Spectacole stradale de muzică şi teatru, un meci de fotbal,
marşuri pro şi contra drepturilor civile pentru comunitatea LGTB, întruniri ale
promotorilor reunificării cu România a Republicii Moldova vecine – nimic n-a lipsit la Bucureşti din meniul unei zile pe
care administraţia a depăşit-o cu bine, fără niciun fel de incidente majore. Cea
mai mare manifestaţie, cu peste 100 de mii de participanţi, a fost organizată
de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE, ai cărei adepţi de pe tot cuprinsul ţării
au fost chemaţi să protesteze faţă de ceea ce liderul liderul social-democrat,
Liviu Dragnea, a numit abuzurile şi încălcarea principiilor statului de drept. La
unison cu colegii de partid şi cu partenerii juniori, liberal-democraţi, el
acuză existenţa unei structuri nelegitime, subterane, pe care a denumit-o
generic statul paralel şi care ar parazita instituţii-cheie şi ar influenţa
decizii ale justiţiei.
Această structură nebuloasă ar cuprinde procurori, în
frunte cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, generali din serviciile speciale,
activişti civici, jurnalişti ostili, politicieni din opoziţia de dreapta. Fondat de fostul preşedinte Traian Băsescu şi patronat acum de actualul şef al
statului, Klaus Iohannis, statul paralel ar fi cel care împiedică stânga să le
ofere românilor bunăstarea promisă în 2016, când, după un interludiu tehnocrat
de numai un an, a preluat, din nou, frâiele Executivului. Vrem prosperitate,
nu Securitate! – a fost una dintre scandările predilecte la mitingul de
sâmbătă, cu trimitere la odioasa poliţie politică a dictaturii comuniste, care
ar fi renăscut, acum, într-o democraţie altminteri validată odată cu admiterea
României în NATO şi Uniunea Europeană.
Presa scrie că, supus unei contestări
cvasipermanente în stradă de o societate civilă ce acuză Puterea că vrea să
stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze magistraţii, PSD avea nevoie de
această demonstraţie pentru a se relegitima
drept prima forţă politică a ţării. Voci – e drept, marginale – din partid
găsesc, însă, absurdă organizarea unui miting de protest când controlezi
Guvernul, Parlementul, prefecturile şi trei sferturi dintre primăriile din
ţară. Pentru opoziţia liberală, mitingul a fost o acţiune
profund nedemocratică, de intimidare a magistraţilor, a funcţionarilor şi angajaţilor
din sistemul public ce nu răspund la comenzile politice sau a jurnaliştilor
care îşi permit să critice PSD.
Agenţiile internaţionale de presă scriu că
majoritatea îşi mobilizează trupele contra magistraţilor. Şi notează că vineri, chiar în ajunul mitingului, Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a amânat, pentru a treia oară, verdictul în procesul în care procurorii
DNA au cerut instanţei condamnarea lui Dragnea la şapte ani şi cinci luni de închisoare
pentru abuz în serviciu şi doi ani şi şase luni pentru fals intelectual. În
2016, el a fost, deja, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare,
pentru tentativă de fraudă electorală.
