Într-o
perioadă când, în Europa şi alte părţi ale lumii, diversitatea stilurilor de
viaţă se manifestă mai plenar ca oricând, şi în România definirea familiei
necesită clarificări sau, poate, revizuiri. O cerere de clarificare a fost
făcută recent cu privire la formularea articolului 48 din Constituţie. Acolo,
în primul paragraf, scrie că familia se întemeiază pe căsătoria liber
consimţită între soţi, pe egalitatea acestor şi pe dreptul şi îndatoriarea
părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. O coaliţie
între mai multe organizaţii non-guvernamentale, denumită Coaliţia pentru
Familie doreşte modificarea acestui paragraf pentru a se preciza că familia se
întemeiază pe uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie. În
favoarea acestei modificări coaliţia a strâns trei milioane de semnături, deşi
legea stipulează că este nevoie doar de 500.000 pentru susţinerea unei
iniţiative de schimbare a Constituţiei. L-am întrebat pe Răzvan Vastea,
reprezentantul Coaliţiei pentru familie care au fost resorturile acestei
iniţiative. În perioada în
care Constituţia a fost redactată – şi odată cu ea şi articolul 48 -, toată
lumea înţelegea prin soţi un bărbat şi o femeie. Evoluţia recentă pe plan
internaţional – de pildă, în Franţa, unde căsătoria între persoane de acelaşi
sex a fost legalizată – ne-a determinat să clarificăm articolul 48 pentru a
stipula foarte clar că soţii sunt un bărbat şi o femeie, aşa cum a fost
gândită, de fapt, Constituţia la momentul redactării ei şi aşa cum, în prezent,
precizează Codul Civil al României.
Cum era de aşteptat, această iniţiativă a suscitat
diverse interpretări şi discuţii în rândul opiniei publice. Cele mai multe se
refereau la intenţia Coaliţiei pentru familie de a contracara o eventuală
iniţiativă de legiferare a căsătoriilor gay. Această interpretare a fost
favorizată şi de faptul că unele din asociaţiile-membre ale coaliţiei au un
specific religios, iar iniţiativa a fost sprijinită şi de Biserica Ortodoxă
Română a cărei poziţie oficială este contrară noilor modele de familie. Tot
oficial acţiunea Coaliţiei pentru familie se referă strict la acţiunea
de modificare a articolului 48. Totuşi, după cum recunoaşte Răzvan Vastea, în
subsidiar iniţiativa aceasta are un scop mai larg: Conţine şi un factor de protejare în faţa
unei mişcări pe care noi o considerăm nefireşti şi împotriva dezvoltării
armonioase a unei naţiuni. Atunci când a fost redactată Constituţia, toată
lumea înţelegea că prin termenul de soţi se desemnează un bărbat şi o femeie.
Nimeni nu şi-a imaginat atunci că, după aproximativ 10 ani, soţi poate să
desemneze doi bărbaţi sau două femei. Implicaţiile sunt foarte grave, din
punctul nostru de vedere, dacă s-ar ajunge la o modificare a termenului de
familie. Implicaţiile privesc, în principal, naşterea şi creşterea copiilor.
Pericolele ridicate de legalizarea uniunii dintre cuplurile gay sunt chestiuni
subsidiare. Nu ne-am gândit neapărat la ele ca fiind nişte obiective de
combătut. Sunt implicite sau subînţelese, cum vreţi s-o luaţi. Dar iniţiativa
noastră priveşte, în primul rând, definirea familiei ca fiind uniunea dintre un
bărbat şi o femeie. Este o acţiune pur democratică. Nu lezăm nişte presupuse
drepturi ale persoanelor homosexuale care doresc să întemeieze familii pentru
că, de fapt, legislaţia României nu prevede aceste drepturi.
În aceste condiţii şi ţinând cont de faptul că nu
există membri a comunităţii gay din România care să fi solicitat să se
căsătorească între ei, acţiunea Coaliţiei pentru familie poate părea
redundantă. Este părerea activistei feministe Oana Băluţă – lector universitar
la Facultatea
de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării – care adaugă, de asemenea:
Este
vorba de o mobilizare preventivă care, în opinia mea, nu e necesară în
condiţiile în care deja în România, căsătoria între persoane de acelaşi sex nu
e permisă pentru că o interzice explicit codul civil. Codul civil spune că o
căsătorie este uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie. Ba mai
mult. Codul civil interzice orice alt tip de convieţuire cum ar fi cel stipulat
în parteneriatul civil. În plus, tot Codul Civil nu recunoaşte nici căsătoriile
între persoane de acelaşi sex încheiate în afara României şi nici
parteneriatele civile încheiate în afara României. Prin urmare Coaliţia pentru
familia cere legiferarea unui lucru care este deja legiferat. Din punctul meu
de vedere, acţiunea nu e necesară şi nu face decât să hrănească ura faţă de un
grup minoritar, mă refer la comunitatea LGBT.
Cu toate acestea, declaraţiile oficiale ale
Coaliţiei pentru Familie militează, mai degrabă, pentru susţinerea unui
anumit tip de familie şi, mai ales, pentru un anumit tip de educaţie parentală
potrivit căruia copiii nu pot creşte armonios decât alături de o mamă şi de un
tată devotaţi şi neseparaţi. Potrivit membrilor coaliţiei, valorile
familiei tradiţionale ar constitui un
nucleu al bunului mers al societăţii: Familia formată prin unirea în
căsătorie a unui bărbat cu o femeie a fost şi va rămâne mediul cel mai potrivit
pentru naşterea, creşterea şi dezvoltarea copiilor. Însă condiţiile socio-economice din România
actuală, ca şi modificarea mentalităţilor, au dus la alegeri personale contrare
acestui model, consideră Oana Băluţă: Dacă ne uităm la structura familiilor din România, vedem că unele sunt
formate dintr-o femeie şi un copil, altele dintr-un bărbat şi un copil. Găsim
familii monoparentale, familii alcătuite din bunici şi nepoţi pentru că
părinţii copiilor au plecat în străinătate ca să lucreze. Găsim familii
alcătuite din mătuşi, unchi şi nepoţi. În urma recensământului din 2011, peste
800.000 de persoane din toate decadele de vârstă au declarat că trăiesc
împreună fără a fi căsătoriţi, din diverse motive. Există deja femei şi bărbaţi
care trăiesc deja unii împreună cu alţii, dar nu au intrat în nici un tip de
mariaj civil sau religios. Deci această iniţiativă aduce atingere şi
drepturilor altor tipuri de relaţii pe care avem toată legitimitatea să le
numim familii. Şi în cadrul familiilor monoparentale există iubire, există
responsabilitate, există respect. Întrebarea este: trăim într-o realitate
imaginată şi restrictivă sau trăim într-o realitate concretă, aşa cum se
desfăşoară viaţa noastră cotidiană, în urma unor alegeri sau a unor
constrângeri socio-economice?
Dacă
iniţiativa de modificare a articolului 48 este considerată constituţională,
Parlamentul ar putea decide organizarea unui referendum, prilej cu care toţi
cetăţenii României vor fi chemaţi să spună cum văd ei familia. Până atunci
însă, e nevoie de o dezbatere aprofundată asupra tuturor aspectelor pe care le
implică noţiunea de familie în lumea de azi.
