Radio România Internațional

Tag: cod electoral

  • Jurnal românesc – 27.05.2015

    Jurnal românesc – 27.05.2015

    PNL a anunţat că ar putea
    renunţa la ideea de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, dacă va
    constata că în comisia parlamentară pentru elaborarea unui nou cod electoral
    există voinţă politică pentru adoptarea legii privind votul prin corespondenţă.
    Anterior, liderii liberali afirmaseră că
    moţiunea ar urma să sancţioneze ceea ce au numit cinismul cu care
    premierul Victor Ponta ignoră necesitatea adoptării urgente a proiectului depus
    de PNL. Potrivit acestora, după ce ar fi blocat intenţionat votul de la
    alegerile din noiembrie, premierul ar sfida acum milioanele de români din
    diaspora doar pentru a se răzbuna fiindcă a pierdut la prezidenţiale. În
    replică, PSD şi-a exprimat disponibilitatea pentru discuţiile pe acest subiect,
    dar a precizat că există trei proiecte legislative privind votul prin
    corespondenţă şi a cerut PNL să decidă pe care dintre acestea îl susţine.
    Marţi, a fost lansat în dezbatere publică şi proiectul de lege privind votul
    prin corespondenţă şi cel electronic elaborat de Partidul Mişcarea Populară.




    În comisia de cod electoral,
    social-democraţii şi liberalii au poziţii divergente şi asupra numărului de
    mandate parlamentare acordate reprezentanţilor diasporei. PNL propune patru
    senatori şi opt deputaţi, în timp ce PSD pledează pentru menţinerea numărului
    prevăzut în actuala legislaţie, patru deputaţi şi doi senatori.




    Armata şi Biserica rămân instituţiile despre care românii au cea mai
    bună părere, iar activitatea din ultimii ani a DNA a instalat-o pe podiumul
    topurilor de popularitate – relevă un studiu sociologic realizat de InfoPolitic.
    Astfel, 78% dintre români au declarat că au o părere bună şi foarte bună despre
    Armată, 63% au afirmat acelaşi lucru despre Biserică şi 61% despre DNA. Urmează
    Preşedinţia, despre care 55 procente dintre români au o părere favorabilă. De
    asemenea, conform studiului, apariţiile publice ale ANAF din ultimele luni
    readuc instituţia în atenţia publicului, generând un sentiment mai degrabă pozitiv
    faţă de instituţie, împărtăşit de 41% dintre respondeţi. Potrivit sociologilor,
    instituţii politice mai cunoscute şi indispensabile democraţiei, precum
    Guvernul sau Parlamentul, suferă de un deficit cronic de imagine: doar 29 de
    procente dintre români au afirmat că au o părere bună şi foarte bună despre
    Executiv şi 14 despre Legislativ.




    România are cele mai mici
    cheltuieli bugetare din Uniunea Europeană, raportate la Produsul Intern Brut,
    potrivit datelor publicate, marţi, de Biroul European de Statistică – Eurostat.
    În medie, bugetul unei ţări din Uniunea Europeană colectează şi cheltuie
    aproape 50% din PIB. Cheltuielile bugetului României depăşesc, însă, doar cu
    puţin 35 de procente din PIB. În ceea ce priveşte alocarea banilor pe domenii,
    pentru asistenţă socială România cheltuie o treime din buget, pentru sănătate -
    peste 11%, pentru educaţie – 8%, iar pentru apărare – 2,2%.




    Comisia Europeană a transmis, marţi, României decizia oficială de
    aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.
    României i s-au alocat peste nouă miliarde de euro, din care opt miliarde
    reprezintă fonduri europene, iar restul – contribuţia naţională. Documentul
    prevede 15 măsuri de finanţare, iar creşterea productivităţii agroalimentare şi
    integrarea producţiei naţionale în lanţuri alimentare reprezintă cele două
    obiective majore ale programului.

  • Dezbateri privind Codul electoral

    Dezbateri privind Codul electoral

    În Comisia de Cod electoral din România au început consultările, la care participă reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare, pregatiţi să facă propuneri de modificare a legilor electorale. Până acum, membrii Comisiei au analizat principiile de bază pentru alegerea preşedintelui României, deputaţilor şi senatorilor, precum şi pentru alegerea autorităţilor locale. PSD, la guvernare, a anunţat că va propune, între altele, reducerea numărului de parlamentari, probabil la 300 – la Camera Deputaţilor şi la 100 – la Senat. PNL, în opoziţie, va propune, la rândul său, un sistem mixt pentru alegerea parlamentarilor.



    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat, înt-un interviu, că va propune Comisiei în primul rând recenzarea populaţiei din străinătate cu drept de vot, pentru organizarea corespunzătoare a secţiilor. ‘Imediat ce intră legea în vigoare, a spus Nicolicea, în termen de şase luni, romanii din străinătate vor notifica ambasadelor că se afla acolo; apoi, se vor face secţii de votare suficiente pentru alegători.’



    Modificarea celor trei legi este o prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe în februarie, a declarat şi preşedintele Comisiei pentru elaborarea Codului electoral, Valeriu Zgonea. Senatorii şi deputaţii din Comisia comună au solicitat, deja, Birourilor permanente ca toate proiectele de lege privind alegerile să fie înaintate Comisiei pentru a le dezbate, iar până pe 15 martie, vor putea fi depuse amendamente la proiectele existente. El afirmă că se impune asigurarea unui sistem de vot eficient şi securizat pentru fiecare cetăţean.



    Valeriu Zgonea: ‘Toate partidele politice şi-au exprimat prin consens disponibilitatea ca sistemul pe care îl vom propune prin proiectul de lege să funcţioneze fără niciun fel de probleme logistice, iar toţi românii, indiferent unde s-ar afla, să îşi poată exercita liber dreptul fundamental de a vota. Toţi suntem de acord că trebuie să reducem numărul de deputaţi şi senatori. Este o chestiune pe care am acceptat-o şi vom găsi cele mai bune soluţii, astfel încât Parlamentul să fie mai suplu din punct de vedere al mandatelor pe care le vom propune spre alegere cetăţenilor României în 2016.’



    O schimbare fundamentală în privinţa votului pentru românii din străinătate s-a impus categoric după evenimentele din noiembrie 2014 când, foarte multi cetăţeni nu au putut vota la alegerile prezidentiale din cauza deficienţelor de sistem şi a proastei organizări a procesului electoral.