Tag: CO2

  • The Net-Zero Industry Act

    The Net-Zero Industry Act

    The European Council and Parliament have endorsed the final form of a law aimed at boosting clean technologies in Europe. Among these are the methods of capturing CO2 emissions and this translates into new obligations and opportunities for the Romanian oil and gas companies

    The Net-Zero Industry Act provides for incentives to all investments in clean technologies concurrently with curbing the EU’s dependency on fossil fuels. Through this document, the Union wants that by 2030, at least 40% of the production of clean technologies it needs, be made on the Union’s territory. Some of the advantages offered to this type of industry is simplifying the investment legislation and cutting the time needed for getting permits and authorizations.

    On the other hand, the member states will be able to grant preferential funding schemes for investment in clean technologies with a better market access. They will also be able to introduce new public tender criteria so that clean technologies are favoured. These include the photovoltaic and wind systems, heat pumps, hydrogen, the nuclear energy or the battery industry.

    In order to cut down on emissions the law also provides for projects for CO2 storage and the European oil and gas producers have clear obligations to provide these injection reservoirs.

    The target is of 50 million tons of injected CO2 by 2030 and since Romania is the second European producer, local companies have the obligation to provide deposits for the injection of 9 million cubic meters. Romanian companies Romgaz and Petrom have shown dissatisfaction because they must invest in injection before finding proper customers for this job.

    According to the latest Euro-barometer, the Europeans continue to voice their concern regarding the environment considering it an aspect, which affects them personally.

    Over three quarters of the Europeans believe that environment issues have a direct impact over their everyday life and health. At the same time more than four out of five respondents have admitted that the EU legislation in the field is needed to protect the environment in their country. Citizens are also concerned about the costs of pollution and 92% of them believe it is the companies that should pay for curbing pollution whereas 74% of them say that public authorities should cover the costs.

    The poll also shows the citizens’ concern about pollution and water shortage, their support for the circular economy and environmental protection as well as for raising people’s awareness about the impact of toxic chemical substances.

    (bill)

  • Greener cars for the EU

    Greener cars for the EU

    As of 2035 the
    European Union is phasing out the sale of new vehicles running on diesel and
    petrol. Member states
    have reached a final agreement on the proposal, and the vote was given at a
    meeting of EU energy ministers.


    Under the new rules, in the next 12 years
    vehicle CO2 emissions are to be cut by 55% compared to 2021 figures. As for
    vans, the target is 50% by 2035, but as of that date emissions are to be cut by
    100%, which means the end of internal combustion engine production. This type
    of engines will be allowed nonetheless after that date, provided that they use
    climate-neutral e-fuels. This exemption is the outcome of Germany’s pushback on
    the new legislation over the past month.


    Climate-neutral fuels, currently under
    development, are synthetic and their use generates emissions, however their
    neutrality is given by the fact that they are produced by capturing CO2 from
    the atmosphere using electricity from renewable sources, and the same amount of
    CO2 captured for their production is released through their use.


    Biofuels will also be banned as of 2035, on
    grounds that they are generated in agriculture and already have a carbon
    footprint. The use of environment-friendly fuels will be regulated in
    subsequent legislation. But experts are already wondering what type of energy
    will be accepted in order to produce them.


    One option could be nuclear electricity, a
    resource increasingly appreciated by the European Commission for EU’s
    transition to an emission-free economy. Countries like France, Poland and
    Romania are trying to obtain recognition and advantages for the production of both
    the electricity itself, and of synthetic fuels like hydrogen. Opposing the use
    of nuclear energy are Germany, Austria and Spania.


    Meanwhile, Norway has set the tightest deadline for giving up internal combustion engines. The country is a world leader
    in terms of electric car market share, with nearly 79% of the sales in 2022
    consisting in plug-in electric vehicles.


    Internal combustion engines are being
    phased out precisely as the sales of Dacia,
    the car made by the French group Renault in Piteşti, Romania, among other
    locations, have been rising across Europe. According to
    the company, Dacia is ranking 3rd
    in Europe by sales to individual buyers, accounting for a record-high 7.6%
    market share. Ford is the
    second-largest player in the Romanian automotive market, thanks to a production
    facility in Craiova operated by the Turkish-US joint ventureFord Otosan. (AMP)

  • Abwrackprämie für Gebrauchtwagen 2022: Umweltfonds aufgestockt

    Abwrackprämie für Gebrauchtwagen 2022: Umweltfonds aufgestockt

    Die unter dem Namen Programul Rabla“ (zu deutsch in etwa: Abwrackprämie“) bekannte Ma‎ßnahme soll natürliche und juristische Personen finanziell unterstützen, die einen alten Wagen durch einen neuen ersetzen möchten — da die neueren PKW weniger Schadstoffe in die Atmosphäre aussto‎ßen, kommt dies auch der Umwelt zugute. Das Programm wurde vor 18 Jahren ins Leben gerufen und hat nicht unwesentlich zur Verjüngung des Fuhrparks in Rumänien beigetragen — in den letzten 17 Jahren wurden unter Einbeziehung der staatlich finanzierten Abwrackprämie ca. 700.000 Neuwagen gekauft und etwa ebenso viele alte PKW aus dem Verkehr gezogen.



    Der eigens dafür eingerichtete Umweltfonds ist dieses Jahr mit umgerechnet 248 Mio. Euro dotiert, und bei der Finanzierung des Neuerwerbs eines PKWs gelten nach wie vor die zwei Varianten Abwrackprämie Klassik“ und Abwrackprämie Plus“. Der klassischen Prämie kommt ein Etat von 112 Mio. Euro zugute, finanziert wird daraus der Kauf eines neuen Autos, das mit Benzin oder Diesel fährt. Die Abwrackprämie Plus ist mit 136 Mio. Euro ausgestattet, womit der Kauf eines neuen Hybrid- oder Elektroautos gefördert werden soll.



    Als Novum kommt dieses Jahr ein Öko-Bonus in Höhe von umgerechnet 300 Euro hinzu, den man kassieren kann, wenn man einen Gebrauchtwagen aus dem Verkehr zieht, der mindestens 15 Jahre alt ist und der CO2-Emissionsnorm Euro 3 oder niedriger entspricht. Im Vergleich zum Vorjahr kann man für den Erwerb eines Neuwagens auch gleich zwei Gebrauchtwagen abgeben. Für die kommenden Jahren plant die Regierung sogar eine Erhöhung der dafür vorgesehenen Zuwendungen im Umweltfonds, versichert Umweltminister Barna Tánczos:



    2023 wird der Fonds um 10% im Vergleich zu 2022 aufgestockt, und 2024 kommen weitere 10% hinzu. 2024 wird folglich das erste Jahr sein, in dem die Abwrackprämie Plus mit einem Gesamtetat von über 1 Mrd. Lei (200 Mio. Euro) dotiert sein wird.“




    Stichwort Abwrackprämie Plus — dieses Jahr steigt auch der individuelle Betrag, den man als Nutznie‎ßer bei der Abgabe eines alten PKWs kassiert: Statt wie bisher 9.000 Euro bekommt man 10.000 Euro Prämie, allerdings nur unter den Bedingung, dass der abgegebene Gebrauchtwagen in Rumänien seit mindestens 6 Jahren zugelassen ist. Die Neuerung kommt nicht von ungefähr — nachdem die Umweltnormen vor einigen Jahren abgeschwächt worden waren, sind im Jahr 2017 etwa 520.000 Gebrauchtwagen zugelassen worden, die älter als 8 Jahre waren.



    Laut offiziellen Statistiken sind in Rumänien bei einer Bevölkerung von rund 19. Mio. Einwohnern 155.000 Motorräder, knapp 1 Mio. Lieferwagen und 7,3 Mio. PKW zugelassen. Unter den PKW entsprechen 3,9 Mio. den Emissionsnormen Euro 3 und Euro 4 und nur 1,7 Mio. sind mit einem Katalysator ausgerüstet, der den neueren Normen Euro 5 oder Euro 6 entsprechen. Au‎ßerdem fahren immer noch etwa 910.000 Kraftfahrzeuge auf Rumäniens Stra‎ßen, die keine Umweltnorm respektieren.



    Auch auf lokaler Ebene ist Initiative erwünscht. Mit gutem Beispiel geht der ostsiebenbürgische Landkreis Covasna voran. Die Landkreishauptstadt Sfântu Gheorghe (Sankt Georgen) zahlt 600 Euro als Öko-Bonus, unter der Bedingung, dass der abgegebene Gebrauchtwagen mindestens 10 Jahre in der Stadt selbst zugelassen war und der letzte Eigentümer den PKW mindestens 3 Jahre unter seiner Obhut hatte.

  • Un grand pas en avant pour atteindre la neutralité climatique

    Un grand pas en avant pour atteindre la neutralité climatique

    L’accord ouvre la voie censée mener l’Union européenne à la neutralité climatique à l’horizon 2050. Ursula von der Leyen, présidente de la Commission européenne, voit l’accord obtenu comme une garantie offerte aux citoyens européens, aux autorités et aux investisseurs relative au caractère irréversible de la volonté exprimée par les autorités européennes en cette matière. L’accord survient d’ailleurs une année après le lancement du Pacte vert européen, par lequel l’Union entend fonder une société équitable, saine, durable et prospère, et refonder le lien qui relie l’homme à la nature. Et pour que la société civile, soit les communautés, les associations et les citoyens soient partie prenante à la création de cette Europe verte, respectueuse de l’environnement et soucieuse de son advenir, la Commission avait récemment lancé le Pacte européen pour le climat, censé devenir une plate-forme d’échange d’informations au sujet des thématiques qui traitent de la crise climatique, alors que le mouvement environnemental européen prend de l’essor. Invité sur les ondes de Radio Roumanie, le professeur des universités Mircea Duţu, président de l’Université écologique de Bucarest, parle de la signification des dernières décisions communautaires en la matière, ainsi que du contexte politique qui les a rendues possibles :



    « Le 11 décembre 2019, l’UE a choisi de suivre une nouvelle stratégie de croissance, en essayant de transformer les priorités environnementales en autant d’opportunités de développement. Qu’est-ce que cela veut dire ? Il faut partir de l’état de lieux de ce qu’est l’UE, une région plutôt pauvre en matière de combustibles fossiles, qui voudrait mettre à profit les nouvelles technologies à même de produire de l’énergie, mais aussi du rendement économique, en réduisant par la même voie le niveau des émissions de CO2. L’Union prend ainsi le leadership planétaire dans la lutte contre le changement climatique, et se lance dans la transition énergétique tous azimuts, modifiant les paradigmes qui régentent la production et la consommation d’énergie, pour rendre compatibles les deux objectifs : la lutte contre le changement climatique et le développement économique. »



    L’accord convenu, de réduire de 55% le niveau des émissions des gaz à effet de serre à l’horizon 2030, est plus ambitieux que l’objectif initial, où la barre avait été fixée à 40%, mais en-deçà de l’objectif du Parlement européen, qui aurait souhaité que cette réduction soit effective à hauteur de 60% des émissions de l’année 1990. Malgré tout, l’objectif s’avère assez ambitieux, et il s’est heurté à la réticence des Etats de l’Europe centrale et du Sud-est. A preuve, la Pologne, dotée d’un système énergétique basé sur l’usage prépondérant du charbon et craignant ne pouvoir suivre le plan de réduction préconisé par Bruxelles, suivie par la Hongrie, la Tchéquie et la Slovaquie, avaient rejeté l’année dernière une partie du plan européen censé amener l’Union à l’état de neutralité climatique pour 2050. L’accord autour duquel les Etats européens se sont entendus aujourd’hui laisse toutefois à la charge des sommets à venir le soin de clarifier les derniers détails de ce plan, et pas des moindres. Cela concerne, par exemple, la clé de répartition des fonds européens destinés aux Etats membres, pour que tous puissent réussir leur transition énergétique, et cela sans y laisser des plumes.



    Le débat ultérieur portera encore sur la répartition des ambitions nationales en matière de réduction de la pollution. Les leaders européens ont décidé pour l’heure que, en l’état, l’Europe poursuive dans son ensemble la réduction des émissions des gaz à effet de serre de 55%, sans établir des objectifs précis à l’échelle nationale, tout cela dans un souci « d’équité et de solidarité, sans laisser personne derrière », et en prenant en considération « les spécificités nationales et le potentiel de réduction des émissions » de chaque Etat membre. La Roumanie, pour sa part, compte développer les prochaines années toute une série de projets censés poursuivre à la fois les objectifs assumés en matière de réduction des émissions des gaz à effet de serre, mais promouvoir également la croissance économique et le bien-être de ses citoyens, soulignait le président Klaus Iohannis dans le massage qu’il avait adressé à l’occasion de l’anniversaire des cinq ans depuis la signature de l’Accord de Paris sur le climat. Ce moment a été marqué par la tenue d’un sommet virtuel sur la thématique du climat. Le professeur Mircea Duțu :



    « Le 10 décembre 2020, la Roumanie avait proclamé son ambition de devenir un leader régional, européen, voire mondial, dans le domaine du changement climatique. Reconnaissant la nécessité d’assumer un engagement ferme en la matière, Bucarest fait sien l’objectif européen de la neutralité climatique, en matière de CO2, avant 2050. Bucarest appuie par ailleurs la réduction conséquente des gaz à effets de serre avant 2030. Pour y parvenir, la Roumanie propose d’abord l’établissement d’un cadre européen flexible, qui permette à chaque Etat d’atteindre les objectifs de 2030, respectivement de 2050, en tenant compte de son niveau de développement économique, et ensuite de recourir à des stratégies et à des plans concrets au niveau national, à mener à moyen et à long terme, et qui puisse garantir un impact quantifiable réel. »



    En vertu de l’Accord de Paris sur le climat, la plupart des Etats de la planète ont pris l’engagement de réduire les émissions des gaz à effet de serre. L’Accord de Paris s’est donné pour mission de maintenir le réchauffement climatique en-deçà de 2°C voire, si possible, en-deçà de 1,5° par rapport à la période préindustrielle. Des pays tels l’Inde, la Chine et le Pakistan ont à leur tour pris des engagements fermes à l’occasion du récent sommet virtuel sur le climat. Le sommet prévu se dérouler l’année prochaine, dans la ville de Glasgow, devrait entériner les engagements pris.


    (Trad.: Ionut Jugureanu)


  • Obiective noi privind reducerea emisiilor de CO2 produse de camioane

    Obiective noi privind reducerea emisiilor de CO2 produse de camioane

    Comisia pentru mediu a Parlamentului European propune standarde noi și ambițioase pentru reducerea poluării produse de camioane și vehicule utilitare.

    Transportul este singurul sector major de activitate unde emisiile gaze cu efect de seră sunt încă în creştere în întreaga Uniune Europeană, este ideea de la care pleacă raportul întocmit de Comisia pentru mediu a Parlamentului European. În plus, date statistice oficiale arată că emisiile de dioxid de carbon produse de camioane reprezintă 6 la sută din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și nu sunt incluse în nici o strategie de reducere a poluării.

    În aceste condiții, eurodeputații din Comisia de Mediu propun o reducere cu 35 la sută a emisiilor poluante produse de camioane până în 2030, cu o etapă intermediară de 20 la sută stabilită pentru 2025. Este un obiectiv mai ambițios decât cel al Comisiei Europene care și-ar dori o reducere a emisiilor cu 30 la sută până în 2030.

    Totodată, Comisia pentru Mediu a legislativului comunitar vrea ca vehiculele cu zero sau puține emisii poluante să dețină o cotă de 20 la sută din piața camioanelor noi până în 2030. Și în acest caz a fost stabilit un obiectiv intermediar de 5 la sută pentru 2025.

    Propunerile se aplică și autobuzelor, folosite în transportul urban de călători, iar europarlamentarii din Comisia de Mediu vor ca 50 la sută dintre aceste mașini să fie electrice până în 2025. Pentru 2030, ținta este extrem de ambițioasă: 75 la sută dintre autobuze ar urma să fie electrice.

    Cu toții suntem conștienți că este nevoie de o schimbare în modul în care vehiculele utilitare și camioanele sunt produse. Se impunea așadar o inițiativă politică prin care să stabilită o anumită cotă din piață pentru vehiculele cu zero sau puține emisii poluante. Dacă producătorii vor ține cont de acest lucru, piața se va adapta imediat și prețurile mari de la început vor scădea treptat. Am observat că sunt anumite țări care țin cont mai mult de ceea ce vor producătorii auto și mai puțin de vocea viitorului care spune clar că modul în care se va desfășura transportul se va schimba în mod considerabil. Autovehiculele cu motoare pe bază de ardere internă încep să țină de domeniul trecutului, spune europarlamentarul olandez, Bas Eickhout, raportor pe această temă.

    Membrii Comisiei de Mediu din legislativul comunitar sunt însă conștienți că toate aceste schimbări vor avea și consecințe sociale negative. De aceea propun ca Uniunea Europeană să susțină programe de recalificare profesională pentru muncitorii din acest sector care vor fi afectați de tranziție.

    Propunerile Comisiei de Mediu vor ajunge în plenul legislativului european luna viitoare.

    Până atunci mai trebuie spus că la începutul acestei luni același Parlament European a convenit să solicite o reducere cu 40 la sută a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate autovehiculelor noi până în 2030, o ţintă mult mai ambiţioasă decât cea dorită de Comisia Europeană şi Germania.


  • Reducerea emisiilor de CO2 produse de maşini

    Reducerea emisiilor de CO2 produse de maşini

    În lupta cu schimbările climatice, Parlamentul European a avizat două noi rapoarte privind îmbunătăţirea performanţelor autovehiculelor, astfel încât acestea să producă tot mai puţine emisii de dioxid de carbon, ţinta finală fiind zero emisii de gaze cu efect de seră.

    Confruntată, în ultimii ani, cu scandaluri succesive privind trucarea indicatorilor de emisii poluante, industria europeană de autovehiculelor trebuie să investească serios în tehnologii noi şi curate, în inovare şi dezvoltare, dacă vrea să-şi menţină poziţia de lider mondial. Uniunea Europeană este dispusă să stimuleze, în continuare, producţia de autovehicule cu emisii zero, iar acele întrepinderi care vor urma această cale vor avea numai de câştigat.

    Dacă în domeniul transporturilor feroviare şi aeriene s-au făcut paşi importanţi în reducerea poluării, acum accentul se pune pe realizarea unui transport rutier curat. Parlamentul European a adoptat două rapoarte privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon: primul se referă la autovehiculele de mici dimensiuni : de la automobile până la camionete, iar cel de-al doilea, la camioanele grele. Eurodeputata din Malta, Miriam Dalli, raportor :

    Am obţinut un rezultat pragmatic, în comisia pentru mediu. Un rezultat care stabileşte un echilibru între diversele interese, pe care le atinge acest gen de legislaţie destinată protejării mediului. Cei care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transporturilor trebuie să se angajeze în efortul comun de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, şi o pot face prin stimularea inovării. Nu ne propunem să privilegiem un tip de tehnologie în detrimentul alteia, ci dorim ca emisiile de doxid de carbon să fie cât mai reduse. Avem nevoie de un ansamblu de tehnologii: maşini electrice, hibride, pe baterii cu ioni de litiu, cu biocarburant – avem nevoie un nou mod de alimentare a vehiculelor noastre. Inovarea înseamnă noi investiţii, mai multă competitivitate în industrie, dar şi noi locuri de muncă în Uniunea Europeană, în beneficiul cetăţenilor noştri.


    Viitorul înseamnă tot mai multe maşini electrice sau hibride, în paralel cu dispariţia motoarelor diesel, considerate cele mai poluante. Vor fi susţinute cercetarea şi inovarea în producţia de baterii cât mai performante şi fiabile, din punct de vedere al greutăţii, dimensiunii, durabilităţii, capacităţii de reciclare și a reducerii costurilor.

    Întrucât autobuzele cu emisii zero sunt deja disponibile pe piață și beneficiază de stimulente, a fost stabilit ca obiectiv pentru producătorii europeni ca, pe termen mediu, să ajungă să producă 100 % autobuze cu emisii de dioxid de carbon zero.

    Cât priveşte camionele grele – întrucât aici nu avem vehicule electrice – gazul natural lichefiat (GNL) este un combustibil alternativ cu emisii de CO2 mai mici decât cele ale motoarelor pe motorină. O altă măsură ar putea fi crearea unor camioane mai mici sau de alte catergorii, care să polueze mai puţin.

    Obiectivele Uniunii Europene sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030, cu cel puțin 30 % sub nivelurile din 2005, şi cu cel puțin 60% până în 2050.


  • 07.02.2018

    07.02.2018

    Justice – A Strasbourg, le plénum du Parlement Européen débat ce mercredi de la situation de l’Etat de droit et de la réforme du système judiciaire en Roumanie. Ce débat, programmé depuis le 18 janvier, fait suite aux modifications apportées aux lois de la Justice en fin d’année par la coalition Parti Social-Démocrate (PSD) – Alliance des Libéraux et des Démocrates (ALDE) ; ces modifications ont été vivement critiquées par les associations des magistrats, par l’opposition politique et par l’UE elle-même. Le ministre roumain de la Justice, Tudorel Toader, qui se trouve depuis lundi à Strasbourg, a déjà discuté à ce sujet avec le premier vice-président de la Commission Européenne, Frans Timmermans, et avec des membres du Groupe des socialistes européens. Après ces débats, le ministre roumain a conclu que l’UE n’avait pas été correctement informée au sujet des lois de la Justice.

    Corruption – « Le problème de la corruption en Roumanie ne pourra pas être résolu uniquement en arrêtant des gens, en envoyant des fonctionnaires publics devant la justice et en obtenant des condamnations », a déclaré, ce mercredi à Bucarest, la procureure en chef de la Direction nationale anticorruption (DNA), Laura Codruta Kovesi. Elle a souligné que l’effort des procureurs d’instruire les affaires, devait être soutenu par des mesures de prévention et par une éducation anticorruption consistante. A son tour, le procureur général de la Roumanie, Augustin Lazar, a affirmé que maintenir la confiance dans la justice roumaine devait constituer une priorité pour ceux qui travaillaient dans le système. A son avis, toute initiative de modifier la législation pénale devrait se fonder sur des études d’impact.

    Loi – La Cour Constitutionnelle de Roumanie se penche aujourd’hui sur la saisine formulée par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, au sujet de la modification d’une loi dans le sens de permettre aux parlementaires, ministres, maires, préfets et chefs de Conseils départementaux de pouvoir être aussi des auto-entrepreneurs. De l’avis du président, la procédure d’adoption de l’acte normatif n’avait pas été respectée, vu que le Sénat devait être la chambre décisionnelle dans ce cas. Klaus Iohannis estime que l’élimination de cette incompatibilité diminue les normes d’intégrité et porte atteinte à l’Etat de droit. Cette loi contrevient aux obligations internationales en matière d’intégrité assumées par la Roumanie, car elle contrevient à certaines dispositions constitutionnelles, explique encore la présidence de Bucarest.

    Environnement – Réuni en session plénière, à Strasbourg, le Parlement européen a adopté mardi une loi portant réduction des émissions de dioxyde de carbone dans l’industrie de l’UE, afin de démarrer la mise en œuvre des engagements de l’Accord de Paris sur les changements climatiques. La Roumanie et la Bulgarie bénéficient d’une dérogation à l’interdiction d’utiliser un fonds récemment créé dans le schéma communautaire de commercialisation des émissions, pour pouvoir moderniser leurs systèmes de chauffage centralisé aux combustibles fossiles. La nouvelle loi, déjà agréée de manière informelle par les ministres des Etats membres, est censée accélérer le retrait des certificats d’émission existant sur le soi-disant «marché du carbone », comptant pour environ 40% des émissions de gaz à effet de serre de l’UE. En même temps, deux nouveaux fonds seront créés dans le but d’accroître l’innovation dans le domaine et d’encourager la transition vers une économie où l’utilisation du carbone soit aussi réduite que possible. Par ailleurs, un fonds de modernisation aidera à mettre à jour les systèmes énergétiques des Etats membres aux faibles revenus, dont la Roumanie et la Bulgarie.

    Météo – Les températures sont à la hausse en Roumanie, sur la plupart du territoire. Le ciel est couvert et il pleut par endroits sur l’ouest. Des précipitations mixtes sont signalées en montagne à plus de 1500 m d’altitude, alors que le vent pourrait atteindre les 90, 100 km/h sur les crêtes des Carpates Méridionales. Les températures maximales de ce mercredi se situent entre 4 et 12 degrés. 5 degrés et un ciel plutôt couvert à midi à Bucarest.

  • Weltklimagipfel in Bonn: Experten empfehlen gemeinsamen Aktionsplan

    Weltklimagipfel in Bonn: Experten empfehlen gemeinsamen Aktionsplan

    Als Hauptursache für die Zunahme der globalen CO2-Emissionen um geschätzte 2% gilt die intensivere Kohlennutzung in China. Derweil sollen die verzeichneten Dürrezeiten und die Abnahme der Flusspegel sowie die anschlie‎ßende verringerte Stromproduktion aus Wasserkraft auch dazu beigetragen haben. Jedoch hätten auch die Vereinigten Staaten und die EU in dem Bereich schlechter abgeschnitten als in den vergangenen Jahren, behaupteten Experten. In den USA ist der Kohleverbrauch aufgrund der Preiserhöhung bei Erdgas zum ersten Mal in fünf Jahren wieder angestiegen.



    Damit wurden also zum ersten Mal nach drei Jahren der Stagnation wieder erhöhte Emissionswerte gemessen. Vor 2014 waren die Kohlendioxid-Emissionen über ein Jahrzehnt hinweg jedes Jahr um 3% gestiegen. Ferner wurde auch diesmal über den engen Zusammenhang zwischen den Emissionen und den Anstieg der durchschnittlichen Temperaturen gesprochen. Laut einem Bericht der Weltwetterorganisation könnte 2017 als Jahr mit den höchsten jemals gemessenen Temperaturen in die Geschichte eingehen. Wetterstatistiken zeigen überdies, dass die letzten zehn Jahre die wärmsten in der Geschichte der weltweiten wissenschaftlich erhobenen Temperaturdaten waren. Die Anzahl der Naturkatastrophen sei um ein Fünffaches gegenüber den Werten von vor 40 Jahren gestiegen.



    Die negativen Nachrichten setzten die internationale Gemeinschaft unter Druck: Die Staaten sehen sich gezwungen, gemeinsam für die Emissionsreduzierung und damit die Mä‎ßigung des Klimawandels zu agieren. Professor Mircea Mircea Duţu, Vorsitzender der Universität für Ökologie in Bukarest, erklärte im Interview mit Radio Rumänien, was man genau unter Klimawandel eigentlich verstehen sollte.



    Darunter versteht man Klimaveränderungen, die direkt oder indirekt auf eine menschliche Tätigkeit zurückgeführt werden können, eine Tätigkeit die die Zusammensetzung der Erdatmosphäre verändert und die zusätzlich zu den natürlichen Schwankungen während eines Vergleichszeitraums wirken. Es gibt also auch natürliche Schwankungen, das bedeutet, dass ein Teil der Klimaveränderungen auf einer natürlichen und normalen Entwicklung basiert, etwa der Tätigkeit der Sonne oder der Pole usw. Wenn wir aber von Klimawandel sprechen, meinen wir die von menschlicher Tätigkeit verursachten Änderungen. Was bedeutet das? Etwa die Folge der Emission von Treibhausgasen, wie etwa Kohlendioxid, Methangas, Wasserdampf usw. Der Treibhauseffekt ist eigentlich ein natürliches Phänomen, ohne das die Durchschnittstemperaturen an der Erdoberfläche –18 Grad Celsius betragen könnten, was das Leben auf dem Planeten unmöglich machen würde. Aber infolge der Verschmutzung wird dieser Effekt vervielfältigt und dann tritt der Klimawandel ein.“




    Die allgemeine Schlussfolgerung ist, dass die Anstrengungen zur Eindämmung der globalen Erderwärmung einen unumgänglichen gemeinsamen Aktionsplan beinhalten müssen. Wie schwer ist es aber, einen derartigen Plan zu vereinbaren — fragten wir die Abteilungsleiterin für Klimawissenschaften bei der Nationalen Wetterverwaltung, Frau Dr. Roxana Bojariu.



    Ich würde sagen, dass es nicht leicht ist. Es gibt jedoch Wege und es ist absolut notwendig, die Emissionen zu drosseln. Es geht darum, uns Zeit zu kaufen, denn wir haben bereits das Klimasystem verändert und erleben bereits den Wandel — 2017 wird das wärmste Jahr der Geschichte sein, wahrscheinlich auf Platz 3. Und wir verzeichnen einen Rekord nach dem anderen, nicht nur, was die schrittweise Erderwärmung anbelangt, sondern auch in der Statistik der extremen Phänomene. Diese globalen Erkenntnisse für die Reduzierung der Emissionen helfen uns, Zeit zu gewinnen, das hei‎ßt, wir werden uns in einem Zeitrahmen anpassen können, in dem wir die Dinge noch unter Kontrolle haben. Denn sonst, wenn die Änderungen noch schneller eintreten, mit Emissionen, die über unsere Prognosewerte hinausschie‎ßen, dann werden wir mit dem Wandel nicht mehr Schritt halten können. Der Klimawandel ist ohnehin sehr schnell eingetreten, wenn man den Vergleich mit der geologischen Geschichte des Planeten herstellt. Praktisch könnten wir innerhalb von nur gut 200 Jahren einen Anstieg der Temperaturen um einige Grad Celsius erleben, eine Entwicklung, die der zwischen dem letzten Rekordhoch der Eiszeit und der Zwischeneiszeit nahe kommt — also einem Zeitraum von mehr als 10.000 Jahren. Und das zeigt, dass wir aus der geologischen Spirale raus sind und irgendwie die Emissionen drastisch kürzen müssen.




    Immerhin gibt es auch eine gute Nachricht: In den letzten Jahren lie‎ß sich eine gewisse Deckelung der Emissionen feststellen. Das belegt, dass eine emissionsarme Wirtschaftsentwicklung möglich ist. Denn schlie‎ßlich müsse der Klimawandel auch aus der Perspektive der Folgen für die Gesundheit betrachtet werden, sagt Mircea Duţu von der Universität für Ökologie:



    Laut einem Bericht der Weltgesundheitsorganisation vom 31. Oktober 2017 hat der Klimawandel bereits einen konkreten Einfluss auf die Gesundheit. Die Hitzewellen erzeugen einen thermischen Stress und wirken sich erschwerend auf Herzversagen aus, gleichzeitig erhöhen sie das Risiko für Nierenbeschwerden aufgrund von Dehydratation. Das Dokument hat folgende Schlussfolgerung — die Symptome infolge der erhöhten Durchschnittstemperaturen und der Vermehrung der extremen Wettererscheinungen sind seit einigen Jahr klar ersichtlich und deren Auswirkungen auf die Gesundheit sind viel schlimmer als angenommen.“




    Die UN-Weltklimakonferenz in Bonn war der erste wichtige Klimagipfel nach dem von Präsident Donald Trump angekündigten Ausstieg der USA aus dem Pariser Klima-Abkommen.

  • Clădirile viitorului… tot mai verzi

    Clădirile viitorului… tot mai verzi

    In România există 65 de proiecte de imobile eficiente energetic şi cu un impact redus asupra mediului înconjurător, arată un raport realizat, recent, de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) în parteneriat cu societatea NAI România. Dintre acestea, 17 construcţii sunt certificate internaţional, în timp ce 48 de clădiri, care beneficiază de un audit energetic, sunt încadrate în clasa A. Imobilele identificate reprezintă, prin suprafaţa construită, 5% din totalul clădirilor realizate în perioada 1990-2013. Ele sunt amplasate atât în Bucureşti cât şi în provincie, în special în oraşele mari. O contribuţie importantă la dezvoltarea clădirilor verzi din Bucureşti o are şi Primăria Sectorului 1, după cum spune Ion Brad preşedintelele Consiliului Local: “Incă din 2006 am promovat începerea acestei acţiuni numită “anveloparea” blocurilor de locuinţe şi deocamdată suntem la aproape 410 blocuri terminate. 200 sunt în lucru, se vor mai termina până la sfârşitul lui 2013 încă 200 şi pentru 2014 avem, de asemenea, 200 de blocuri în vedere să le reabilităm termic. In total sunt 1000 de blocuri. Toate acestea se înscriu în această linie de reducere a consumurilor energetice şi a creşterii nivelului Co2 în atmosferă. Luna trecută am adoptat un proiect de hotărâre prin care toate şcolile din sectorul 1, pe acoperişuri, acolo unde este posibil, vor avea montate panouri fotovoltaice în vederea asigurării fie a iluminatului, fie alte panouri care să producă energia termică necesară fie pentru apa caldă, fie pentru încălzire …”



    O mare parte din clădirile verzi ale României se găsesc în Bucureşti. Crystal Tower este cu siguranţă una din cele mai interesante, fiind premiată de Asociaţia profesioniştilor Green Building din Europa Centrală şi de Est pentru certificarea BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method (BREEAM) este cel mai vechi şi mai important instrument de evaluare a clădirilor verzi la nivel internaţional, lansat în anul 1990, în Marea Britanie). Mihaela Drăghici, reprezentat Crystal Tower: “Proiectul Crystal Tower este primul din ţara noastră certificat BREEAM la nivel Excelent. Cu un design architectural modern, sofisticat şi elegant şi cu un accent deosebit pe protejarea mediului şi pe consum redus de energie. Clădirea are dotări tehnologice deosebite, mare parte introduse în premieră în România. Aş menţiona aici peretele cortină dublu care are încorporat sistemul inteligent de jaluzele controlat de senzori solari, pentru protecţie solară şi pentru o izolare termică. Apoi sistemul de ventilaţie VRV2 sau sitemul BMS de ultimă generaţie (Building Management System) care controlează, monitorizează şi optimizează facilităţile clădirii. Proiectul Crystal Tower nu este doar o clădire verde ci este şi o clădire foarte sigură, structura de rezistenţă este de tip BAR, beton cu armătură rigidă, fiind una din cele mai sigure clădiri din România, proiectată pentru seisme de până la 8,5 grade pe scara Richter.”



    Clădirea e concepută pentru a răspunde atât pentru nevoile şi cerinţele companiilor cât şi diferitelor nevoi şi preocupări cu caracter personal ale oamenilor în prezenţa unei game variate de servicii şi facilităţi: spaţii de birouri, de conferinţe, restaurant, baruri şi cafenele, toate situate la etajul 15, centrul de fitness şi spam la etajul 14, spaţii de parcare, patru niveluri subterane şi nu în ultimul rând heliport pe acoperiş. Crystal Tower este, de altfel, unica clădire privată din România care dispune de o astfel de facilitate.



    Legislaţia din România permite scăderea impozitului la clădirile care folosesc la construire sau reconstruire tehnologiile clădirior verzi. Reprezentantul RoGBC, Luiza Manolea, va solicita autorităţilor reducerea acestor impozite tocmai pentru a stimula construirea acestor tipuri de clădiri. ”Propunem două tipuri de reduceri ale impozitului. O reducere de bază şi reduceri suplimentare. Reducerile de bază sunt cele acordate în temeiul certificării internaţionale şi a clasei de performanţă energetică. Reducerile suplimentare vizează alte criterii cum ar fi emisiile de oxizi de azot din centralele folosite pentru încălzire, consumul de apă potabilă, cu cât consumi mai puţin cu atât beneficiezi de un procent suplimentar al reducerii taxei tale, impozitului tău pe clădire, apoi gestionarea apelor pluviale şi un alt criteriu ar fi folosirea unei inspecţii termografice care să-ţi indice cât de sigură este clădirea ta”.



    Specialiştii susţin că liberalizarea preţului energiei va impulsiona construcţia clădirilor verzi. Teoretic, până la sfârşitul anului 2020, toate proiectele noi ar trebui să fie clădiri zero-energie (zero consum net de energie şi zero emisii de CO2).

  • Clădirile viitorului… tot mai verzi

    Clădirile viitorului… tot mai verzi

    In România există 65 de proiecte de imobile eficiente energetic şi cu un impact redus asupra mediului înconjurător, arată un raport realizat, recent, de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) în parteneriat cu societatea NAI România. Dintre acestea, 17 construcţii sunt certificate internaţional, în timp ce 48 de clădiri, care beneficiază de un audit energetic, sunt încadrate în clasa A. Imobilele identificate reprezintă, prin suprafaţa construită, 5% din totalul clădirilor realizate în perioada 1990-2013. Ele sunt amplasate atât în Bucureşti cât şi în provincie, în special în oraşele mari. O contribuţie importantă la dezvoltarea clădirilor verzi din Bucureşti o are şi Primăria Sectorului 1, după cum spune Ion Brad preşedintelele Consiliului Local: “Incă din 2006 am promovat începerea acestei acţiuni numită “anveloparea” blocurilor de locuinţe şi deocamdată suntem la aproape 410 blocuri terminate. 200 sunt în lucru, se vor mai termina până la sfârşitul lui 2013 încă 200 şi pentru 2014 avem, de asemenea, 200 de blocuri în vedere să le reabilităm termic. In total sunt 1000 de blocuri. Toate acestea se înscriu în această linie de reducere a consumurilor energetice şi a creşterii nivelului Co2 în atmosferă. Luna trecută am adoptat un proiect de hotărâre prin care toate şcolile din sectorul 1, pe acoperişuri, acolo unde este posibil, vor avea montate panouri fotovoltaice în vederea asigurării fie a iluminatului, fie alte panouri care să producă energia termică necesară fie pentru apa caldă, fie pentru încălzire …”



    O mare parte din clădirile verzi ale României se găsesc în Bucureşti. Crystal Tower este cu siguranţă una din cele mai interesante, fiind premiată de Asociaţia profesioniştilor Green Building din Europa Centrală şi de Est pentru certificarea BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method (BREEAM) este cel mai vechi şi mai important instrument de evaluare a clădirilor verzi la nivel internaţional, lansat în anul 1990, în Marea Britanie). Mihaela Drăghici, reprezentat Crystal Tower: “Proiectul Crystal Tower este primul din ţara noastră certificat BREEAM la nivel Excelent. Cu un design architectural modern, sofisticat şi elegant şi cu un accent deosebit pe protejarea mediului şi pe consum redus de energie. Clădirea are dotări tehnologice deosebite, mare parte introduse în premieră în România. Aş menţiona aici peretele cortină dublu care are încorporat sistemul inteligent de jaluzele controlat de senzori solari, pentru protecţie solară şi pentru o izolare termică. Apoi sistemul de ventilaţie VRV2 sau sitemul BMS de ultimă generaţie (Building Management System) care controlează, monitorizează şi optimizează facilităţile clădirii. Proiectul Crystal Tower nu este doar o clădire verde ci este şi o clădire foarte sigură, structura de rezistenţă este de tip BAR, beton cu armătură rigidă, fiind una din cele mai sigure clădiri din România, proiectată pentru seisme de până la 8,5 grade pe scara Richter.”



    Clădirea e concepută pentru a răspunde atât pentru nevoile şi cerinţele companiilor cât şi diferitelor nevoi şi preocupări cu caracter personal ale oamenilor în prezenţa unei game variate de servicii şi facilităţi: spaţii de birouri, de conferinţe, restaurant, baruri şi cafenele, toate situate la etajul 15, centrul de fitness şi spam la etajul 14, spaţii de parcare, patru niveluri subterane şi nu în ultimul rând heliport pe acoperiş. Crystal Tower este, de altfel, unica clădire privată din România care dispune de o astfel de facilitate.



    Legislaţia din România permite scăderea impozitului la clădirile care folosesc la construire sau reconstruire tehnologiile clădirior verzi. Reprezentantul RoGBC, Luiza Manolea, va solicita autorităţilor reducerea acestor impozite tocmai pentru a stimula construirea acestor tipuri de clădiri. ”Propunem două tipuri de reduceri ale impozitului. O reducere de bază şi reduceri suplimentare. Reducerile de bază sunt cele acordate în temeiul certificării internaţionale şi a clasei de performanţă energetică. Reducerile suplimentare vizează alte criterii cum ar fi emisiile de oxizi de azot din centralele folosite pentru încălzire, consumul de apă potabilă, cu cât consumi mai puţin cu atât beneficiezi de un procent suplimentar al reducerii taxei tale, impozitului tău pe clădire, apoi gestionarea apelor pluviale şi un alt criteriu ar fi folosirea unei inspecţii termografice care să-ţi indice cât de sigură este clădirea ta”.



    Specialiştii susţin că liberalizarea preţului energiei va impulsiona construcţia clădirilor verzi. Teoretic, până la sfârşitul anului 2020, toate proiectele noi ar trebui să fie clădiri zero-energie (zero consum net de energie şi zero emisii de CO2).