Radio România Internațional

Tag: coaliție

  • Alianţâ pro-ivropeanâ ti yinitorlu Parlamentu

    Alianţâ pro-ivropeanâ ti yinitorlu Parlamentu

    Partidlu Suțial Dimucrat, ațelu Național Liberalu, Uniunea Salvați România (Uniunea Ascâpaț România), Uniunea Dimucratâ a Maghiarlor ditu Românie şi minorităţli naţionali, alti di ațea maghiarâ, simnarâ, ñiercuri, unâ rezoluție deadunu tu cari ș-llia borgea s-adarâ unâ suțâlli tu yinitorlu Parlamentu a vâsilillei ți inși dupâ alidzerli ditu protu di andreu.

    „Lipseaști s-trițemu dalga di urâ ți nâ frimitâ di 20 añi şi s-mutrimu, deadunu, pi un mari obiectivu naţionalu – duțearea ma largu a calillei di dezvoltari ivropeanâ ali Românie! Aesta aşteaptâ di la noi emu româñilli ți bâneadzâ tu vâsilie, emu ațelli ți bâneadzâ tu Ocțidentu ş-cari nâ pitricurâ, pritu votlu a loru di ma nâpoi, că lipseaști s-duțemu ma largu adrarea a unui statu vârtosu ș-pirifanu, axi sâ s-alumtâ ti ndrepturli a româñilor, iuțido s-bâneadzâ ei tu lumi”, dzâsi liderlu suțialu-dimucratu ș-premier pi thesi, Marcel Ciolacu.

    Coaliţia easti ti stabilitatea ş-modernizarea ali Românie ti hârlâticlu a tâtâloru țetăţeñiloru – cundille ș-prezidentul liberal interimaru, Ilie Bolojan, dzâcândalui, tu numa a tâtâloru partiiloru semnatari, că va s-ducâ ma largu ș-va s-ânvârtușeadzâ borgea ți ș-u lo România andicra di axiili ş-soțlli ivropeañi ş-ivroatlantiț, ca sturi di securitati ș-prucuchie naţionalâ.

    Iara prezidentulu UDMR, Kelemen Hunor, dzâsi că aestâ coaliţie ari scupolu și s-ângârdeascâ ațeali forți luyursiti extremisti, ți au unâ ideologhie niuidisitâ ti suțietatea româneascâ. Nâ hârseaști ațea că niți unâ partie nu va ta s-adarâ suțatâ cu AUR şi cu SOS – adâvgă Kelemen Hunor.

    Tuț ocllilli suntu, siyura tora, pi doilu turu, ditu 8 di andreu, multu tensionatu, a alidzerloru prezidențiali – șefanlu a Statului hiindalui ațelu ți, dupa lâcârdii cu tuti formațiunili politiți ditu Leghislativu, lu numâsi pi ațleu ți va s-adarâ unâ Chivernisi. Iara liderlu interimar PNL, Ilie Bolojan, âlli angâsâi tuţ țetăţeñilli ali Românie, la năulu scrutinu, s-voteadzâ informatu ş-raţionalu, s-aleagâ România proivropeanâ, dimucraticâ şi s-nu aproachi izolaţionismul, extremismul ş-populismul.
    „Ma largu – dzâsi tutnâoarâ liderlu UDMR, adrândalui unâ radiografie ali catastisi politicâ di tora – lipseaști, ama, aflari ațeali formuli şi, siyura, ațeali proiecti publiți pritu cari putemu s-apândâsimu la aşteptărli ali suțietati. Mini voi s-pistipsescu că emu PNL, emu PSD, achicâsirâ mesajlu a oamiñilor ş-nu mata voru s-ducâ ma largu ațea ți adrarâ tu aestu anu ș-giumitati ditu soni.”

    Soați la puteari, ți pârea că, pân’ tu soni, aflarâ ațelu elementu ți s-li leagâ, iara nu ațelu ți li ampârța cumu s-fâțea ma ninti, câțe că avurâ niachicăseri tora, tu ma nâpoi, și bâgarâ tu practico tutâ putearea și alumta politicâ sertâ tora, ninti di alidzerli prezidențiali ș-parlamentari. Ș-anamisa di USR și PSD ari, di mulțâ añi, multâ inati. Ama, pritu coaliția parlamentarâ ti cari s-achicâsirâ, tuti aesti forți politiți dzâcu că voru, tora, s-âlli da ali suțietati unu mesaj di simasie.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Alidzeri parlamentari – ahurheaști ampârțarea a mandatilor

    Alidzeri parlamentari – ahurheaști ampârțarea a mandatilor

    Năulu Leghislativu bicameralu ali Românie ți inși dupâ alidzerli ditu 1 di Andreu va ș-limbidzascâ structura. Furâ 331 di mandati di deputaț și 136 di senatori.
    Proporționalu cu numirlu di voturi aprucheati, PSD, numirlu unu tu Chivernisea di tora, lipseaști s-aibâ 86 di diputaț și 36 di senatori. AUR (opoziția naționalistâ) – 63 și 28, diplo andicra di mandatili amintati aoa ș-patru añi. PNL, la puteari deadunu cu suțialu-dimucrațlli – 49 și 22. USR (tu opoziție) – 40 și 19.

    Alâncescu, ti prota oarâ, pi bănțâli a Parlamentului alepțâ ditu partea ațiloru dauâ formațiuni populisti, adrati tora, ți tricurâ di praglu electoralu di ținți proțenti: SOS România va s-aibâ 28 di diputaț și 12 senatori, iara Partia a Oamiñilor Tiniri – 24 și 9.
    UDMR, ți fu fârâ dânâseari, ditu 1990, tu Leghislativlu ali Românie post-comunistâ, ari tora 22 di diputaț și 10 senatori. Minoritățli etniți, alti di ațea maghiarâ, armân reprezentati tu Camera a Diputațlor di 19 politițieñi, câti unu ti cathi comunitati etnicâ.

    Detaliu aproapea ti hazi, prezidentul ali Autoritati Electoralâ Permanentâ, Toni Greblă, dzâsi că, maca la ampârțarea a voturloru di duminicâ, Partia a Oamiñilor Tiniri va s-llia unu mandatu, aestu va s-hibâ traptu șcurtița anamisa di tuti alanti formaţiuni ți intrarâ tu Parlamentu. Câțe, că năua partie nu numâsi cabaia candidaţ.

    Ari șapti formațiuni parlamentari, niți unâ nu angreacâ para multu ș-ari ș-multi niuidiseri anamisa di eali. Ari unu Parlamentu ma fragmentatu di cumu s-ari faptâ pânâ tu aeșțâ 20 añi di ma nâpoi, ditu cari easti zori s-iasâ unâ majoritati guvernamentalâ funcționalâ.
    Fârâ s-bagâ multu mengâ la lucurlu ñicu ți li aleadzâ unâ di alantâ, presa adună AUR, SOS și POT sum numa gheneralâ di „polul suveranistu” și prognozeadzâ că nu va s-hibâ aprucheatâ niți unâ di eali tu unâ coaliție guvernamentalâ.
    Armânu, cu unâ ponderi di vârâ 60% tu Parlamentu, partiili spusi pro-ivropeani. Aritmetica elementarâ easti ti unâ largâ coaliție PSD-PNL-USR-UDMR-minorităț. Ma zori easti s-treacâ di inățli ți li au unâ ti alantâ.

    Di cara cumândâsirâ trei añi arada, tu numa a stabilitatillei ș-a dânâsearillei a extremismului, suțial-dimucrațlli și liberalilli s-atacarâ unu alantu, fârâ canâ zori, tu campania electoralâ ș-tora, pari că nu mata sâ strâxescu. Anamisa di userișțâ și pesedișțâ s-adunarâ, tu aproapea unu dețeniu, multâ inati și chicuseari. Iara UDMR easti multu cârtitâ di unu proiectu leghislativu a USR mutrindalui andridzearea diznău administrativâ ali vâsilie, ți va lâ ñicureadzâ a maghiarilor influența politicâ tu teritoriu. Etc…
    Tora di oarâ, tutâ duñeaua pare că așteaptâ turlu ditu soni a alidzeriloru prezidențiali, ți, duminicâ, 8 di andreu, va s-facâ anamisa di independentul Călin Georgescu și șefa USR, Elena Lasconi. Uidisitu cu Constituția, șeflu a statlui easti ațelu ți numâseaști yinitorlu premieru.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Călindarea-a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentari

    Călindarea-a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentari

    După lungu kitro di debatu, coaliţia PSD-PNL apufusi că protlu tur a alidzerloru prezidenţiali să s’ţănă tru 24 di brumaru şi doilu pi 8 andreu. Anamisa di ateali dauă, pi data di 1 andreu suntu programate alidzerli parlamentari. Premierlu Marcel Ciolacu spunea că acordul anamisa di ateali dauă partidi di la guvernare tiñisescu concluziile a consultărlor pi cari li avură tu ahurhita-a stămănăllei cu formațiunile politiţi, majoritatea di eali optânda tră organizarea la vade a alidzerloru.

    Marcel Ciolacu: “Vulusimu deadunu cu partenerlli di guvernare un acordu ti călindarea electorală, cari s’tiñisească prinţipiili ţi li zburămu tu arada a consultărilor cu formaţiunile politice reprezentate tru Parlamentu. Apufusimu că alidzerli prezidenţiali s’hibă organizate la 24 brumaru, protlu turu, şi 8 andreu, doilu turu, iarapoi alidzerli parlamentare la 1 di andreu. Ase, putem s’adoptămu apofasea di guvern pritu cari validăm calindarea a alidzerloru şi ncllidemu aestu subiectu.”

    Tu arada a lui, liderlu PNL, Nicolae Ciucă, cundillea că avură tum inti şi aţea că partidile nu vrură ţănearea tu idyiulu kiro a aţiloru dauă aleidzeri. Nicolae Ciucă: “Ditu muabeţli cari li avumu, partidile politiţi spusiră că nu ari niţi ună problemă car ava s’ţănă alidzerli pi 1 di andreu. Atumţea easti sărbătoarea noastră naţională, poate s’hibă şi ună sărbătoare a dimocraţiillei tru idyiulu kiro. Tru aestă oară, tiñisindalui tuti aesti muabeţ şi analiza pi pruviderli legale, işi tu migdani că aesta easti calindarea cari va s’hibă vulusită adză pritu apofasi di guvern.”

    Nicolae Ciucă nica spusi că nu mindueaşti că di 1 di andreu va s’hibă ună prezenţă ñică la vot şi cundille diznău că PNL şi PSD va s’aibă candidaţlli a loru işişi la alidzerli prezidenţiali.

    Ditu opoziţie, năulu lidir al USR, Elena Lasconi, salută akicăsearea anamisa di PSD şi PNL mutrindalui călindarea a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentare, ama spuni că ateali dauă partidi lipseaşti s’miduească ti problemili ditu economie, educaţie şi sănătate. Tutunăoară, ea lă dimăndă a formaţiunilor di ţentru-dreapta s’hibă deadunu cu proiectulu prezidenţial ali USR.

    Alliumtrea, liderlu a partidului Forţa Dreaptăllei, Ludovic Orban, lugurseaşti că apofasea a coaliţiei di guvernare easti „ună nauă tentativă di furlăki a rezultatelor alidzerloru”. Şi Alianţa tră Unirea Românilor cutugurseaşti apofasea loată di PSD şi PNL şi lugurseaşti că aeşţa alăxiră datili a alidzerloru prezidenţiali şi parlamentare „di frica a lor andicra di George Simion (prezidentulu AUR – n.red) şi di AUR”. Inițial, PNL și PSD s’avea akicăsită ti meslu yismăciuni tră tră prezidenţiali, variantă ndrupătă di social-democraț. PNL s-aşţă ama şi căftă ca scrutinlu să s’dizvărtească tru brumaru. Aţeali două partidi nu agiumsiră la ună akicăseari, itie ti cari tu kirolu ditu soni s’agudiră un-alantă di la thimilliusearea a Coaliției di guvernare. Aduţemu amintindiznău că, pi 9 cirişaru s’ţănură emu alidzeri europarlamentare emu locali.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

     

  • Proiectul de buget 2024

    Proiectul de buget 2024

    Proiectul
    de buget al României pentru anul viitor va fi aprobat în cursul acestei
    săptămâni de Guvern şi va fi trimis, apoi, pentru dezbateri Parlamentului care
    este aşteptat să dea votul final până la Crăciun, după cum au stabilit
    partenerii de guvernare. Liderii coaliţiei au avut, în ultimele zile, mai multe
    discuţii cu privire la alocări, iar luni au fost prezentate date concrete din
    textul documentului. PNL și PSD susțin că vor reduce evaziunea și, de asemenea,
    prin digitalizarea ANAF, vor face rost de bani pentru creșterea salariilor
    bugetarilor şi profesorilor, precum și pentru majorarea pensiilor. Economiștii
    sunt sceptici și spun că deficitul va fi cu cel puțin un procent mai mare decât
    cel anunțat, iar banii din digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii vor veni
    abia în 2025.

    Bugetul gândit de Guvernul României pentru anul viitor conține
    cifre record pentru Sănătate, Educație, Transporturi și Investiții. Ministerul
    Sănătății va avea 17 miliarde de lei (3,4 mld euro), iar Casa de sănătate va
    beneficia de 63 de miliarde de lei (12,6 mld euro). Ministerul Transporturilor va
    avea 30 de miliarde de lei (6 mld euro), Ministerul Educației – o creștere la
    57 de miliarde de lei (11,4 mld euro), iar Ministerul Dezvoltării, la 13
    miliarde de lei (2,6 mld euro).


    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat şi o
    creştere generală a salariilor în sistemul public. Marcel Ciolacu explică: Va fi o majorare la tot sistemul bugetar, de 5%, mai puţin pentru
    demnitari. Mergem la un procent de 7,3% pe investiţii. Este cel mai mare buget
    pe investiţii din istoria României. Avem un buget, iarăşi, istoric de 4,1%,
    deci o mărire de 60% a bugetului pe Educaţie. Avem o majorare şi la Ministerul
    Sănătăţii – 26%, la Ministerul Transporturilor – 30%. Cifra de deficit va fi
    sub 5%.


    Toate aceste creşteri de fonduri şi alocări bugetare se vor
    face fără majorări de taxe, au dat asigurări șefii coaliţiei de guvernare, care
    estimează că veniturile Statului vor fi mai mari faţă de anul acesta cu multe
    miliarde de lei.

    Liderul PNL, Nicolae Ciucă a declarat: Digitalizarea
    ANAF, operaţionalizarea sigiliului electronic, declararea intrărilor de mărfuri
    în ţară, înăsprirea pedepselor pentru cei care fac evaziune fiscală. Pe luna
    noiembrie, dacă e să comparăm cheltuielile la bunuri şi servicii cu noiembrie
    2022, s-a reuşit să se reducă cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei
    (600 milioane de euro). Ca atare, există posibilitatea ca aceste sume să poată
    fi colectate inclusiv din gestionarea mai eficientă a acestor cheltuieli.


    În
    concluzie, coaliția la guvernare dă asigurări că bugetul pe 2024 este unul
    sustenabil, iar potrivit șefului Executivului, anul viitor, România va
    înregistra a doua creștere economică din Europa, de 3,4 procente.


  • Un nău guvernu tră România

    Un nău guvernu tră România


    Număsitu di prezidentulu Klaus Iohannis tră a daua oară tru stămâñilli ditu soni s’adară guvernul, liberalu Nicolae Ciucă numata s-ampulisi, aesta arada, cu situația tru cari s’nu adună ună majoritate tră votlu ditu Parlament. Aesta, haristusită a coalițiillei adrată cu social-dimocrațlli, cari au nai ma mari numiru di mandati tru legislativ, și cu UDMR, deadunu cu cari PNL avea guvernată, după alidzerli legislative ditu 2020. Alidzeri cari lli-avea duasă tru formula guvernamentală și pi aţelli di la USR, cari, dupu niakicăserli cu premierlu liberalu Florin Cîțu apufusiră, ama, tra s’tragă, aoa şi trei meşi, și s’voteadză moțiunea di cenzură dipusă di PSD, di avură contributu, ase, ti surparea a guvernului.



    Tră UDMR, lucărli fură reativu aplo – tru naua ecuație executivă, armâni cu idyili trei ministeri: Dizvoltarea Regională, Fisea şi Sport și cu ipotisea di viţepremier. Ghini ma tră PNL și PSD, păzărăpserli fură tănuti ti unu kiro cama mari. Aţeali dauă formațiuni aprăftăsiră, pănu tru soni, să s’akicăsească tu ligătură cu cumăndusearea pritu rotație a executivlui și s’acaţă tru isapea a programlui di guvernari misusi esenţiale ti cari spuni că suntu așteptati di electoratlu a cathi unăllei partie. Programlu pruveadi ahărdzearea a 7% ditu PIB tră investiţii, băgarea tu practico a Planlui Naţional di Redresari şi Rezilienţă şi ufilisearea a Planlui di Investiţii “Anghel Saligny” tră s’ñicureadză decalajili di dizvultari anamisa di regiunile a vsiliillei. Nicolae Ciucă spuni că va s’crească indemnizaţia socială, alocaţiili tră cilimeañi, tiñiia di cafi mesu nai cama ñică brută pi văsilie, ama și pensiile. Virgil Popescu, cari lu’ari ma largu portofoliu ali Energhie, cundille că, tu ahurhita a anlui yinitoru, va s’facă isapi ti mecanismul di protecţie a consumatorloru andicra di criştearea a păhadzloru la energhie și va sllia ma largu meatri aţea turlie că populaţia și companiile româneşti s’nu aibă zñie. Sorin Cîmpeanu, cari, idyea, ş-duţi ma largu mandatlu, la Educație, dimăndă că protlu lucru ţi va lu-adară va s’hibă s’ndreagă un comitet cari va s’lucreadză ti năulu nomu ali educație. 70 di miliardi di euro va s’hibă investiţ tru yinitorlli 10 añi tru infrastructura di transportu, dimăndă social-democratlu Sorin Grindianu, cari tăxeaşti transparență totală tră atelli sinfirisiţ s’veadă cum suntu hărgiuiţ păradzlli publiţ la Ministrul a Transporturlor. Tutu di la PSD, goala mlleari ditu executiv, Gabriela Firea, va s’kivernisească năulu ministeru thimilliusitu a Tiniramillei şi ali Familie.




    Tru contextul a pandemiillei, testarea, serviţiili medicale şi darea curayiu ti bănătorlli tra s’ducă cât cama ntrăoară la yeatru suntu mapofasili imediati a yeaturlui Alexandru Rafila, aleptu di PSD tră Sănătate, cari zbură și ti polarizarea ditu societate, ti praglu anamisa di vaccinați și nivaccinați. Liberalu Cătălin Predoiu, cari lu-ari ţănută şi ma ninti portofoliu ali Justiţie, spuni că tiñisearea a condiţiilor ditu Mecanismul di Cooperari şi Verificari easti un scupo a nauăllei suţată, deadunu cu ncllidearea a Secţiillei Speţiale şi di alăxearea a nomurloru la Justiţie. NATO, UE şi Parteneriatlu strategic cu SUA suntu sturlli pi cari România va-şi antimilleadză tută politica di apărari şi securitate, spuni, di la Apărari, Vasile Dăncu, direcție cundilleată și di șeflu a diplomațiillei, Bogdan Aurescu, tră cari anvărtuşearea a profilui şi a rolui ali Românie tru UE şi NATO armâni unu lucru di prota thesi.



    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearia : Taşcu Lala@ Teodora Calagiu Garofil


  • Alegeri parlamentare în România

    Alegeri parlamentare în România

    A
    patra și ultima mare confruntare electorală din România ultimilor doi ani (după
    europarlamentarele și prezidențialele din 2019 și localele din septembrie a.c.)
    s-a desfășurat, duminică, sub semnul pandemiei de Covid-19, dar și al
    nemulțumirilor, respectiv speranțelor românilor care s-au deplasat la urne. Prezența
    la vot, la nivel național, a fost, însă, cea mai scăzută din ultimele circa
    trei decenii: doar aproximativ 32% dintre alegători au decis să își exercite
    dreptul constituțional.


    În diaspora, votul a luat sfârșit odată cu închiderea
    ultimelor secţii de votare de pe Coasta de Vest a Statelor Unite şi Canadei.
    Spre deosebire de cei de acasă, care au votat doar duminică, românii din afara
    granițelor au avut la dispoziţie o zi în plus – și sâmbătă – pentru a merge la
    urne.

    Procesul electoral în străinătate s-a desfăşurat pe parcursul a 59 ore,
    în funcţie de diferenţele de fus orar. În total, în afara ţării au pus ștampila
    VOTAT circa 265 de mii de alegători, cea mai mare prezenţă fiind în Italia,
    Republica Moldova, Spania, Marea Britanie şi Irlanda de Nord, Germania și
    Franţa. Opțiunile tuturor votanților, din țară și străinătate, s-au cristalizat
    pe parcursul nopții, odată cu numărarea buletinelor de vot.


    Astfel, la
    alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, Partidul Social Democrat, în
    prezent în opoziție, a obținut victoria atât la Senat, cât și la Camera
    Deputaților, cu aproximativ 30%, urmat – cu circa 25 de procente – de Partidul
    Național Liberal, la putere, și – cu aproximativ 15% – de Alianța USR PLUS, în
    plină ascensiune în ultimii aproximativ trei ani.


    Surpriza acestui scrutin a
    venit din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), abia înființată, care,
    cu circa 9% din sufragii, a intrat în Parlament de pe locul patru în
    preferințele electoratului. Ea a fost urmată de Uniunea Democrată a Maghiarilor
    din România, care a trecut pragul electoral și a
    intrat în Parlament.


    Acesta va fi alcătuit din 465 de parlamentari: 136 de
    senatori și 329 de deputați. Duminică seară,la
    închiderea urnelor, liderii formațiunilor aflate în competiţie au comentat
    rezultatele care, spre deosebire de alți ani, nu au fost, însă, primite cu
    entuziasm.


    Şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, şi liderul PNL și actual
    premier, Ludovic Orban, au clamat victoria, una, care, însă, nu permite niciunei
    tabere să guverneze singură. Marcel Ciolacu: Este nevoie de un
    guvern capabil care are soluţii şi le mulţumesc în mod deosebit românilor care
    au mers la vot, pentru că şi-au învins teama în ceea ce priveşte viaţa lor, dar
    au înţeles necesitatea ca acest Guvern Orban să plece acasă.


    De
    cealaltă parte, Ludovic Orban a punctat: Sunt încrezător în capacitatea
    Partidului Naţional Liberal de a construi o majoritate parlamentară alături de
    forţele democratice euroatlantiste, care respectă cetăţeanul şi care vor
    dezvoltarea României, pentru a putea forma un Guvern într-un termen cât mai
    scurt.


    Co-preşedintele Alianţiei USR PLUS, Dacian Cioloş, a subliniat că
    românii nu au dat niciunui partid un mandat clar să formeze singur Executivul,
    din care formațiunea sa ar dori să facă parte: România are nevoie în
    următorii ani de modernizare, de reforme profunde. Trebuie să construim pe o
    fundaţie solidă şi curată, de onestitate şi de profesionalism şi acesta este
    mandatul cu care USR PLUS merge în Parlament şi va negocia intrarea la
    guvernare.


    Președintele Kelemen Hunor a promis că UDMR va încerca să
    asigure un climat de echilibru în Parlamentul României, în timp ce liderul
    George Simion a precizat că AUR nu va intra în nicio coaliţie de guvernare.

  • Moţiunea de cenzură împotriva guvernului

    Moţiunea de cenzură împotriva guvernului

    Premierul social-democrat Victor Ponta a dat, marţi, pentru a patra oară testul moţiunii de cenzură. Aşa cum se anticipa, numărul necesar de voturi pentru ca executivul să cadă, 275, nu a fost strâns, astfel că legislativul român îşi continuă mandatul. În opinia liberalilor, iniţiatorii moţiunii, Victor Ponta nu se mai califică pentru calitatea de premier, întrucât ar fi lipsit de credibilitate, după ce a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie.



    Fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani sunt capetele de acuzare la adresa lui, reţinute de procurori într-un dosar privind încheierea unor contracte de asistenţă juridică la companiile energetice Turceni şi Rovinari (sud). În parlament, co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu, declara, înaintea votului, că Victor Ponta este un prim-ministru care nu mai poate reprezenta cu demnitate România:


    Victor Ponta va pleca mai devreme sau mai târziu de la Palatul Victoria. Şi până la alegerile locale vom avea un alt prim-ministru, pentru că nu veţi putea să-l ţineţi în braţe la nesfârşit. Veţi fi obligaţi până la urmă de greutatea balastului pe care îl aduce cu sine să îl eliberaţi din funcţie. Dar vă îndemn, eu şi colegii mei care am semnat moţiunea să o faceţi acum, să o faceţi astăzi, să o faceţi aici, atâta vreme cât încă rănile pot fi cusute. Sigur, menţinerea în funcţie a lui Victor Ponta o să-mi spuneţi şi dumneavoastră, cei din PSD, UNPR şi ALDE că este una cât se poate de democratică şi curat constituţională. Da. Dar este în acelaşi timp profund imorală şi deloc dreaptă.”



    Premierul a respins, repetat, în ultima perioadă, acuzaţiile procurorilor, dar şi cererile preşedintelui Klaus Iohannis şi opoziţiei liberale de a demisiona. Acum, în legislativ, premierul Victor Ponta a spus că nu consideră că este în faţa unei moţiuni de cenzură, deoarece nu i se reproşează nimic legat de activitatea guvernului. El a amintit că economia ţării a înregistrat creştere, iar România reprezintă un factor de stabilitate în regiune.


    Victor Ponta: Eram pregătit pentru o moţiune de cenzură cu cifre, date economice, sociale, măsuri legislative. Având în vedere că opoziţia nu are de făcut nicio critică la adresa guvernării, nu cred că are rost să le prezint din nou astăzi. Cred că intenţia PNL-PDL de a se ascunde mereu în spatele procurorilor, de a aştepta ca aceştia să facă opoziţie în locul lor este o intenţie fundamental greşită, care nu are legătură cu principiile democratice şi cred, în continuare, că în parlament trebuie să se facă politică, şi nu justiţie.”


    Colegii de coaliţie ai PSD au calificat demersul moţiunii drept politicianist şi au participat la dezbateri, fără, însă, a vota.

  • Premierul Ponta, confruntat cu o moţiune de cenzură

    Premierul Ponta, confruntat cu o moţiune de cenzură

    Cel dintâi prim-ministru al României post-comuniste urmărit penal în timpul mandatului, Victor Ponta a respins atât acuzaţiile procurorilor, cât şi cererile preşedintelui Klaus Iohannis şi opoziţiei liberale de a demisiona. Astfel că acesteia din urmă nu i-a rămas decât recursul la o nouă moţiune de cenzură împotriva Executivului. Semnat de 180 de parlamentari – liberali, independenţi şi din grupul democrat şi popular –, documentul afirmă că Ponta nu mai poate conduce Guvernul, după ce a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie.



    Fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani sunt capetele de acuzare la adresa lui, reţinute de procurori într-un dosar privind încheierea unor contracte de asistenţă juridică la companiile energetice Turceni şi Rovinari (sud). În acelasi dosar, fostul ministru al Transporturilor în cabinetul Ponta, senatorul PSD Dan Şova, e urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu, fiindcă ar fi încasat sute de mii de euro pentru înţelegeri prin care statul a fost prejudiciat cu peste 16 milioane de euro.



    Parlamentarii de la putere, spun iniţiatorii moţiunii, trebuie să aleagă între interesele cetăţenilor şi cele ale premierului. Liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu: Este foarte greu ca un asemenea premier să reprezinte o ţară ca România. Este foarte greu ca un asemenea premier să mai discute, cu vreo posibilitate de a reuşi să facă ceva pentru ţara noastră. Dacă acest premier va mai fi în fruntea României, România poate fi considerată o ţară care ocroteşte corupţia.”



    După ce cabinetele conduse, în ultimii trei ani şi jumătate, de Ponta au trecut cu brio teste similare, liberalii cred că această moţiune de cenzură este prima care are şanse reale să treacă şi, de aceea, în perioada următoare vor negocia cu toate partidele parlamentare, pentru a-şi asigura cele 276 de voturi — jumătate plus unu din totalul aleşilor – de care e nevoie pentru debarcarea Guvernului.



    Dacă, extrem de probabil, deputaţii şi senatorii UDMR (în opoziţie) vor vota documentul, nimic nu-i îndreptăţeşte, încă, pe iniţiatori să conteze pe defecţiuni în arcul guvernamental PSD-UNPR-ALDE. Până acum, coaliţia a funcţionat fără sincope, iar luni, unul câte unul, liderii acesteia şi-au înnnoit angajamentele de loialitate faţă de premier. Cumva reconfortat de declaraţiile lor, Ponta afirmă că: Trebuie să ne continuăm guvernarea, pentru că este o guvernare bună. Nici măcar cei de la PNL nu spun că guvernarea nu este bună, au ei o problemă cu mine, dar toată lumea este de acord că, din punct de vedere economic şi social, ne facem treaba şi mergem mai departe.”



    Până la dezbaterea şi votul asupra moţiunii mai e o săptămână şi doar o lovitură de teatru, spun comentatorii, ar putea fisura majoritatea care-l susţine pe premier. Tot ei notează, însă, că scena politică de la Bucureşti adoră loviturile de teatru.

  • Formulă guvernamentală la Chişinău

    Formulă guvernamentală la Chişinău

    Două dintre cele trei partide parlamentare declarat pro-europene, liberal-democraţii şi democraţii, au anunţat, vineri, constituirea, pe ruinele fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, a unei alte coaliţii, numită Alianţa pentru o Moldovă Europeană. Aceasta îşi va asuma sarcina de crea o garnitură executivă, cel mai probabil condusă tot de premierul în exerciţiu, Iurie Leancă, de la PLDM. În contrapartidă, PD şi-a apropriat deja preşedenţia Parlamentului, funcţie în care a fost ales Andrian Candu, fost ministru al economiei.



    Diferenţa faţă de guvernele ultimilor cinci ani este că din formula Cabinetului dispare a treia forţă pro-occidentală, Partidul Liberal, iar viitorul executiv bicolor, minoritar în Parlament, va avea nevoie de susţinerea comuniştilor pentru a se instala şi a-şi aplica politicile. PLDM şi PD deţin împreună doar 42 dintr-un total de 101 mandate de deputaţi. Fără cele 13 voturi ale liberalilor, care i-ar fi asigurat o majoritate relativ confortabilă, Guvernul Moldovei europene e, practic, dependent de bună-voinţa bolşevicilor ex-sovietici, mult mai ataşaţi de Moscova decât de Bruxelles.



    Liderul acestora, Vladimir Voronin, fost preşedinte autocrat al republicii între 2001 şi 2009, fost general de Miliţie de la sfârşitul anilor 80, e, pentru adepţii integrării europene, personificarea răului. Plecarea lui din fruntea statului s-a produs, în aprilie 2009, după proteste masive, reprimate violent de poliţie. Cel puţin un om a fost atunci ucis şi câteva zeci maltraţi grav.



    Sub deviza, devenită celebră atunci, “Refuz, rezist, sunt anticomunist!”, duminică, sute de oameni au ieşit, din nou, în stradă în centrul Chişinăului. Protestatarii au cerut excluderea comuniştilor din noua formulă politică, crearea unei coaliţii autentic proeuropene, reformarea justiţiei, combatarea corupţiei inclusiv prin numirea unui procuror general dintr-o ţară membră UE, de preferat din România vecină. Agenda protestatarilor coincide, în mare măsură cu aceea a Partidului Liberal, care a ales să treacă în opoziţie.



    Liderul liberalilor, fostul şef interimar al statului Mihai Ghimpu, a precizat este pregătit să reia discuţiile cu PLDM şi PD, dacă acestea vor renunţa la acordul semnat vineri şi vor ţine cont de recomandările liderilor europeni, care au încercat, până în ultima clipă, să salveze formula guvernamentală tripartită. Săptămâna trecută, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis să viziteze iarăşi Republica Moldova, imediat după instalarea unui nou guvern.



    În timpul campaniei electorale din noiembrie, el a mers la Chişinău pentru a-i susţine explicit pe pro-europeni. Acum, Iohannis şi-a reiterat speranţa ca noul Parlament să voteze în cel mai scurt timp un executiv puternic, reprezentativ şi cu o agendă europeană fermă. Momentan, noua coaliţie PLDM-PD nu îndeplineşte niciuna dintre aceste condiţii.

  • Neînţelegeri în coaliţia la putere în România

    Neînţelegeri în coaliţia la putere în România

    Oficial, liderii liberal şi social-democrat ai alianţei aflate la guvernare aşteaptă ziua de luni pentru a vedea dacă mai există cale de împăcare după cearta publică pe marginea restructurării executivului. Cel puţin acesta este termenul limită impus de şeful liberal Crin Antonescu premierului PSD Victor Ponta pentru a opera schimbările cerute de PNL, între care cea mai importantă, pentru că a şi provocat disputa, este acceptarea lui Klaus Johannis ca ministru de Interne şi vicepremier.



    Declaraţiile de joi ale celor doi lideri au adâncit, însă, falia din USL şi confirmă scenariul unui divorţ iminent. Victor Ponta a apreciat că intransigenţa cu care s-ar agăţa PNL de cererile sale şi refuzul de a analiza soluţiile la criza guvernamentală prezentate de PSD demonstrează că Antonescu a ales să candideze la prezidenţialele din toamnă nu din partea USL, ci din opoziţie. Victor Ponta: Am convingerea că domnul Antonescu, practic, a luat decizia de a merge singur şi de a fi un candidat din opoziţie, pentru că, până acum, candidaţii la prezidenţiale care au candidat din opoziţie au câştigat”.



    O astfel de declaraţie arată clar, a replicat Crin Antonescu, intenţia primului ministru de a evacua PNL din Guvern şi de a renunţa la majoritatea social-liberală, pentru a construi un executiv în jurul nou createi Uniuni Social Democrate, din care fac parte PSD şi două partide de buzunar, PC şi UNPR. Pentru aceasta, însă, va fi nevoie de o nouă legitimitate, pe care numai un vot în Parlament o poate oferi, atrage atenţia preşedintele PNL: Domnul Ponta deţine puterea, guvernarea, poziţia de prim-ministru de la cetăţeni împreună cu noi, de la Parlamentul României, împreună cu noi. Ca atare, pentru a se vedea la putere, în continuare, fără Partidul Naţional Liberal, trebuie să găsească o nouă sursă a acestei puteri, o nouă sursă de legitimitate”.



    Şeful liberal recunoştea că sunt şanse infime ca ziua de luni să vină cu o rezolvare miraculoasă a crizei politice.



    De pe margine, presa a început, deja, să facă calcule în privinţa viitoarei majorităţi USD. Aceasta există, aritmetic, la Senat, în vreme ce la Camera Deputaţilor USD ar avea nevoie şi de sprijinul UDMR şi al minorităţilor pentru a se constitui. Dacă pentru validarea unui nou guvern Victor Ponta ar putea strânge voturi în legislativ, în schimb marile proiecte social-liberale privind revizuirea Constituţiei şi reorganizarea administrativ teritorială par compromise pe termen scurt, deoarece pentru promovarea lor sunt necesare voturile a două treimi din aleşi. Teoretic, un guvern USD poate fi instalat, dar practic posibilităţile sale de acţiune şi, implicit, ambiţiile îi vor fi, prin forţa lucrurilor, limitate.