Specie de peşte care trăieşte în apele de munte, curate
şi bogat oxigenate, păstrăvul figurează, preparat în diferite modalităţi, în meniurile multor restaurante rafinate, dar
şi în oferta multor pensiuni turistice. În Bucovina, există un preparat
specific, păstrăv afumat în cobză. Cobza are forma instrumentului popular cu
corzi, dar este confecţionată din nuiele de răchită în care s-au pus ramuri de
brad. Se spune că această cobză, în care întră 5… 6 exemplare care cântăresc
în total circa un kg, a apărut din
necesitatea de a transporta în bune condiţii şi de a păstra păstrăvii afumaţi timp
de câteva zile, fără a-i pune în frigider.
Păstrăvii sunt afumaţi la fum de lemn de
brad, operaţiune în urma căreia capătă o culoare arămie. Dacă se foloseşte lemnul de fag, se spune că păstrăvii capătă un gust uşor
dulceag. Cei care s-au perfecţionat în afumarea păstrăvilor folosesc şi conuri
de molid, uscate şi
curate pentru a da un gust uşor amărui. Înainte de a fi afumaţi, păstrăvii sunt ţinuţi, timp de 12 ore, în apă cu sare, în care se mai adaugă mai multe mirodenii, între care piper boabe şi foi de dafin. După aceea, păstrăvii sunt lăsăti în afumătoare pentru circa 4 ore, până capătă o culoare arămie.
Păstrăvii afumaţi pot fi
consumaţi ca atare, dar şi sub formă de salată. Pentru a obţine această salată
avem nevoie de un kg de cartofi, de 3…4 păstrăvi afumaţi, de o ceapă, de un măr,
de câţiva castraveţi muraţi în oţet. Fierbem cartofii în coajă, apoi îi curăţăm
şi îi tăiem în rondele cu o grosime de jumătate de cm. De asemenea, tăiem
castraveţii în rondele, ceapa solzişori, iar mărul în felii foarte subţiri.
Îndepărtăm oasele de pe păstrăvi pentru a obţine fileul, pe care în tăiem de
asemenea în şuviţe subţiri. Amestecăm totul, adăugăm foarte puţin otet sau zeamă de lămâie şi sare după gust şi, gata, am obţinut salata de păstrăv afumat. Poftă
bună!