Radio România Internațional

Tag: cocaina

  • Concluziile raportulului anual al Centrului European pentru Monitorizarea Consumului de Droguri

    Concluziile raportulului anual al Centrului European pentru Monitorizarea Consumului de Droguri

    În raportul său anual,
    Centrul European pentru Monitorizarea Consumului de Droguri (EMCDDA) atrage
    atenția asupra creșterii producției de droguri pe continent și transmite că
    Europa riscă să se transforme dintr-un punct major pentru consum într-o piață
    importantă de producție. Conform raportului, laboratoarele ilegale din Europa
    produc cantități din ce în ce mai mari de amfetamină, metamfetamină și alte
    droguri sintetice pentru consum în Europa, dar totodată și pentru exportul în
    afara continentului. Ultimele date disponibile arată că doar în 2020, peste 350
    de laboratoare ilegale pentru producția de droguri sintetice au fost detectate
    și distruse în Europa.

    Totodată, autoritățile relevante au descoperit în aceeași perioadă și fabrici
    ilegale de cocaină și de droguri noi pe piața europeană. Centrul European
    pentru Monitorizarea Consumului de Droguri transmite
    că droguri noi continuă să apară în Europa la o rată de unul pe săptămână,
    iar cele mai multe laboratoare ilegale distruse în 2020 au fost în Belgia și în
    Olanda. Astfel de fabrici ilegale au fost detectate și în Cehia, Polonia,
    Germania și alte țări membre UE.

    Ramona Strugariu, raportor permanent
    al grupului Renew Europe pe problematica drogurilor, monitorizează principalele
    tendințe cu care România și UE se confruntă în această privință. Cu ocazia
    prezentării raportului pentru 2021 privind consumul de droguri, a vorbit despre
    cum putem combate sustenabil traficul de droguri și veni în sprijinul celor
    care consumă substanțe interzise. Statele
    membre trebuie și pot face mai mult în această privință, dar este necesar să
    fie sprijinite cu resurse, instrumente
    și expertiza tehnică necesară    , afirmă Ramona Strugariu, europarlamentar Renew
    Europe.

    Potrivit
    raportului, există o creștere a consumului de cocaină în mai multe state membre,
    sugerând și răspândirea consumului de cocaină în rândul persoanelor cu risc
    ridicat de consum de droguri. Aceste date evidențiază faptul că acum cocaina joacă
    un rol mai important în problemele de sănătate ale consumatorilor de droguri în
    Europa. La fel și canabisul, care pune în pericol în special viața tinerilor.
    Toate aceste date ale raportului mă fac să cred că avem nevoie de niște
    campanii de conștientizare, de mai multă prevenție și sprijin. Și am subliniat
    mereu în Comisia LIBE (Comisia pentru
    libertăți civile, justiție și afaceri interne) că statele membre trebuie să
    facă mai mult și au nevoie de suportul nostru. Sper că noul mandat al Agenției Antidrog
    a UE va răspunde la această problemă, mai ales că este în interesul statelor
    membre să facă acest lucru. Este esențial ca statele membre să înțeleagă că e
    în interesul lor să adreseze aceste provocări. Am toată încrederea că la rândul
    nostru, în calitate de europarlamentari, vom putea sprijini Agenția să ofere
    acest ajutor statelor membre.


    Agresiunea militară a Rusiei
    în Ucraina ar putea crea noi vulnerabilităţi în Europa în ceea ce
    priveşte drogurile ilegale, declanşând schimbări în rutele de contrabandă şi expunând
    potenţial mai multe persoane la stupefiante, mai avertizează Agenția Antidrog a UE.


  • Drogurile revin în Europa, după pandemia de COVID-19 – avertizează OEDT

    Drogurile revin în Europa, după pandemia de COVID-19 – avertizează OEDT

    Analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană plus Turcia şi Norvegia) evidenţiază o creştere generală de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine – arată acest indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie. Potrivit raportului, Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul narcotic pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate. Explicaţia cea mai frecventă este aceea că multe ţări aveau închise cluburile de noapte – locurile preferate de consum de Ecstasy şi MDMA -, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului trecut. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: peste două milioane şi jumătate de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de trei milioane şi jumătate pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine. Oferta de narcotice rămâne ridicată în Uniunea Europeană şi chiar depăşeşte nivelurile de dinainte de pandemie în cazul cocainei – se precizează în raport.

    Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în Uniunea Europeană în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi el a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive din cauza pandemiei de COVID. În 2019, fuseseră confiscate 202 tone. Acest indicator şi alţii sugerează că, în prezent, nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat – notează Observatorul. În general, drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari – a avertizat directorul Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online. El a mai spus că aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv riscă să apară acum pe piaţă, fiind un pericol real pentru sănătatea publică. Anul trecut, 52 de noi substanţe psihoactive au fost semnalate pentru prima dată – una pe săptămână, comparativ cu două pe an, acum un sfert de secol.

    Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie e îngrijorat că Bătrânul Continent devine un mare producător de droguri, în special de sinteză, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.


  • Combaterea drogurilor ilicite: lansarea Raportului european privind drogurile 2020

    Combaterea drogurilor ilicite: lansarea Raportului european privind drogurile 2020

    Citind documentul am putea spune că nu pandemia de Covid-19, ci mai degrabă restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului au perturbat piața ilegală a drogurilor.

    Dificultățile au apărut mai întâi în lanțul de aprovizionare pentru că măsurile de izolare aproape generale în Europa au dus la o prăbușire a transportului aerian. A fost găsită însă rapid o altă cale de transport, în condițiile în care, arată raportul, ‘traficul maritim a continuat să funcționeze la niveluri similare cu cele de dinainte de pandemie.

    Probleme au fost și în distribuție, însă la fel de repede au fost rezolvate. Consumatorii şi traficanții s-au îndreptat spre pieţele online ale așa numitului internet întunecat, darknet, pe platformele reţelelor sociale şi pe serviciile de livrare la domiciliu.

    Grupările de criminalitate organizată sunt extrem de reziliente, de rezistente la şoc. Am putea spune că pandemia a oferit un impuls spre digitalizare nu doar economiei normale, legale, ci și celei ilicite, spune directorul Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, Alexis Goosdeel.

    Crima organizată s-a adaptat rapid la noile realități și a găsit noi modele de afaceri. În pofida carantinei, a închiderii frontierelor, în pofida tuturor restricțiilor care i-au forțat pe oameni să rămână în case, traficanții au descoperit noi modalități de livrare a drogurilor către clienţi. Dar când infractorii sunt așa de inventivi, nici oamenii legi nu pot sta cu mâinile în sân. Trebuie să fim cu un pas înaintea lor, afirmă și comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

    Documentul analizează în detaliu și situația de dinainte de pandemie, iar concluziile nu sunt tocmai îmbucurătoare, după cum afirmă Alexis Goosdeel: În primul rând ar fi vorba de faptul că mai toate drogurile pot fi procurate foarte ușor, la o puritate extrem de ridicată. Iar acest lucru ridică mari semne de îngrijorare legate de efectele distructive pe care aceste substanțe le pot avea asupra sănătății consumatorilor.

    Dintre toate drogurile, atrage atenția raportul Observatorului european, cocaina iese în evidență pentru că niciodată nu a fost atât de disponibilă în Europa. În 2018 au fost confiscate de altfel cantități record, aproape 181 de tone, cu peste 40 de tone în plus faţă de precedentul record din 2017.

    Cele mai importante capturi au avut loc în Belgia, Spania şi Olanda, ţări ale căror porturi maritime sunt tradiţional porţi de intrare în Europa.

    În paralel, nivelul de puritate a cocainei este în creştere de 10 ani, în timp ce preţul ‘rămâne stabil’.

    În 2018, mai arată raportul, aproape 4 milioane și jumătate de europeni au consumat acest praf alb – produs din frunze de coca în principal în Columbia, Bolivia şi Peru. Cocaina rămâne, de altfel, al doilea cel mai popular drog în Europa, după canabis.


  • Un nou raport privind piața drogurilor în UE

    Un nou raport privind piața drogurilor în UE

    Europenii au cheltuit în urmă cu doi ani 30 de miliarde de euro pe piața ilegală a drogurilor, atrage atenția, în cel mai recent raport al său, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie. Documentul a fost redactat împreună cu Europol.

    Piața europeană a drogurilor se transformă într-un ritm mult mai rapid ca până acum. Asistăm la o creștere a producției de narcotice atât în interiorul, cât și în exteriorul Uniunii Europene. Iar acest lucru face ca drogurile să fie ușor de găsit pe piață la prețuri extrem de accesibile. Cu aceste cuvinte a început președintele Observatorului european pentru droguri și toxicomanie, Alexis Goosdeel, prezentarea principalelor idei din raportul anual privind piața europeană a narcoticelor.

    Documentul arată că din cele 30 de miliarde de euro cheltuite anual, peste 11 miliarde și jumătate de euro au fost utilizate pentru cumpărarea ilegală de canabis, care rămâne cel mai consumat drog de către europeni. Deține o pondere de 39 la sută din piață.

    Al doilea cel mai consumat drog ilegal este cocaina, cu vânzări în valoare de cel puţin 9 miliarde de euro în 2017, în timp ce piaţa heroinei a trecut de 7 miliarde de euro.

    Nu este deloc de mirare în condițiile în care, remarcă agenția Reuters, producţia de cocaină în America Latină şi cea de heroină în Afganistan sunt estimate la un nivel istoric.

    Piața narcoticelor rămăne o sursă importantă de venituri pentru grupările de crimă organizată, a mai spus Alexis Goosdeel.




    A fost completat de Dimitris Avramopoulos, până duminică încă deţinător al postului de comisar european pentru migrație și afaceri interne: Crima organizată are de câștigat din comerțul cu droguri. În plus, violența și corupția, întâlnite în țările producătoare de droguri, își fac tot mai simțită prezența și în Uniunea Europeană. Pentru profitul uriaș pe care îl asigură traficul ilegal de droguri și din dorința de a-și asigura prin orice mijloace o cotă cât mai mare de piață.

    Nu este singurul avertisment care vine din partea lui Dimitris Avramopoulos. El spune că livrarea de droguri este tot mai digitalizată. Apar noi și noi canale de distribuție pe internet, prin intermediul rețelelor de socializare sau al serviciilor de mesagerie.

    Iar raportul Observatorului european se oprește și asupra metodelor tot mai sofisticate de spălare a banilor proveniţi din vânzarea de droguri, inclusiv prin intermediul criptomonedelor. Bitcoin rămâne cea mai populară monedă virtuală pentru infractori.