Radio România Internațional

Tag: cod penal

  • Fără prag valoric tră abuzlu tru lucru

    Fără prag valoric tră abuzlu tru lucru

    Alăxearea a Codurlor penal şi di procedură penală easti jalon tru cadrul Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, dimi ună borgi mbărţitată di România tră păradzlli tăxiţ să-lli llia di la Uniunea Europeană. Alăxerli mutriră abuzul şi neglijenţa tru lucru. Viniti di la Senat cu căvgă, iu partidile a coaliţillei PSD — PNL — UDMR votară un prag di 250.000 di lei până la cari abuzul şi neglijenţa tru lucru nu erau lugursiti infracţiune, proiectele fură amendate sertu di deputaţ, cari eliminară iţi prag valoric.



    Feaţiră aşi, acă ministerlu ali Justiţie avea pripusă, după varianta adoptată di Senat şi blamată di opoziţie şi presă, un prag multu ma scădzut, di 9.000 di lei, di la cari aţeali dauă fapte suntu incriminati. Mindueri şi xanaminduiri succesive năuntrulu a coaliţillei, taxati promptu di partidile di opoziţie, dusiră, până la urmă, la eliminarea a praglui tră abuzlu tru lucru.



    Ase, uidisitu cu articolu, fapta funcţionarlui public cari nu tiñiseaşti un act pruvidzutu di un nom ică ălu tiñiseaşti cu călcarea a unei dispoziţii acăţati tru un ahtari actu normativ, di aduţi ună zñie ică ună vătămare a ndrepturlor ică a sinferurloru legitimi a unei persoane fiziţi ică juridiţi s’pidipseaşti cu hăpsanea di la 2 la 7 añi şi interdzăţearea ti exercitarea ndreptului ta s’hibă pi ună ipotisi publică. Fu eliminat, tutunăoară, şi praglu tră neglijenţa tru lucru, tru cazlu a curi sancţiunea easti ică hăpsanea di la 3 meşi la 3 añi, ică amenda.



    Absenţa la iţi prag valoric poati s-aducă probleme di niconstituţionalitate. Curtea apufusi, ma ninti, că un prag valoric tră incriminarea a faptăllei easti ananghi, ahătu kiro câtu s’faţi isapi ti ună zñie adusă di fapta respectivă. Şi alăxearea a Codlui di procedură penală ari potenţialu ata să scoată tu videală controversi. Furñia easti atea că fu ţănută căbilea ti ufiliseari a interţeptărlor fapti di serviţiile specializate ca provi tru cazlu a ma multiloru infracţiuni, inclusiv tră evaziune fiscală şi aruşfeti.



    Acă easti parti a coaliţillei, UDMR s-abţănu di la vot tru aestu caz. Liderlu a formaţiunillei, Kelemen Hunor, vini cu minduita că serviciile di informaţii nu au ţi căfta tru proceslu penal. Cara SRI ari un rol tru proceslu penal, numata putem să zburămu ti justiţie independentă şi nă turnămu la kirolu di aoa şi 10 añi, feaţi timbihi liderlu UDMR.



    Ti aestă luyurie s’cadi s’facă un debate salami tu Parlamentu. Añi di dzăli, serviciile fură stipsiti , pi arada di tuti partidile că s-mintescu tru agioclu politic, că fac şi disfac dosare ţi pot compromite un politician ică pi altu. Iara filisearea ca probă tru proţesili di corupţie a nregistrărlor obţănute di serviţii pritu hălăţ speţifiţi riscă s’hărnească suspiciunile pi aestă temă.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Fără prag valoric pentru abuzul în serviciu

    Fără prag valoric pentru abuzul în serviciu

    Modificarea Codurilor penal şi de procedură penală este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci o obligaţie asumată de România în schimbul banilor promişi de Uniunea Europeană. Schimbările au vizat abuzul şi neglijenţa în serviciu. Venite de la Senat cu scandal, unde partidele coaliţiei PSD — PNL — UDMR au votat un prag de 250.000 de lei până la care abuzul şi neglijenţa în serviciu nu erau considerate infracţiune, proiectele au fost amendate drastic de deputaţi, care au eliminat orice prag valoric.



    Au procedat astfel, deşi ministerul Justiţiei propusese, după varianta adoptată de Senat şi blamată de opoziţie şi presă, un prag mult mai scăzut, de 9.000 de lei, de la care cele două fapte sunt incriminate. Gândiri şi răzgândiri succesive în interiorul coaliţiei, taxate prompt de partidele de opoziţie, au dus, până la urmă, la eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu.



    Astfel, potrivit articolului, fapta funcţionarului public care nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. A fost eliminat, de asemenea, şi pragul pentru neglijenţa în serviciu, în cazul căreia sancţiunea este fie închisoarea de la 3 luni la 3 ani, fie amenda.



    Absenţa oricărui prag valoric ar putea ridica probleme de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit, anterior, că un prag valoric pentru incriminarea faptei este necesar, câtă vreme se calculează un prejudiciu adus de fapta respectivă. Şi modificarea Codului de procedură penală are potenţialul de a genera controverse. Motivul este acela că a fost păstrată posibilitatea folosirii interceptărilor făcute de serviciile specializate ca probe în cazul mai multor infracţiuni, inclusiv pentru evaziune fiscală şi corupţie.



    Deşi parte a coaliţiei, UDMR s-a abţinut de la vot în acest caz. Liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, a opinat că serviciile de informaţii nu au ce căuta în procesul penal. Dacă SRI are un rol în procesul penal, nu mai putem vorbi despre justiţie independentă şi ne întoarcem în urmă cu 10 ani, a atras atenţia liderul UDMR.



    Chestiunea merita o dezbatere serioasă în Parlament. Ani de zile, serviciile au fost acuzate, pe rând, de toate partidele că s-ar implica în jocul politic, că fac şi desfac dosare ce pot compromite un politician sau pe altul. Iar folosirea ca probă în procesele de corupţie a înregistrărilor obţinute de servicii prin mijloace specifice riscă să alimenteze suspiciunile pe această temă.






  • Infracţiuni imprescriptibile în Codul Penal

    Infracţiuni imprescriptibile în Codul Penal

    Pandemia de COVID-19 a creat un mediu ideal pentru ca traficul de persoane să se dezvolte la nivel global. Guvernele şi-au canalizat resursele către criza sanitară, iar traficanţii de oameni au profitat pentru a viza persoanele cele mai vulnerabile — relevă un raport anual al Departamentului american de Stat, ce analizează situaţia din 188 de ţări ale lumii. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, estimează la 25 de milioane numărul persoanelor, inclusiv minori, victime ale acestui tip de trafic, care include prostituţia şi munca forţată.



    Exemplele sunt nenumărate şi provin de pe întreg mapamondul. În India şi Nepal, tinere fete din regiuni rurale sărace au fost forţate să se căsătorească pentru a-şi ajuta familiile. În Statele Unite, Regatul Unit şi Uruguay, au fost proprietari care şi-au forţat locatarii incapabili să-şi mai achite chiria să întreţină raporturi sexuale cu ei. În premieră pentru o ţară membră NATO, Turcia a fost acuzată că a recrutat şi folosit copii-soldat în Siria şi în Libia. 11 ţări sunt acuzate că practică direct traficul de persoane: Afganistan, Myanmar, China, Cuba, Eritreea, Coreea de Nord, Iran, Rusia, Sudanul de Sud, Siria şi Turkmenistan. Guvernele trebuie să-şi protejeze şi să-şi servească cetăţenii, nu să-i terorizeze şi să-i aservească pentru a face profit — a punctat Antony Blinken.



    Deşi membră a Uniunii Europene, România nu e ferită de orori similare. În 2018, 14 indivizi din Berevoieşti-Argeş au primit pedepse cu închisoarea între 4 şi 18 ani, fiindcă reduseseră literalmente la condiţia de sclavi 40 de tineri şi copii. Abuzurile sexuale asupra copiilor, prostituţia forţată, tortura ajung frecvent în instanţă şi fac rating la televiziunile de ştiri.



    Joi, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea de modificare a Codului penal potrivit căreia nu se va prescrie răspunderea penală a agresorilor în cazul infracţiunilor de sclavie, trafic de persoane, agresiune sexuală, tortură asupra minorilor. Actul normativ prevede şi mărirea pedepselor în cazul nedenunţării infracţiunilor.



    Legea mai stabileşte că se vor majora cu o treime limitele speciale ale pedepselor în cazul faptelor de pornografie infantilă săvârşite de o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor sau în cazul în care fapta a pus în pericol viaţa minorului.



    Tot săptămâna aceasta, Poliţia Română a operaţionalizat Registrul naţional automatizat cu indivizii care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Potrivit autorităţilor, acesta reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor implicate în traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, în infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale.





  • Infracțiuni imprescriptibile în Codul penal

    Infracțiuni imprescriptibile în Codul penal

    Mai multe infracţuni grave, precum traficul de persoane, sclavia, pornografia infantilă, tortura, sclavia şi proxenetismul vor deveni imprescriptibile în România. Acest lucru înseamnă că făptuitorii vor fi traşi la răspundere indiferent cât de mult timp va trece de la comiterea acestor abuzuri. Camera Deputaţilor de la București, ca for decizional, a adoptat în unanimitate mai multe modificări în acest sens ale Codului Penal, inițiate de un grup de parlamentari PNL şi USR PLUS, din coaliţia la putere. Printre acestea — majorarea pedepselor pentru nedenunţarea acestor infracţiuni și a limitelor speciale ale pedepselor în cazul faptelor de pornografie infantilă săvârşite de recidivişti.



    În luna aprilie, modificările au trecut şi de Senat. “E o lege foarte importantă, care nu va mai permite unora care comit infracţiuni grave – trafic de minori, agresiunea contra minorilor, toată categoria de infracţiuni care este inclusă – să scape ca urmare a prescrierilor. Vor răspunde toată viaţa dacă vor comite asemenea infracţiuni”, a afirmat președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban.



    Unul dintre iniţiatorii legii, senatorul USR PLUS Simona Spătaru, spune că România avea nevoie de aceste modificări, deoarece, în unele cazuri, infractorii scapă de pedeapsă, întrucât anchetele durează prea mult şi intervine prescripţia. “România este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte originea victimelor traficului de persoane şi o cauză importantă de întârziere în anchetare o constituie tocmai un mod de organizare foarte sofisticat al reţelelor organizate de trafic. Vorbim şi despre traficul de minori. Din păcate, România este o sursă în originea acestor victime şi este foarte important să intervenim acum”, a declarat Simona Spătaru.



    Din partea Consiliului Europei (CoE), Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) notează, de asemenea, că România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane, iar Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit au fost principalele ţări de destinaţie. GRETA a îndemnat România să se asigure că infracţiunile de trafic de fiinţe umane duc la pedepse eficiente şi că victimele au acces la compensaţii. Într-un raport publicat joi, GRETA apreciază că România a continuat să dezvolte cadrul legislativ pentru acţiunea împotriva traficului de persoane.



    Deşi salută faptul că ministrul justiţiei i-a cerut procurorului general să prioritizeze acţiunile împotriva traficului de fiinţe umane, Grupul notează că un număr semnificativ de sentinţe în aceste cazuri sunt cu suspendare, iar utilizarea recunoaşterii vinovăţiei pentru a obţine o condamnare diminuată sau alte înţelegeri similare le permit multor infractori să primească pedepse reduse. Potrivit raportului, 2.613 victime ale traficului de persoane au fost identificate în perioada 2016 — 2019 de autoritățile române. Trei din patru victime au fost femei şi jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de fiinţe umane.

  • Ordonanţe de urgenţă pentru codurile penale?

    Ordonanţe de urgenţă pentru codurile penale?

    Conducerea
    PSD a decis politic, şi a transmis decizia executivului PSD – ALDE, că este
    oportună adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a articolelor din Codurile Penal
    şi de Procedură Penală declarate constituţionale. Motivul ar fi acela că
    procesul de legiferare asupra celor două acte normative durează de prea mult
    timp. Liderul PSD Liviu Dragnea: S-a discutat în Comitetul Executiv
    subiectul ăsta, la propunerea unui coleg. I s-a transmis domnului ministru (al
    Justiţiei – n.red) şi doamnei prim-ministru. Ne-au transmis, la rândul
    dumnealor, că o să analizeze. Şi o să vedem ce fac. Colegii noştri au motivat
    că este o istorie care nu se mai termină şi au zis că, pe articolele declarate
    constituţionale, deci care au trecut de filtrul Curţii Constituţionale, n-ar
    vedea de ce să nu se dea ordonanţă de urgenţă.


    Articolele declarate
    neconstituţionale vor rămâne în dezbaterea parlamentară pentru a fi puse în
    acord cu Legea fundamentală. O istorie care nu se mai termină spunea Liviu
    Dragnea. O istorie a modificărilor contestabile şi contestate aduse legilor
    justiţiei şi legislaţiei penale, începută – amintesc observatorii – cu celebra
    Ordonanţă 13 adoptată în ianuarie 2017, imediat după instalarea la putere a
    actualei majorităţi de stânga. Ordonanţa dezincrimina parţial abuzul în serviciu
    şi părea croită să aducă servicii liderului PSD şi altora ca el, cercetaţi
    pentru astfel de fapte. La presiunea străzii, ordonanţa a fost retrasă. Şi
    acum, ca şi atunci, opoziţia de dreapta susţine că nu există vreo urgenţă care
    să justifice adoptarea ordonanţei şi acuză PSD că se substituie Guvernului şi
    Parlamentului.


    Deputatul PNL Ioan Cupşa consideră că o astfel de decizie ar
    putea duce în derizoriu întreaga activitate parlamentară, iar cel al USR,
    Cristian Seidler, reaminteşte coaliţiei că trebuie să ţină cont, în domeniul
    justiţiei, de recomandările judecătorilor CCR şi ale experţilor internaţionali.
    Cristian Seidler: Coaliţia PSD-ALDE nu are nicio legitimitate, după Ordonanţa 13, să se
    mai gândească măcar la o ordonanţă de urgenţă în materie de legi penale, în
    materie de coduri penale. Ar trebui să treacă prin Parlament şi ar trebui să
    facă acest lucru cu respectarea în integralitate, atât a deciziilor Curţii
    Constituţionale, cât şi a recomandărilor Comisiei de la Veneţia    .


    În
    raportul MCV de la mijlocul lunii trecute, Comisia Europeană a cerut
    autorităţlor de la Bucureşti, între altele, să     înghețe intrarea în vigoare a modificărilor propuse
    a fi aduse Codurilor penal și de procedură penală şi     să relanseze procesul de revizuire a acestora, ținând
    seama de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul
    UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției. La
    rândul său, Parlamentul European s-a declarat profund preocupat
    de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România, pe motiv că ar putea
    duce la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a
    capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia, precum şi la slăbirea
    statului de drept.

  • Dezbateri privind codurile penale

    Dezbateri privind codurile penale

    Scopul declarat al comisiei parlamentare speciale e să pună în acord prevederile Codului Penal şi Codului de Procedură
    Penală cu decizii ale Curţii Constituţionale
    a României, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Directivei Europene în
    domeniu. Printre modificările propuse de deputaţii şi senatorii jurişti figurează
    un termen de şase luni până când o persoană care a dat mită poate fi iertată
    dacă îşi denunţă fapta la poliţie. Pentru fapte de corupţie şi trafic de
    influenţă se adaugă prevederea că funcţionarul public va fi pedepsit doar dacă
    a şi acţionat în acel caz. Reducerea
    termenului de eliberare condiţionată, de la două treimi din pedeapsă la jumătate,
    iar pentru persoanele în vârstă chiar şi la o treime,
    eliminarea dintre infracţiuni a neglijenţei în serviciu sau neaplicarea
    confiscării extinse pentru bunurile dobândite înainte de 2012 sunt propunerile cele
    mai controversate de pe agenda Comisiei.

    Fost ministru al Justiţiei, deputatul
    PNL Cătălin Predoiu spune că modificările dorite de coaliţia
    guvernamentală PSD-ALDE conduc la o relaxare exagerată a politicii penale Mă refer la anumite articole care pot să favorizeze comiterea de
    infracţiuni, articolul privind traficul de influenţă, cel privind abuzul în
    serviciu. Este foarte greu să nu observi în acelaşi timp acele câteva articole
    care sunt făcute practic pe calapodul unor dosare care se află în judecata
    instanţelor penale.     În replică, preşedintele Comisiei speciale,
    social-democratul Florin Iordache, el însuşi fost ministru, spune că nicio lege
    nu este făcută cu dedicaţie şi că forma finală a noilor Coduri va fi rezultatul
    unei dezbateri transparente Noi am venit cu anumite propuneri. Aceste
    propuneri care acum sunt în dezbatere publică se vor modifica fără îndoială,
    atât prin efortul şi propunerile pe care le vor face asociaţiile profesionale,
    cât şi universităţile de drept din cele mai importante oraşe ale României.
    Preşedintele Klaus Iohannis n-a părut convins de argumentele majorităţii de
    stânga şi a criticat, la rându-i, propunerile de amendare a Codurilor Unele
    dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă este nevoie de oarecare
    modernizare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale Curţii
    Constituţionale şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Alte
    propuneri sunt total inacceptabile; este inadmisibil ca unele modificări să fie
    făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic, acum, ocupă poziţii
    de decizie chiar în Parlament.

    Transparentă, aluzia îi vizează pe preşedinţii
    celor două Camere, liberal-democratul Călin Popescu-Tăriceanu şi social-democratul
    Liviu Dragnea, protagonişti ai unor dosare instrumentate de procurorii anticorupţie.
    Unii comentatori nu-şi ascund, nici ei, preocuparea, după ce modificările
    la Legile Justiţiei – statutul
    magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM – propuse de aceeaşi
    Comisie specială, au provocat cele mai ample proteste de stradă din istoria
    post-comunistă a României.

  • Manifestaţii pro şi contra DNA

    Manifestaţii pro şi contra DNA

    Pentru mulţi, investigatorii DNA sunt veritabili eroi. Graţie muncii lor, au fost posibile, în anii trecuţi, condamnarea unui fost premier, anchetarea şi trimiterea în judecată a unui prim-ministru în exerciţiu, reţinerea unui judecător al Curţii Constituţionale, a primarului general şi a celor şase primari de sector ai Bucureştiului. Zeci de foşti membri ai Guvernului şi Parlamentului, primari de municipii, preşedinţi de consilii judeţene sau prefecţi, de dreapta sau de stânga, de la putere sau din opoziţie, protagoniştii cazurilor de corupţie instrumentate de DNA şi soldate cu condamnări acoperă întregul spectru politic şi toată harta ţării. De aceea, suspiciunea că actuala majoritate PSD-ALDE ar încerca, prin modificarea legilor de funcţionare a Justiţiei şi a Codurilor Penale, să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie au scos, în ultimul an, în stradă, sute de mii de protestatari, la Bucureşti, în provincie şi în diaspora.



    Fascinaţia exercitată de DNA nu e, însă, unanimă. La sfârşitul săptămânii trecute, atât la sediul acesteia, cât şi la cel al Preşedinţiei s-au adunat câteva zeci de manifestanţi, care au cerut demisia şefei DNA, Laura Codruţa Kövesi, şi l-au acuzat pe şeful statului, Klaus Iohannis, de pasivitate în faţa abuzurilor comise de procurori. Detonatorul noilor proteste a fost ceea ce presa numeşte scandalul din Prahova. Fost preşedinte al Consiliului Judeţean mai bine de un deceniu, Mircea Cosma, şi fiul său, Vlad, fost deputat, au fost condamnaţi, în primă instanţă la 8 şi, respectiv 5 ani de închisoare, într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA.



    Ea însăşi actual parlamentar PSD, Andreea, fiica lui Mircea şi sora lui Vlad, e, la rându-i, inculpată de procurorii anticorupţie. Vlad Cosma i-a acuzat pe investigatori că l-ar fi folosit ca să fabrice probe împotriva altor membri PSD – fostul premier Victor Ponta şi fostul deputat prahovean Sebastian Ghiţă, ulterior fugit în Serbia vecină. Şefa DNA a respins categoric acuzaţiile că procurorii din subordinea sa ar recurge la practici ilegale. La rându-i, preşedintele Iohannis şi-a reiterat încrederea în Direcţie, despre care a spus că e supusă încercării “disperate, jalnice şi neconvingătoare” a unor “penali” de a o discredita.



    Manifestanţii anti-DNA compară, însă, practicile acesteia cu ale Securităţii, poliţia politică a fostului regim comunist, sau cu ale fasciştilor, care încearcă să se substituie prin lovituri de forţă unei puteri democratic alese. A fost nevoie şi de intervenţia jandarmilor pentru a-i separa pe protestatari de câteva zeci de suporteri fideli ai DNA şi adversari ireductibili ai PSD, care au organizat, în paralel, contramanifestaţii, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificarea legilor justiţiei. Comentatorii cred că atmosfera se va inflama, din nou, deopotrivă pe scena politică şi în stradă, joi, când ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a promis că va prezenta, în plenul Parlamentului, evaluarea activităţii parchetelor general, anticorupţie şi antimafia.

  • Piaţa neagră a medicamentelor în România

    Piaţa neagră a medicamentelor în România


    Comercializarea online de medicamente provenite din
    surse neautorizate este un fenomen foarte periculos şi greu de controlat la
    nivel mondial. Există chiar adevărate reţele infracţionale care obţin profituri
    foarte mari din comercializarea medicamentelor contrafăcute. Potrivit
    Institutului Internaţional de Cercetare împotriva Medicamentelor Contrafăcute,
    din două medicamente vândute pe internet, unul este contrafăcut şi doar o
    farmacie online din 20 este legală.


    Deşi încă nu foarte gravă, nici în România situaţia
    nu arată prea bine. Recent, a fost lansat la Bucureşti primul Raport de
    Monitorizare privind Comerţul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din
    România. Raportul evaluează situaţia actuală a comercializării ilegale pe
    internet a unor medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală, fapt ce
    generează un risc ridicat pentru sănătatea publică. Potrivit lui Dan Miclea,
    Director General Media Kompass, organizaţia care a elaborat raportul, au fost
    monitorizate toate produsele existente pe lista Programului Naţional de
    Oncologie, pe lista Programului Naţional pentru Boli Rare şi pe lista de
    vaccinuri în ultimii cinci ani. S-a constatat că pacienţii bolnavi de cancer
    cei mai expuşi riscurilor comerţului ilegal de medicamente. Dan Miclea
    sintetizează concluziile raportului: În primul rând, este
    vorba despre rolul foarte important al educării şi informării pacientului. Un
    pacient aflat într-o situaţie disperată, cum sunt cei bolnavi de cancer, nu are
    timp să aştepte pentru a găsi o soluţie normală de tratament, aşa cum au
    probabil alţi pacienţi, care suferă de boli cronice. În afară de educare şi
    informare, care intră în rolul autorităţilor, dar poate şi al societăţii civile
    şi al presei, e important ca presa să îşi facă treaba, să facă anchete
    jurnalistice. De asemenea, e nevoie de legislaţie neinterpretabilă, adresată
    site-urilor de anunţuri şi o legislaţie către comercianţi, dar şi către
    publicaţii.


    Subcomisarul de poliţie Răzvan Marinică, din cadrul
    IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, spune că persoanele
    care se ocupă cu comerţul ilegal riscă o pedeapsă penală, fapta putând fi
    încadrată ca evaziune fiscală, spălare de bani sau comercializare de
    medicamente contrafăcute. Legislaţia este un pic ambiguă. Ne
    creează nişte probleme, în special articolul din Codul penal care prevede
    comercializarea de medicamente contrafăcute. Nu este prevăzută clar
    falsificarea medicamentului, ci doar contrafacerea. Contrafacerea înseamnă doar
    să falsifici semnul, marca şi nu produsul în sine, ceea ce conţine el. Avem
    de-a face cu circuite infracţionale, în care persoanele nu evidenţiază
    intrările de medicamente, ulterior comercializarea lor. Sumele de bani obţinute
    sunt spălate prin diferite circuite financiar-fiscale.


    Un proiect de lege care ar urma să delimiteze cadrul
    legal pentru funcţionarea farmaciilor online se află în curs de adoptare la
    Camera Deputaţilor.


    Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor
    Cronici din România, este de părere că nu lipsa de informaţie sau lipsa de
    educaţie reprezintă cauzele pentru care bolnavii aleg să cumpere din surse
    ilegale, ci o politică defectuoasă. Cunosc pacienţi care au cumpărat de pe internet,
    cunosc pacienţi care au fost păcăliţi şi cunosc pacienţi care au mâncat cretă,
    foarte bine conturată, conform unui comprimat medicamentos. Şi-au dat seama,
    pentru că au făcut febră şi au dus la analize ce au înghiţit. Sau încă un
    exemplu… Au mâncat cărbune medicinal pus în cutie de citostatic. Pacientul nu
    ştia cum arată medicamentul. A crezut că aşa trebuie să fie, negru. Aceşti
    oportunişti vin în situaţii de criză şi vin la porţile spitalului, deci nu doar
    pe internet. Cum am ajuns aici? Întrebaţi-i pe guvernanţii noştri. Lipsa de
    politici coerente sanitare a dus la acest dezastru. Lipsa responsabilităţii a
    dus la acest dezastru. Au dispărut nişte medicamente ieftine, dar esenţiale în
    tratamentele oncologice. Aici e politica dezastruoasă a preţului, practicată de
    Ministerul Sănătăţii. Deci, multe medicamente s-au retras de pe piaţă, iar cele
    care sunt eficiente ca afacere economică dispar la exportul paralel. Avem o
    sesizare de la jurnaliştii de investigaţii din Germania că aproximativ 90 la
    sută din importul de medicamente ajunge pe piaţa lor din România.


    Nicolae Fotin, preşedintele Agenţiei Naţionale a
    Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, afirmă că există măsuri de prevenire
    a intrării în lanţul legal a medicamentelor falsificate. De asemenea,
    avertizează că riscurile la care se expun pacienţii prin achiziţia de
    medicamente din mediul online, din surse neautorizate, sunt multiple: Faptul
    că nu este cunoscută provenienţa medicamentului, nu ştii cine îl fabrică, nu
    ştii dacă conţine acea substanţă activă, nu se cunosc concentraţiile,
    excipienţii… Riscurile pot fi extrem de nocive pentru sănătate. Dacă vorbim,
    de exemplu, despre vaccinuri – ştim cu
    toţii că vaccinurile sunt sensibile, trebuie păstrate şi transportate pe lanţ
    de frig, la 28 de grade unele, unele suportă congelare, altele, nu… Orice
    păstrare în afara acestor temperaturi duce la un prim efect nociv, acela că am
    administrat vaccinul degeaba. Chiar dacă este un vaccin autorizat, potenţa lui
    nu mai există, pentru că sunt ncesare nişte condiţii de stabilitate în care
    orice medicament este conform specificaţiilor pentru care a fost autorizat.
    Orice abatere de la această specificaţie înseamnă degradare. Degradarea are
    legătură directă cu eficacitatea şi cu reacţiile adverse.



    Mai mult decât atât,
    există cazuri în care în medicamentele falsificate au fost descoperite
    substanţe toxice, precum mercurul sau otrava pentru şobolani. Aşadar, până la
    demersurile legale ale instituţiilor abilitate, fiecare dintre noi ar trebui,
    atunci când achiziţionează medicamente online, să verifice, printre altele,
    situaţia juridică a site-ului şi logo-urile care certifică autorizarea
    site-urilor.

  • Modificarea legislaţiei penale

    Modificarea legislaţiei penale

    Codul Penal şi Codul de
    Procedură Penală au fost modificate şi
    completate, miercuri, de Guvernul de la Bucureşti prin ordonanţă de urgenţă. Măsura
    – spune Executivul tehnocrat – a fost necesară pentru a pune cele două
    documente în acord cu anumite decizii ale Curţii Constituţionale. A fost
    necesară şi transpunerea urgentă a unor acte normative ale Uniunii Europene în
    domeniu, după cum a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu: ‘În mod normal, aceste transpuneri trebuiau să se facă în 45 de zile. Unele
    erau în discuţie în Parlament, dar nu au apucat să fie votate. În consecinţă,
    s-a decis ca Guvernul să dea această ordonanţă de urgenţă, care cuprinde
    inclusiv o parte din modificările deja discutate în Parlament, dar care nu au
    mai fost votate, plus alte câteva legate de recomandările Curţii Constituţionale.’

    Mai precis, potrivit lui Dan
    Suciu, de la intrarea în vigoare a unui nou Cod penal şi a unuia nou de
    procedură penală, au existat nu mai puţin de 15 decizii ale Curţii
    Constituţionale cu impact important asupra acestor acte normative. De exemplu, în cea mai recentă decizie s-a constatat că renunţarea
    la urmărirea penală de către procuror, fără ca aceasta să fie supusă
    controlului şi încuviinţării instanţei de judecată, echivalează cu exercitarea
    de atribuţii ce nu-i aparţin.

    Apoi, între altele, în baza modificărilor adoptate
    prin ordonanţă de urgenţă, violatorii şi agresorii de minori vor sta mai mulţi
    ani în spatele gratiilor. Se măresc pedepsele şi
    pentru furturi, înşelăciuni sau fraude financiare şi informatice. Astfel, dacă
    prejudiciul produs în urma acestor infracţiuni depăşeşte 2 milioane de lei,
    echivalentul a aproximativ 450 de mii de euro, numărul anilor de închisoare
    creşte cu 50%.

    Nu există predictibilitate în actul de justiţie în lipsa
    stabilităţii legislative – a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, în
    opinia căreia, prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului se rezolvă restanţe
    importante.

    La rândul său, membru
    al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Horaţius Dumbravă afirmă,
    într-o postare pe pagina sa de Facebook, că prin adoptarea ”bruscă” a
    ordonanţei de urgenţă este ratată o dezbatere publică amplă. Într-o democraţie
    parlamentară, este firesc ca, prin această practică, Guvernul să uzurpe
    atribuţiile legislative ale Parlamentului? – se întreabă magistratul. Şi tot el
    furnizează un posibil răspuns: Legislativul este cel care a adoptat noile
    coduri Penal şi de Procedura Penală, ale căror texte sunt pe bandă rulantă
    declarate neconstituţionale.

    Cum parlamentarii nu dau socoteală pentru
    pasivitate, i se mai poate reproşa Guvernului că a optat, în disperare de
    cauză, pentru o ordonanţă de modificare?

  • Modificări ale codurilor penale

    Modificări ale codurilor penale

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, declara vineri că modificările propuse în Parlament la Codul penal şi cel de Procedură Penală sunt “neavenite”, adăugând că are o părere foarte proastă despre aceste iniţiative şi că lupta anticorupţie trebuie să continue în toată forţa. Cu toate acestea, luni, Senatul a adoptat un proiect de lege al guvernului de modificare a Codului penal şi a celui de Procedură Penală.



    Tot luni, după dezbateri şi un vot secret în plen, senatorii au aprobat un amendament care prevede schimbarea sintagmei “suspiciuni rezonabile”, folosită în prezent, cu formularea “probe şi indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”, atunci când se dispun măsuri preventive cum ar fi reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.Potrivit motivaţiei iniţiatorilor, noua formulare este mai apropiată de principiul de drept consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia.



    Din opoziţie, senatorul PNL, Nicolae Vlad Popa, a criticat amendamentul şi a spus că nu poate fi de acord cu o modificare care schimbă radical arestarea preventivă. Nicolae Vlad Popa track: O asemenea prevedere nu există în nici un Cod de Procedură Penală din UE. Dacă procurorul are suspiciune, în 24 de ore urmează judecata. Şi la judecată trebuie să facă probe temeinice, dar în faza luării unei măsuri preventive “suspiciunea rezonabilă” este suficientă. În replică, senatorul PSD (la putere) Ioan Chelaru, unul dintre iniţiatori, a menţionat că amendamentul se referă la una dintre valorile fundamentale, libertatea.



    Ioan Chelaru: “Un procuror care propune şi un judecător care hotărăşte privarea de libertate, chiar preventivă, a unei persoane trebuie să poată gândi în raport de propria sa evaluare, dar şi în raport de criterii care pot fi palpabile”.O altă modificare adoptată tacit se referă la faptul că inculpatul reţinut sau arestat preventiv să poată fi încătuşat doar dacă este cercetat pentru o infracţiune comisă cu violenţă. Premierul Victor Ponta a declarat că a văzut la Senat votul unei “majorităţi covârşitoare”, de 88 la 20, ceea ce “înseamnă că toate grupurile parlamentare au votat pentru”. In opinia sa, modificarea



    Codului de Procedură Penală nu va împiedica procurorii să documenteze cazurile pe care le au în anchetă, iar cătuşele trebuie puse doar celor care sunt violenţi şi pun în pericol integritatea poliţiştilor. Proiectul de lege va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

  • Proteste după modificarea Codului Penal

    Proteste după modificarea Codului Penal

    După reacţiile venite pe filieră instituţională, cum ar fi Preşedinţia şi Consiliul Superior al Magistraturii, sau pe coridor diplomatic, prin ambasadele unor state occidentale la Bucureşti, nici strada nu a rămas indiferentă la contoversatele modificări pe care parlamentarii români le-au adus Codului Penal. Circa o mie de persoane s-au adunat, duminică, în centrul Bucureştiului – devenit, în ultimele luni, un magnet al nemulţumirilor populare – , pentru a protesta împotriva noului zid pe care aleşii l-au ridicat între ei şi justiţie.



    Cea mai importantă dintre schimbări este aceea că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu mai intră în tagma funcţionarilor publici, aşa că nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asimilate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese. Deşi adoptarea modificărilor, proces derulat cu o rapiditate ieşită din comun, a provocat indignare publică, parlamentarii, indiferent de coloratura politică, nu contenesc în a-şi apara decizia şi votul. Printre cei mai vocali este deputatul PSD (la guvernare), Eugen Nicolicea:



    ”Parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici. Aceasta este o afirmaţie falsă. Principala condiţie ca să fii funcţionar public în sensul Codului Penal este aceea de a fi în serviciul unei instituţii publice. Evident că acest lucru nu se întâmplă, chiar dacă Senatul sau Camera Deputaţilor sunt instituţii publice. Parlamentarii nu sunt în serviciul Camerei Deputaţilor, în serviciul Senatului. Sunt consilierii şi staful tehnic şi ceilalţi angajaţi, dar nu parlamentarii, după cum nici preşedintele nu este în serviciul Administraţiei Prezidenţiale”.



    Venite pe bandă rulantă, explicaţiile aleşilor nu au găsit, niciunde, un teren fertil. Cu atât mai puţin când vine vorba de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), cărora modificările aduse la Codul Penal le ciuntesc o bună parte din aria de activitate. Cazurile a zeci de parlamentari care au făcut sau fac obiectul unor investigaţii ale ANI şi DNA vorbesc de la sine despre cât de implicate sunt aceste instituţii în lupta cu ilegalităţile aleşilor.



    De la şeful statului, Traian Băsescu, la analiştii politici, nu puţini sunt cei care consideră că scoaterea parlamentarilor de sub radarul ANI şi DNA se va traduce printr-o bulină neagră în viitorul raport al Comisiei Europene privind parcursul justiţiei în România. Asta şi pentru că, tradiţional, ANI şi DNA sunt colecţionare de superlative în rapoartele Comisiei.