieht, der dann Alarm schlägt und seine Vorgesetzten auffordert, Ma‎ßnahmen zu ergreifen, um die Mängel zu beheben. Wenn der Mensch kein Vertrauen hat, dass das Problem von seinem Arbeitgeber gelöst werden kann, steht ihm der Weg offen, sich an andere zu wenden.“




    Eine gesetzliche Regelung für Whistleblower gibt es also seit über 10 Jahren in Rumänien. Die rumänische Rechtslage wurde neulich durch die Regionale Anti-Korruptionsinitiative im Rahmen des Stabilitätspaktes für Südosteuropa als eine der weltweit besten bestätigt. Doch es bleibt zu sehen, ob und wie dieses Gesetz richtig angewendet wird und vor allem ob Angestellte im öffentlichen Dienst es auch nutzen. Dazu Codru Vrabie:



    Ich kenne über 50 Fälle und es gibt auch andere in Rumänien, denen solche Fälle bekannt sind. Meiner Meinung nach haben zwischen 300 und 500 Whistleblower in den letzten 12 Jahren Anzeige erstattet. Ich kann aber keine Meinung zu dieser Zahl äu‎ßern, weil ich sie nicht mit offiziellen Daten vergleichen kann. Öffentliche Einrichtungen in Rumänien haben keine eigenen Verfahren zum Schutz der Whistleblower umgesetzt und melden solche Fälle nicht weiter. Zweitens ist es so, dass man in der Rechtsprechungsdatenbank der Gerichte nicht nach dem einschlägigen Gesetz als Rechtsmaterie suchen kann — das Gesetz per se erscheint im Protokoll nur dann, wenn sich ein Verteidiger darauf beruft. Es steht nie im Mittelpunkt eines Prozesses.“




    Die jüngsten Ereignisse im Zusammenhang mit der Arbeit der Nationalen Gesellschaft für Autobahnen und Nationalstra‎ßen in Rumänien (CNANDR) sind eine gute Gelegenheit, um zu prüfen, wie das Gesetz angewendet wird und unter welchen Bedingungen ein Whistleblower in Rumänien handeln kann. Im Jahr 2013 war Liviu Costache kaufmännischer Leiter bei diesem Staatsunternehmen — er konnte so über verschiedene Fälle von Diebstahl an Mautstationen bei bestimmten Brücken erfahren und ihnen nachgehen. Doch anstatt ihn dabei zu unterstützen, kündigte ihm die Unternehmensleitung. In seinem Fall wurde das Gesetz für den Schutz der Whistleblower ignoriert, klagt Liviu Costache:



    Gravierend ist, dass die Behörden, und hier beziehe ich mich speziell auf die Autobahngesellschaft, versuchen, in interne Betriebsvorschriften oder sogar in den Tarifvertrag Redeverbote für Mitarbeiter einzuführen. Wir sind zum Beispiel verwarnt worden, weil wir in einer Sendung die Dinge falsch dargelegt hätten, obwohl alles, was wir gesagt haben, wahr ist — dass der ehemalige Geschäftsführer derzeit unter gerichtlicher Aufsicht steht, beweist das. Aber es kommt noch schlimmer. Man muss beim Geschäftsführer um Erlaubnis ansuchen, um in der Öffentlichkeit sprechen zu dürfen. Es ist eine ernste Verletzung der Verfassungsvorschriften, die die Meinungsfreiheit garantieren.“




    Liviu Costache ist jedoch optimistisch über den Verlauf der Gerichtsverfahren, die gegen ihn wegen seiner Nachforschungen angestrebt wurden. Inzwischen ist der Geschäftsführer Narcis Neaga seinen Job losgeworden, gegen ihn ermittelt die Nationale Antikorruptionsbehörde (DNA), während er unter Gerichtsaufsicht gestellt wurde. Beigetragen dazu haben auch andere Whistleblower wie Alin Goga, ehemaliger Direktor für Investitionen im Regionalbetrieb für Stra‎ßen und Brücken in Craiova, und Claudiu Ţuţulan, Schichtleiter im gleichen Betrieb. Goga legte in einem TV-Programm Probleme beim Bau eines Autobahnabschnitts zwischen Sibiu (Hermannstadt) und Orăştie (Broos) offen. Heute ist dieser Abschnitt — ganz kurz nach der Eröffnung — für Reparaturen geschlossen worden. Aber Alin Goga bringt das nicht viel, umso mehr es ihn nicht entlastete, sich auf das Gesetz zu berufen.



    Die Dinge bewegen sich sehr langsam, und die Leute, die wir angezeigt haben und auch in einem Bericht der Innenrevision des Verkehrsministers beschuldigt werden, sind — abgesehen von Narcis Neaga — weiterhin in ihren Ämtern geblieben. Und das ist nicht richtig. Ich habe den Dienstweg gewählt und den damaligen Geschäftsführer informiert, der aber keine Ma‎ßnahmen treffen wollte. Nachdem ich zur Presse ging, haben sie mir mit Strafanzeigen gedroht. Auf die Strafanzeige warte ich immer noch. Ich fühle mich von Gott und meinen Freunden und meiner Familie beschützt, sonst schützt dich ja keiner in Rumänien. Dieses Gesetz ist umsonst da. Obwohl klar im Gesetz steht, dass es für Staatsunternehmen gilt, also auch für die Autobahngesellschaft, hat die Führung das ignoriert — der Geschäftsführer hat einfach verfügt, dass das Gesetz in unserem Fall nicht anwendbar ist.“




    Im gleichen Jahr 2013 hat Claudiu Ţuţulan zahlreiche Anzeigen erstattet, nachdem er Tankstellen an den Europa- und Nationalstra‎ßen geprüft hatte. Dabei hatte er festgestellt, dass Millionenschäden entstanden waren — doch auch er konnte im Whistleblowergesetz kaum Schutz vor der Willkür der Geschäftsleitung finden.



    Ich berufe mich seit 2013 auf das Whistleblowergesetz, aber sie ermittelten intern gegen mich und wollten mir kündigen. Sie haben mich zweimal verwarnt, obwohl ich ihnen gesagt habe, dass sie nach dem Whistleblowergesetz verpflichtet sind, die Untersuchung durch die Medien zu akzeptieren und im Fernsehen Rede und Antwort zu stehen. Aber sie haben mit dem Diebstahl weitergemacht und das Gesetz mit Fü‎ßen getreten. Ich wurde auf Dienstreisen geschickt, ohne dass man mir eine Tagespauschale auszahlt oder die Transportkosten ersetzt. Sie haben mein Gehalt um 1.000 Lei gekürzt. Obwohl ich Raten für Bankkredite zahlen und für Frau und Kinder sorgen musste, zog ich es vor, mit meinen Kollegen den vollen Weg zu gehen — und erst jetzt, seit einiger Zeit wurde Geschäftsführer Neaga unter richterliche Aufsicht gestellt, während die DNA ermittelt. Das Problem ist folgendes: Umsonst gibt es dieses Gesetz, wenn nicht so viele von uns wie möglich es mit diesen Dieben aufnehmen. Sonst leiden unsere Kinder.“




    Die Geschichten der drei Whistleblower sind bereits an die breite Öffentlichkeit getragen worden — die Starregisseurin und Dramaturgin Gianina Cărbunariu verarbeitete sie zum Theaterstück Gewöhnliche Menschen“.

  • Whistleblower în România

    Whistleblower în România

    În România termenul englezesc de whistleblower” a fost tradus avertizor de integritate”, iar reglementarea şi protejarea activităţii sale face obiectul Legii 571 adoptată în 2004. Atunci, în contextul închiderii negocierilor pentru aderarea la UE, a fost promulgat acest act legislativ bazat pe principiul asigurării anonimatului şi protejării funcţionarilor publici care au curajul să demaşte neregulile sau ilegalităţile observate în compania lor. Acestea se pot referi atât la probleme financiare, cât şi la probleme deontologice.



    O definiţie mai exactă ne oferă consultantul juridic Codru Vrabie, membru al Asociaţiei Funky Citizens” şi unul dintre cei care au elaborat legea în 2004. Ce este, aşadar, un avertizor de integritate? Este acel angajat sau funcţionar de bună credinţă care, văzând că în jurul lui, în instituţia unde lucrează, se întâmplă ceva în neregulă, trage un semnal de alarmă şi solicită ca şefimea din instituţie să ia măsuri pentru rezolvarea deficienţelor. Dacă omul nu are încredere că problema se poate rezolva în afara instituţiei, atunci poate merge în afara ei.”



    Avertizorul de integritate” este, aşadar, reglementat în România de peste 10 ani. Iar, de curând, legea românească a fost recaracterizată — în cadrul Iniţiativei Regionale Anti-Corupţie (iniţiativă înfiinţată în cadrul Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est) — drept una dintre cele mai bune legi de genul acesta din lume. Rămâne, însă, de văzut cum şi dacă este corect aplicată şi, mai ales, dacă angajaţii instituţiilor publice apelează la ea.


    Codru Vrabie: Eu cunosc vreo 50 de cazuri şi mai sunt şi alţii în ţară care cunosc astfel de cazuri. Părerea mea este că sunt între 300 şi 500 de avertizori care au apărut în ultimii 12 ani. Nu pot avea o opinie despre acest număr, căci nu-l pot compara cu date oficiale. Instituţiile publice din România nu şi-au creat proceduri privind protecţia avertizorilor, deci nu raportează dacă au avut astfel de cazuri. În al doilea rând, în jurisprudenţă, la nivelul curţilor din toată ţara, nu poţi să cauţi în sistemul informatic al instanţelor după legea 571, pentru că ea apare doar dacă este invocată de apărare, nu ca subiect principal al unui proces.”



    Evenimente recente legate de activitatea CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România) constituie un prilej bun de a vedea cum este aplicată această lege şi în ce condiţii poate acţiona un avertizor de integritate în România. În 2013, când era director comercial în cadrul CNADNR, Liviu Costache a aflat despre şi a început să ancheteze diverse cazuri de furt din staţiile de taxare amplasate la trecere pe anumite poduri. Însă demersul său, în loc să fie sprijnit de conducerea companiei, a dus la demiterea sa. În cazul său, legea avertizorului de integritate a fost ignorată.


    Liviu Costache: Grav este că autorităţile, iar aici mă refer mai ales la CNADNR, încearcă să introducă în Regulamentul de funcţionare internă sau chiar în Contractul Colectiv de Muncă imposibilitatea unui angajat de a vorbi. Noi, de pildă, am primit un avertisment pentru că am vorbit în cadrul unei emisiuni şi pentru că am fi spus lucruri neadevărate, deşi tot ce am spus noi este adevărat, dovada fiind faptul că fostul director general al CNADNR este momentan sub control judiciar. Mai grav. Trebuie să ceri mandat directorului general ca să-ţi dea voie să vorbeşti în public. Este o încălcare gravă a articolelor din Constituţie care garantează libera exprimare.”



    Cu toate acestea, Liviu Costache este optimist în privinţa proceselor pe care le are pe rol din cauza anchetelor sale. Între timp, fostul director general al CNADNR, Narcis Neaga, şi-a pierdut funcţia şi este anchetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sub control judiciar. La această situaţie, au contribuit, prin acţiunile lor de avertizori de integritate, şi Alin Goga, fost director de investiţii la Regionala de Drumuri şi Poduri Craiova, şi Claudiu Ţuţulan, şef tură Direcţia de Poduri şi Drumuri Craiova. Primul a dezvăluit, în cadrul unei emisiuni TV, problemele referitoare la execuţia unui tronson din autostrada dintre Sibiu şi Orăştie.


    Azi, acel tronson este închis — la foarte puţin timp de la inaugurare — pentru reparaţii, dar Alin Goga nu este, în continuare, împăcat, mai ales că apelul la Legea 571/2004 nu l-a ajutat cu nimic. Lucrurile merg foarte încet şi oamenii care sunt încriminaţi într-un raport făcut de corpul de control al Ministrului Transporturilor — în afară de Narcis Neaga care nu mai e în funcţie — şi pe care noi i-am denunţat au rămas pe posturile lor. Iar asta nu e în regulă. Am mers pe linie ierarhică şi am informat directorul general de atunci care nu a vrut să mă asculte şi să ia măsuri. După ce am ieşit în presă, mi-au spus că-mi fac plângeri penale, am fost ameninţat în fel şi chip. Aştept şi acum acea plângere penală. Mă simt protejat de Dumnezeu şi de prietenii mei şi de familia mea, în rest nu te protejează nimeni în România. Degeaba există această lege. Deşi în lege scrie clar că ea se aplică companiilor naţionale, CNADNR fiind companie naţională, conducerea a ignorat acest lucru pentru că directorul general a decretat că nu se aplică în cazul nostru.



    Tot din 2013, Claudiu Ţuţulan a făcut numeroase sesizări ca urmare a verificărilor făcute la amplasamentele spaţiilor comerciale de pe drumurile naţionale şi europene. Deşi a constatat prejudicii grave, de ordinul milioanelor de euro, nici el nu a putut fi protejat în faţa abuzurilor conducerii CNADNR prin referirea la legea avertizorului de integritate. Claudiu Ţuţulan. TRACK: Din 2013 am invocat Legea 571/2004, legea avertizorului, dar ei m-au anchetat şi au vrut să-mi desfacă contractul de muncă. M-au sancţionat cu două avertismente, deşi le-am spus că potrivit legii avertizorului, sunt obligaţi să accepte investigaţia presei, să dea lămuriri la televiziune. Dar ei au continuat să fure şi au călcat în picioare această lege. Am fost trimis în delegaţii fără să mi se dea diurnă şi să mi se deconteze transportul. Mi-au diminuat salariul cu 1.000 de lei (N.a. — cca. 220 de euro). Cu toate că aveam rate, copiii şi pe soţie în întreţinere, am preferat să merg înainte cu colegii mei şi de-abia acum, de ceva vreme, domnul Neaga a fost plasat sub control judiciar şi anchetat de DNA. Problema e următoarea: degeaba există această lege, dacă nu ne ridicăm cât mai mulţi împotriva lor, a celor care fură. Dacă nu ne ridicăm, copiii noştri vor avea de suferit.”


    Poveştile celor trei avertizori de integritate sunt spuse deja publicului larg şi prin intermediul piesei de teatru scrise şi regizate de Gianina Cărbunariu, Oameni obişnuiţi”.

  • CNADNR: lucrări de reabilitare la podul peste Dunăre de la Giurgiu

    CNADNR: lucrări de reabilitare la podul peste Dunăre de la Giurgiu

    Compania Naţională de Drumuri şi
    Autostrăzi din România SA reamintește conducătorilor auto că în această
    perioadă se efectuează lucrări de reabilitare la podul peste Dunăre de la
    Giurgiu. Aceste lucrări constau în înlocuirea integrală a sistemului rutier
    (plăci betonate și straturi asfaltice), în vederea asigurării confortului
    și siguranței traficului rutier pe această porțiunr de drum.



    Menționăm că odată cu demararea lucrărilor de reabilitare, se circulă pe o singură bandă ce este in permanență supravegheată de Anteprenor pentru asigurarea condițiilor de siguranță a circulației.


    În vederea evitării unor
    blocaje în trafic, recomandăm conducătorilor auto, ca pentru trecerea în
    Republica Bulgaria să folosească și punctele alternative de trecere a
    frontierei, după cum urmează:




    -Calafat (rutier)




    -Bechet (trecere cu bacul)




    -Zimnicea (trecere cu bacul)




    -Călărași (trecere cu bacul)




    -Negru Vodă (rutier)




    -Vama Veche (rutier)




    Încă o dată facem apel la mass media, și mai ales la
    posturile de radio, care sunt atât de ascultate în mașini, să ne ajute cu
    popularizarea acestor puncte
    alternative de trecere a frontierei pentru a evita eventualele blocaje de la
    trecerea în Bulgaria pe la Podul de la Giurgiu.




    Conducătorii auto sunt rugaţi să respecte restricţia
    de circulaţie instituită şi semnalizarea rutieră temporară.




    Informaţii
    suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale pot fi obţinute de la
    Dispeceratul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania
    S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau pot accesa pagina de
    internet: www.cnadnr.ro/Situatia Drumurilor
    Nationale.