Radio România Internațional

Tag: coaliție

  • Spre o majoritate guvernamentală şi parlamentară

    Spre o majoritate guvernamentală şi parlamentară

    Pe 4 decembrie, PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale au semnat un document ce s-a dorit a fi pactul pentru o coaliție pro-europeană și euroatlantică. Se întâmpla la scurt timp după alegerile parlamentare şi validarea de către Curtea Constituţională a turului unu al prezidenţialelor şi înainte de ceea ce trebuia să fie turul al doilea, în 8 decembrie.

    Pactul urmărea să blocheze accesul la cea mai înaltă demnitate din stat a independentului Călin Georgescu, candidatul extremist pro-rus şi antioccidental, a cărui victorie în primul tur stupefiase şi îngrijorase partenerii strategici ai României.

    Pactul din 4 decembrie vorbea despre formarea unei coaliții pentru stabilitate și modernizare, angajamentul pentru dezvoltare și reforme, reafirmarea parcursului european și euroatlantic al României. La final, semnatarii lansau un apel către cetăţeni să voteze, în turul al doilea, informat și rațional, să aleagă România proeuropeană, democratică și sigură și să respingă izolaționismul, extremismul și populismul.

    Pe 6 decembrie, CCR anula, însă, scrutinul prezidenţial, pe motiv că întreg procesul electoral a fost viciat, beneficiar fiind Călin Georgescu. Chiar dacă acesta pare scos din competiţie, partidele care l-ar fi susţinut în turul al doilea şi îi împărtăşesc, cel puţin în parte, ideile, adică suveraniştii AUR, SOS România şi POT, sunt în Parlament, unde deţin o treime din mandate.

    Pe acest fundal, PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, şi-au reînnoit angajamentele anterioare deciziei CCR. După noi discuţii, formațiunile pro-europene au promis să formeze o majoritate pro-europeană în Parlament şi un guvern pro-european și să susţină un posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.

    În virtutea acestui angajament, cele patru partide și reprezentanții minorităților naționale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare și reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României. Semnatarii au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.

    De asemenea, au căzut de acord să crească ritmul actual al investiţiilor şi al reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Formaţiunile pro-europene se mai angajează să sporească încrederea în instituţii şi în clasa politică, să aducă transparenţă în cheltuirea banului public şi respect faţă de cetăţean.

    George Simion, liderul AUR, partidul fanion al blocului suveranist din Legislativ, a atacat în termeni duri formaţiunile pro-europene, pe care le-a acuzat că se cramponează de putere.

    Viitorul Guvern va putea fi cunoscut doar după învestirea noului Parlament, pe 21 decembrie. El va avea printre priorităţi construcţia bugetului pe anul viitor şi stabilirea calendarului pentru alegerile prezidenţiale.

  • Alianţă pro-europeană în viitorul Parlament

    Alianţă pro-europeană în viitorul Parlament

    Partidul Social Democrat, cel Național Liberal, Uniunea Salvați România, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi minorităţile naţionale altele decât cea maghiară au semnat, miercuri, o rezoluție comună în care se angajează să formeze o coaliţie în viitorul Parlament al țării rezultat în urma alegerilor din 1 decembrie.

     

    “Trebuie să depăşim valul de ură care ne macină de 20 de ani şi să ne concentrăm, împreună, pe un mare obiectiv naţional – continuarea traseului de dezvoltare europeană a României! Asta aşteaptă de la noi atât românii care trăiesc în ţară, cât şi cei care trăiesc în Occident şi care ne-au transmis, prin votul lor recent, că trebuie să continuăm să clădim un stat puternic şi demn, capabil să se bată pentru drepturile românilor, oriunde locuiesc aceştia în lume”, a declarat liderul social-democrat și premier în funcție, Marcel Ciolacu.

     

    Coaliţia este pentru stabilitate şi modernizarea României în beneficiul tuturor cetăţenilor – a punctat și preşedintele liberal interimar, Ilie Bolojan, reafirmând, în numele tuturor partidelor semnatare, că vor menţine şi consolida angajamentul României faţă de valorile şi parteneriatele europene şi euroatlantice, ca piloni ai securităţii şi prosperităţii naţionale.

     

    Iar președintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că această coaliţie are drept scop și să izoleze acele forțe considerate extremiste, care au o ideologie nepotrivită pentru societatea românească. Este îmbucurător că niciun partid nu doreşte să se asocieze cu AUR şi cu SOS – a mai spus Kelemen Hunor.

     

    Toate privirile sunt, desigur, acum ațintite asupra turului doi, din 8 decembrie, extrem de tensionat, al alegerilor prezidențiale – șeful Statului fiind cel care, după consultări cu toate formațiunile politice din Legislativ, îl desemnează pe cel care să alcătuiască un Guvern. Or, liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, i-a îndemnat pe toţi cetăţenii României ca la apropiatul scrutin să voteze informat şi raţional, să aleagă România proeuropeană, democratică şi sigură şi să respingă izolaţionismul, extremismul şi populismul.

    “Mai departe – a spus, de asemenea, liderul UDMR, radiografiind situația politică actuală – trebuie, însă, găsite acele formule şi, bineînţeles, acele proiecte publice prin care putem răspunde la aşteptările societăţii. Eu vreau să cred că atât PNL, cât şi PSD, au înţeles mesajul oamenilor şi nu doresc continuarea a ceea ce au făcut în ultimul an şi jumătate.”

     

    Partenere la guvernare, părând că, în sfârșit, găsiseră acel element comun care le unea, în detrimentul celui care le dezbinase profund în trecut, cele două și-au pus, însă, în funcțiune arsenalul de luptă politică acerbă înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Și între USR și PSD sunt, de ani buni, multă ranchiună și resentimente. Or, prin coaliția parlamentară asupra căreia au convenit, toate aceste forțe politice spun că doresc, acum, să transmită un mesaj important societății.

     

     

  • Alegeri parlamentare – începe repartizarea mandatelor

    Alegeri parlamentare – începe repartizarea mandatelor

    Noul Legislativ bicameral al României rezultat în urma alegerilor de pe 1 Decembrie e pe cale să-și limpezească structura. Au fost în joc 331 de mandate de deputați și 136 de senatori.

    Proporțional cu numărul de voturi primite, PSD, numărul unu în actualul Guvern, ar urma să aibă 86 de deputați și 36 de senatori. AUR (opoziția naționalistă) – 63 și 28, dublu față de mandatele câștigate acum patru ani. PNL, asociat la guvernare cu social-democrații – 49 și 22. USR (în opoziție) – 40 și 19.

    Apar, în premieră, pe băncile Parlamentului aleși din partea celor două formațiuni populiste, nou create, care au trecut pragul electoral de cinci procente. SOS România va avea 28 de deputați și 12 senatori, iar Partidul Oamenilor Tineri – 24 și 9.

    Prezentă neîntrerupt, din 1990, în Legislativul României post-comuniste, UDMR are acum 22 de deputați și 10 senatori. Minoritățile etnice, altele decît cea maghiară, rămân – practic, din oficiu – reprezentate în Camera Deputaților de 19 politicieni, câte unul pentru fiecare comunitate etnică.

    Detaliu aproape anecdotic, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a precizat că, dacă la redistribuirea voturilor de duminică, Partidului Oamenilor Tineri i-ar mai reveni un mandat, acesta va fi tras la sorţi între toate celelalte formaţiuni care au intrat în Parlament. Fiindcă noul partid nu şi-a desemnat suficienţi candidaţi.

    Una peste alta, recapitulează presa, sunt șapte formațiuni parlamentare, niciuna cu o pondere prea mare și multe incompatibile între ele. E un Parlament mai fragmentat ca oricând în ultimele vreo două decenii, din care e greu să rezulte o majoritate guvernamentală funcțională.

    Fără să fie foarte atentă la nuanțele care le diferențiază, presa adună AUR, SOS și POT sub eticheta generală de „polul suveranist” și prognozează că e foarte improbabilă cooptarea vreuneia dintre ele într-o coaliție guvernamentală.

    Rămân, cu o pondere de circa 60% în Parlament, partidele declarat pro-europene. Aritmetica elementară ar pleda pentru o largă coaliție PSD-PNL-USR-UDMR-minorități. Mai greu sunt de depășit râcile dintre ele.

    După ce au guvernat trei ani împreună, în numele stabilității și al stăvilirii extremismului, social-democrații și liberalii s-au atacat reciproc, fără menajamente, în campania electorală și acum par să nu se mai suporte. Între useriști și pesediști s-au adunat, în aproape un deceniu, extrem de multă ranchiună și resentimente. Iar UDMR e foarte enervată de un proiect legislativ al USR privind reorganizarea administrativă a țării, care le-ar diminua maghiarilor influența politică în teritoriu. Etc…

    Acum, toată lumea pare să aștepte turul decisiv al alegerilor prezidențiale, pe care, duminică, 8 decembrie, și-l vor disputa independentul Călin Georgescu și șefa USR, Elena Lasconi. Potrivit Constituției, șeful statului e cel care desemnează viitorul premier.

  • Calendarul alegerilor prezidentiale si parlamentare

    Calendarul alegerilor prezidentiale si parlamentare

    După lungi dezbateri, coaliţia PSD-PNL a stabilit ca primul tur al alegerilor prezidenţiale să aibă loc pe 24 noiembrie şi al doilea pe 8 decembrie. Între cele două, pe data de 1 decembrie sunt programate alegerile parlamentare. Premierul Marcel Ciolacu spunea că acordul între cele două partide de la guvernare respectă concluziile consultărilor pe care le-a avut la începutul săptămânii cu formațiunile politice, majoritatea dintre ele optând pentru organizarea la termen a alegerilor.

    Marcel Ciolacu: “Am încheiat împreună cu partenerii de guvernare un acord cu privire la calendarul electoral, care să respecte principiile discutate în cadrul consultărilor cu formaţiunile politice reprezentate în Parlament. Am stabilit că alegerile prezidenţiale vor fi organizate la 24 noiembrie, turul întâi, şi 8 decembrie, turul al doilea, iar alegerile parlamentare la 1 decembrie. Astfel, putem adopta hotărârea de guvern prin care validăm calendarul alegerilor şi încheiem acest subiect.”

    La rândul său, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a subliniat că s-a ţinut cont şi de faptul că partidele nu au dorit comasarea celor două alegeri. Nicolae Ciucă: “Din discuţiile care le-am avut, partidele politice au zis că nu este nicio problemă dacă au loc alegerile pe 1 decembrie. Atunci este sărbătoarea noastră naţională, poate fi şi o sărbătoare a democraţiei în acelaşi timp. În momentul de faţă, ţinând cont de toate aceste discuţii şi analiza pe prevederile legale, a reieşit că acesta este calendarul care va fi adoptat astăzi prin hotărâre de guvern.”

    Nicolae Ciucă a mai spus că nu crede că de 1 decembrie o să fie prezenţă mică la vot şi a precizat din nou că PNL şi PSD vor avea candidaţi proprii la alegerile prezidenţiale.

    Din opoziţie, noul lider al USR, Elena Lasconi, salută înţelegerea dintre PSD şi PNL privind calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, dar susţine că cele două partide trebuie să se concentreze asupra problemelor din economie, educaţie şi sănătate. Totodată, ea le transmite formaţiunilor de centru-dreapta să se alăture proiectului prezidenţial al USR.

    În schimb, liderul partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, consideră că decizia coaliţiei de guvernare ar reprezenta “o nouă tentativă de viciere gravă a rezultatelor alegerilor”. Şi Alianţa pentru Unirea Românilor critică decizia luată de PSD şi PNL şi consideră că acestea au modificat datele alegerilor prezidenţiale şi parlamentare “de frica lor faţă de George Simion(preşedintele AUR – n.red) şi de AUR”. Inițial, PNL și PSD conveniseră luna septembrie pentru prezidențiale, variantă susținută de social-democrați. PNL s-a răzgândit însă și a cerut ca scrutinul să se desfășoare în noiembrie. Cele două partide nu au reușit să ajungă la un acord, fapt ce a declanșat, în ultimul timp, atacuri între ele fără precedent de la constituirea Coaliției de guvernare. Reamintim că, pe 9 iunie au avut loc atât alegeri europarlamentare cât și locale.

  • Candidaţi separaţi la Primăria Capitalei

    Candidaţi separaţi la Primăria Capitalei

    Povestea doctorului Cătălin Cîrstoiu, ortoped renumit şi directorul unui mare spital bucureştean, rămâne una de succes doar în plan profesional, pentru că partidele coaliţiei PSD-PNL, la guvernare, au renunţat la candidatura sa pentru primăria generală a Bucureştiului. Decizia a fost luată noaptea trecută, după îndelungi discuţii. Medicul Cîrstoiu se anunţa perdantul perfect: se confruntă cu acuzaţii de incompatibilitate, în condiţiile în care, deşi şef al unui spital public, oferea consultaţii la clinica privată a soţiei, iar cele 10 procente cu care era creditat de sondaje făceau din el un candidat de rang secund.

    Coaliţia a decis să meargă cu candidaturi separate la Primăria Capitalei, anume Gabriela Firea, fost primar general şi şefa PSD Bucureşti, şi Sebastian Burduja, actual ministru al Energiei şi preşedintele liberalilor din capitală. Cele două formaţiuni spun că astfel îşi vor mobiliza la maximum electoratele proprii. Potrivit surselor politice citate de presă, cei doi candidaţi se vor menaja reciproc în campanie, adică nu se vor ataca şi vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti.

    Candidaţii pe sectoare rămân comuni, la fel şi listele de consilii locale. Sondajele îi dau ca favoriţi pe actualul primar independent Nicuşor Dan, susţinut de Alianţa Dreapta Unită, formată din Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Forţa Dreptei, şi pe primarul populist de la sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, candidat din partea Partidului Umanist Social Liberal. Cu intrarea în arenă a Gabrielei Firea şi a lui Sebastian Burduja, competiţia se complică, teoretic.

    Pe de altă parte, amintim că soluţia Cîrstoiu a apărut în laboratorul politic al coaliţiei tocmai pentru că aspiranţii Firea şi Burduja nu erau cotaţi cu şanse reale de succes, prima pentru că a avut un mandat inconsistent şi n-ar primi niciodată voturile liberalilor, iar al doilea pentru că nu e perceput nici măcar de electoratul de dreapta drept un competitor de forţă.

    Cei doi au în faţă misiuni aproape imposibile: Gabriela Firea pe aceea de a deturna electoratul de stânga de la Popescu Piedone, iar Sebastian Burduja de a-l convinge pe cel de dreapta că el merită să fie alesul. Scrutinul local are loc pe 9 iunie, iar ei au puţin timp la dispoziţie să reuşească. Renunţarea la candidatura comună pentru Bucureşti ar putea afecta şi votul pentru Consiliul General, unde lista PSD- PNL, chiar dacă e prima în opţiuni, potrivit sondajelor, are un avans mic faţă de lista Alianţei Dreapta Unită.

    Social-democraţii şi liberalii vor să livreze imaginea unei coaliţii solide, cu şanse să devină chiar o alianţă, însă atacurile reciproce, în teritoriu şi nu numai, iar acum şi fiasco-ul candidaturii comune pentru Bucureşti le periclitează intenţiile. Tot pe 9 iunie, coaliţia PSD – PNL mai are de trecut un test major, alegerile pentru Parlamentul European, la care au propus o listă comună şi şi-au fixat ca obiectiv peste jumătate din mandatele ce revin României.