Radio România Internațional

Tag: cod arosu

  • România – aroşu, purtucalişu, galbinu

    România – aroşu, purtucalişu, galbinu



    Meslu alunar nu ş-alasă nanăparti paranuma di “meslu al Căftoru”. După ndauă kimati episodiţi ţi tricură cu mari căldură, marță sudlu a văsiliillei fu sum codu aroşu di căñină, temperaturli alinăndalui, pri aoa şi aclo, până la 42 di gradi Celsius tru aumbră. Fu nai ma caldă dzuuă ditu ahurhita-aluştui an – spusiră meteorologilli, cari apufusiră, tutunăoară, tră marță, și coduri purtocalliu şi galbinu. Vini deapoa, ună noapte cu disconfort termic tră bună parti ditu văsilie, cu temperaturi tropicale ţi nu scădzură sumu 20 gradi. Di itia a căñinăllei, pi geadii fură băgati restricţii di urdinari ti aftukinatli greali. Tru giudeţili avertizate cu cod aroşu şi purtucalişu, a autovehiculiloru cu masă ma mari di 7,5 tonuri nu lă si deadi izini s’urdină anamisa di oarili 10:00 şi 20:00, excepţie avea maş transportatorllii di persoane și di produse perisabile. S-apufusi ca și urdinarea pi calea di heru si s’dizvărtească tru condiţii speţiale tru sud, inclusiv tru zona a Bucureștiului, tru ascăpitată, apirită și notu-dată. Viteza di urdinari a trenurilor fu ñicurată cu până la 30 di km/h andicra di aţea normală pi segmentele cu temperatură la nivelu a şinăllei di nai ma pţănu 50 di gradi Celsius.



    Uidisitu cu meteorologilli, di gioi, kirolu va s’avreadză, maximele a aerlui nu mata va s’treacă di 29 di gradi. Raul Ilea, di la Administraţia Naţională di Meteorologie, exighiseaşti: “Easti ună alăxeari di masă multi iruşi, aretcu s’fac tu kiro di veara. Avem ună gheafurauă mare anamisa di aestu aer tropicalu cari tut nă stuhineadză cata di 2-3 stămâni tru partea di sud-sud-est a continentului şi ună measă di aer ma araţi vinită di cătă nordu–ţentru. Easti ună gheafurauă cata di 15-20 di gradi anamisa di aesti mase di aer şi urdinarea agiută la alăxearea a lor, ase că gioi şi maxus viniri va s’dukimu un aeru cama proaspitu, atea ţi easti multu ghini, tră aţea că lipseaşti s’nă avrămu după ahănti dzăli caldi. Ditu weekend, diznău va s’avemu temperature mări, ama nu la idyili liveluri ca până tora. Ama, cadealihea, di sâmbătă, dumănică, stămâna yinitoare, va să zburămu ti dzăli di căñină, cu valori ţi va s’aibă 35 di gradi tru partea di sud a teritoriului.”



    Di altă parte, tru regiuni ditu ascăpitata, nordul și ţentrul ali Românie, vimtulu bătu, marță, cu 70-80 km/h, iar izolat baş şi cu pisti 90 km/h. Bătu kiritlu şi deadi ploaie torenţială, di năstricu 30-40 l/mp. Fărtuñili surpară cupaci, iara citiili cădzură pisti aftukinati. Oradea, neise, ună fărtună di niţi 10 minuti ambudyiusi urdinarea. Cirnidzli di pi ma multi casi azbuirară tu vimtu ca frăndzăli, citia a Vivliotecăllei di la Universitati fu loată di vimtu, iara panouri fotovoltaiţi fură arcati pi cădrămadz. Dzăţ di ñilli di consumatori armsiră fără curentu electric. Fărtuñi fură dimăndati şi tră ñiercuri tru mari parti ditu văsilie, tu caplu a unei nauă dzuuă di căñină.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Căñină şi fărtuñi tru România

    Căñină şi fărtuñi tru România

    Ahurhită di stămână neise creplu tru România, iu, di ndauă dzăli, căñina și furtunile suntu caplu di afiș a jurnalelor informative. Meteorologilli dimăndară, ma largu că va s’hibă kiro mintitu ti ndauă dzăli și plăsară ascăpitata a văsiliillei, ama și născănti giudețe ditu sud și centru sum coduri portocaliu ică galben di căldură și disconfortu termic accentuat. Tră Câmpia di Vest suntu prognozate iara temperaturi di 38-39 di gradi Celsius, a deapoa tru alanti locuri ditu văsilie sunt dimăndati 34-37 di gradi. După-prăndzurli va s’aducă, tut aşi, spun aţelli di la INMH, clasiţili ploi di veară, cu bumbunidzări şi kiriti, maxus la munte, iara tră 15-20 di minute poati si s’facă ahtări fenomene şi tru alantă parti a văsiliillei, cu căbilea tra s’agiungă ma vărtoasi. Tru dzălili ditu soni meteorologilli feaţiră dzăţ di timbihi ti ploiuri torenţiale şi fărtuñi, iara zñiili a niscăntoru di tu aestea nica s’vedu.



    Tru giudeţlu Dolj, ditu sudlu a văsiliillei, iu ndauă localităţ eara, sâmbătă, sum Cod Aroşu di averse torenţiale, furtuna feati mări zñii. Nai cama dramatică situație fu tru reședința di giudeț, Craiova, iu deadi ploaie torențială, fărtuñilli arupsiră citiili di blocuri şi surpară sute di cupaci, ună parte ditu aești cădzură pi carosabil ică pe autoturisme. Nica s’lucreadză ti mirimitiseari zñiili fapti dupu furtuñili vărtoasi di sâmbătă după-prăndzu. Oamiñilli vidzură atumţea cum, ti ma pţănu di ună sihati, fenomene meteo extreme feaţiră ca ma multi aftukinati s’hibă loati di api, pi născănti călliuri apa s-hipsi sumu asfalt, cari, sum presie, s-umflă până s-arupsi. Tru născănti cartiere cantităţile acumulate pi geadii agiundzea până la giumitatea a portierelor aftukinatloru. “Fu ună ploaie di piste 60 di litri pe metru pătrat, tru condiţiile tru cari tute conductele di canalizare ditu Europa, atenţie, ditu Europa, nu maş ditu România, sunt dimensionate s’prillia 25 di litri pi metru pătrat“, declară edilul a Craiovăllei.



    Fură pisti 100 di apeluri la numirlu di urgenţă 112, autorităţli dănăsiră preventiv urdinarea a tramvaielor, iara echipili ti situații di urgență s’ascumbusiră cu tuti forţile şi mijloacele ditu dotare. Şi tru Miercurea Ciuc s-arupsiră cupaci cari cădzură pisti cablurile electriţi, lucru ţi feaţi că 2.000 di consumatori s’armână fără electricitate. Fu, tutunăoară, ca echipele di intervenţie s’acţioneeadză tră evacuarea apăllei di pi geadiili şi ditu păzărli nicati di ploaia torenţială. Kirolu slabu adusi probleme şi tru giudiţlu Mehedinţi, iu vimtul vărtosu arupsi ma mulţă cupaci, iara tru un cartier ditu Drobeta Turnu Severin smulsi citia a unlui bloc. Şi tru giudiţlu Vâlcea, di itia a fărtunăllei, citia a unei turlă di bisearică fu surpată şi cădzu pisti hirili di electricitate, kiro tru cari tru municipiul Râmnicu Vâlcea, vimtul vărtosu surpă un stâlpu di electricitate.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala