Tag: Cod silvic

  • Strateghia naţională forestieră, tru mengă

    Strateghia naţională forestieră, tru mengă

    Strateghia Naţională tră Păduri 2030, cari faţi parte ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, fu părăstisită, luni, tru Romania. Uidisitu cu ministrulu a Fisillei, Tanczos Barna, aesta yini cu ună nauă minduită tru aţea ţi mutreaşti controlu şi restricţiile. Strategia pruveadi şi criştearea a suprafeţilor împădurite până tru 2026 cu 56.000 di ictări. Strateghia naţională forestieră andreadzi un nău yinitoru tră pădurli ali Românie, spuni ministrul. Tru minduita al năsu, naua strateghie forestieră bagă accentul ahât pe responsabilizarea a nicukirlui, ti protecţie, pe biodiversitate, ama şi pi compensarea a nicukirloru di păduri aflate tru zona di protecţie.


    Tanczos Barna “Strateghia pripuni ună nauă abordare tru aţea ţi mutreaşti controlu şi restricţiile, aţea turlie că responsabilizarea a nicukirloru s’ducă la ună băgari tru practico ma bună a aliştei strateghie. Tru idyiulu kiro, cadealihea, rolu di protecţie, di biodiversitate, aestu serviciu suţial ahărdzitu di păduri tră tută comunitatea, tră tută societatea easti ma largu multu di multu di simasie. Va li criştemu suprafeţili cu strictă protecţie, ama pi ningă aesta lipseaşti s’yină cratlu şi s’compenseadză kirerli, s’ndrupască nicukirlli cari au suprafeţili ampădurite, au fondul forestier tru ahtări locări di protecţie.”



    Până la 30 di yismăciuni strateghia forestieră va s’lipsească s’hibă vulusită pritu apofasi di guvernu, după cari va s’ahurhească andridzearea a unălei nauă legislaţii subsecvente. Uidisitu cu ministrulu, Parlamentul va s’lipsească s’vulusească tru anlu 2023 un nău Cod silvic. Tră aţea că easti băgată tru Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă, nai ma importante obiective incluse tru strateghia forestieră va s’hibă finanţate ditu fonduri europene. Strateghia yini tru contextul tru cari, pisti 400 di ñilli di ictări di culturi agricole ditu 34 di giudeţe fură asparti di xeri, tru aestu anu. Aşi, mulţă fermieri româñi vor s’dişcllidă sistemi di irigaţii. Uidisitu cu alăxerli leghislative a kirolui ditu soni, producătorlli agricoli pot s’thimilliusească andridzeri locale di irigaţii. Ma multu, cara fermierllii au sistemi locale di irigaţii cari suntu tru lucru, un proţentu di 50% ditu contravaloarea ali energhie electrică la staţia di pompare va lu-păltească cratlu, iara apa ufilisită la irigaţii easti fără pălteari.


    Di altă parte, anlu aestu, suprafaţa zñiipsită di incendii, hărnită şi di xeri, easti di 10 ori ma mari andicra di media a aţiloru ditu soni 15 di añi. Fostul şef a Gardăllei di Fisi, Octavian Berceanu, feaţi timbihi că cinuşa rezultată di itia a fleamăllei easti cu piriclliu ti bănători, tru condiţiile tru cari nu ari pirdeadz di protecţie şi bărnurli verdză a căsăbadzloru. Uidisitu cu sistemlu european di informaţii mutrinda incendiile forestiere, aproapea 150.000 di ictări di teren arsiră tru 2022 tru România, andicra di 15.000 anamisa di 2006 şi 2021. România, cu 0,63% ditu suprafaţa a cratlui zñiipsită di incendii, easti pi doilu locu la nivel european, după Portugalia (0,95%), dupu ea yini Spania şi Croaţia (0,56%).


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • Strategia naţională forestieră, în atenţie

    Strategia naţională forestieră, în atenţie

    Strategia Naţională pentru
    Păduri 2030, care face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a
    fost prezentată, luni, în Romania. Potrivit ministrului Mediului, Tanczos
    Barna, aceasta vine cu o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi
    restricţiile. Strategia prevede şi creşterea suprafeţelor împădurite până în
    2026 cu 56.000 de hectare. Strategia naţională forestieră construieşte un nou
    viitor pentru pădurile României, spune ministrul. În opinia sa, noua strategie
    forestieră pune accentul atât pe responsabilizarea proprietarului, pe
    protecţie, pe biodiversitate, cât şi pe compensarea proprietarilor de păduri
    aflate în zona de protecţie.

    Tanczos Barna Strategia
    propune o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi restricţiile, astfel
    încât responsabilizarea proprietarilor să ducă la o implementare mai bună acestei
    strategii. În acelaşi timp, cu siguranţă, rolul de protecţie, de
    biodiversitate, acest serviciu social oferit de pădure întregii comunităţi,
    întregii societăţi este în continuare foarte, foarte important. Vom creşte
    suprafeţele cu strictă protecţie, dar în paralel trebuie să vină statul şi să
    compenseze pierderile, să susţină proprietarii care au suprafeţele împădurite,
    au fondul forestier în asemenea zone de protecţie.


    Până la 30
    septembrie, strategia forestieră va trebui aprobată prin hotărâre de guvern,
    după care va începe elaborarea unei noi legislaţii subsecvente.
    Potrivit ministrului,
    Parlamentul va trebui să aprobe în anul 2023 un nou Cod silvic. Pentru că este inclusă
    în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cele mai importante obiective incluse
    în strategia forestieră vor fi finanţate din fonduri europene. Strategia apare în contextul în care, peste 400
    de mii de hectare de culturi agricole din 34 de judeţe au fost calamitate de
    secetă, în acest an. Astfel, mulţi fermieri romani vor să înfiinţeze sisteme de
    irigaţii. Potrivit modificărilor legislative de ultimă oră, producătorii
    agricoli pot înfiinţa amenajări locale de irigaţii. Mai mult, dacă fermierii
    deţin sisteme locale de irigaţii care sunt în funcţiune, un procent de 50% din
    contravaloarea energiei electrice la staţia de pompare va fi suportat de stat,
    iar apa utilizată la irigaţii este gratuită.

    Pe de altă parte, anul
    acesta, suprafaţa afectată de incendii, alimentate și de secetă, este de 10 ori
    mai mare decât media ultimilor 15 ani. Fostul şef al Gărzii de Mediu, Octavian
    Berceanu, a avertizat că cenuşa rezultată în urma flăcărilor riscă să îi
    afecteze pe locuitori, în condiţiile în care lipsesc perdelele de protecţie şi
    centurile verzi ale oraşelor. Potrivit sistemului european de informaţii
    privind incendiile forestiere, aproape 150.000 de hectare de teren au ars
    în 2022 în Romania, faţă de 15.000 între 2006 şi 2021. România, cu 0,63% din
    suprafaţa ţării afectată de incendii, se situează pe locul al doilea la nivel
    european, după Portugalia (0,95%), fiind urmată de Spania şi Croaţia
    (0,56%).


  • Prevederile noului Cod Silvic

    Prevederile noului Cod Silvic

    Cererea preşedintelui Klaus Iohannis privind reexaminarea
    Codului Silvic a fost respinsă în Camera inferioară de la Bucureşti, deputaţii
    adoptând legea în controversata formă iniţială.

    În urmă cu două luni, şeful
    statului motiva în cererea de reexaminare faptul că intervenţiile legislative
    adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze arbitrar
    activitatea operatorilor economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii
    şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului
    concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea
    obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al UE.
    Introducerea pragului maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă
    din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din
    industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă
    atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente
    esenţiale ale economiei de piaţă, consideră, de asemenea, preşedintele
    Iohannis.

    Motivând că nu a fost lăsată să depună
    amendamente, opoziţia liberală a propus,
    în dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor, retrimiterea Codului silvic la
    comisia de specialitate. Fără succes însă, social-democraţii aflaţi la putere
    şi UDMR susţinând forma iniţială a proiectului. Care au fost argumentele
    părţilor, care afirmă, de altfel, că se opun defrişărilor?

    Liderul deputaţilor
    PNL, Ludovic Orban, a atras atenţia că prevederile din Articolul 20 ar pune în
    pericol siguranţa cetăţenilor: Vrem rediscutarea Articolului 20,
    care permite practic hăcuirea pădurilor din România, fără niciun fel de
    amenajament, pentru orice proprietar de păduri, nu numai pentru cei care au
    astăzi sub 10 hectare, ci pentru orice proprietar de păduri care vrea să îşi
    taie pădurea îi dă cinci hectare fratelui, cinci hectare soţiei, zece hectare
    mai ştiu eu cui, finului, şi poate să taie fără niciun fel de amenajament.

    Fostul
    ministru al apelor şi pădurilor, deputatul PSD Doina Pană, spune, la rândul
    său, că noul Cod Silvic oferă un cadru legislativ corect în concordanţă cu
    reglementările europene în domeniu, dar şi cu legea fundamentală a ţării: Nu este decât o luptă disperată ca acest Cod Silvic să nu intre
    în vigoare. De fapt vor să perpetueze defrişările! Şi orice voce care spune
    altceva decât că acest Cod Silvic trebuie promulgat este o voce care nu
    urmăreşte interesul naţional, ci interes de partid sau interes pecuniar!

    Şeful statului nu mai poate întoarce actul normativ în parlament, dar îl poate
    ataca la Curtea Constituţională. La începutul săptămânii, Klaus Iohannis a
    anunţat însă că nu intenţionează să apeleze la această variantă.

  • Dispute şi nereguli în domeniul silvic

    Dispute şi nereguli în domeniul silvic

    La Bucureşti şi
    în mai multe oraşe au avut loc, în acest weekend, manifestaţii pentru
    protejarea pădurilor din România. Sub sloganul
    Împreună putem opri masacrul pădurilor,mii de oameni alături de reprezentanţii a peste 27 de
    ONG-uri din România şi din străinătate au protestat faţă de defrişările abuzive
    şi au solicitat autorităţilor ca pădurile din România să devină o prioritate
    naţională.

    Protestul este legitim, consideră preşedintele Klaus Iohannis, care
    a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, noul Cod Silvic. Documentul ajunge
    în această săptămână în Camera Deputaţilor, unde
    Guvernul speră la un vot final, pe care-l consideră în măsură să prevină, să
    combată şi să sancţioneze defrişările ilegale şi monopolul pe piaţă al oricărei
    companii. În cererea de reexaminare, şeful statului român sublinia că
    documentul care i-a fost trimis spre promulgare conţine prevederi de natură să
    limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra
    mediului concurenţial. Pe de altă parte, Klaus Iohannis a anunţat că problema
    defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT.

    În urmă cu două săptămâni, Senatul
    respingea modificările solicitate de preşedinte şi vota legea în varianta iniţială. La rândul său, premierul Victor Ponta consideră că, dacă va
    fi adoptat şi promulgat noul Cod Silvic, vor exista instrumente mult mai
    puternice de luptă împotriva celor care abuzează de poziţia de piaţă şi
    încurajează defrişările excesive. De altfel, Guvernul a
    sesizat DNA pentru cel puţin 50 de posibile fapte de corupţie în domeniul
    silvic, cu prejudicii importante aduse fondului forestier şi instituţiilor
    statului. Raportul Corpului de Control al premierului a scos la iveală o serie
    de nereguli înregistrate atât la Romsilva (Regia Naţională a Pădurilor),
    cât şi la direcţiile silvice din cinci judeţe, în perioada 2009 – 2012.

    Astfel,
    în document se arată, printre altele, că Romsilva a permis unor firme să
    participe la licitaţii fără să facă dovada că dispun atât de mijloacele
    financiare şi materiale necesare, cât şi de forţa de muncă specializată pentru
    a exploata lemnul. Potrivit unui studiu, exporturile
    de lemn şi produse din lemn ale României, exceptând mobila, s-au dublat în
    perioada 2008-2013, ajungând la 1,9 mld. Euro.

    Printre ţările care au importat
    cel mai mult lemn românesc se numără Austria, Italia, Germania, Turcia sau
    Egipt. În total, în urma exploatării, din 1990 până în 2012, pădurile
    româneşti au pierdut peste 357 de milioane de metri cubi de masă lemnoasă. Şi
    asta, în condiţiile în care densitatea medie de 6,4 metri/hectar din România
    este cu mult sub cea din alte ţări europene cu topografie asemănătoare, cum ar
    fi Austria – 36 metri/hectar sau Germania – 45 de metri/hectar.

  • Retrospectiva săptămânii 06/10-12/10/2013

    Retrospectiva săptămânii 06/10-12/10/2013

    Noi tensiuni preşedinte-premier



    Acordul de coabitare dintre Preşedinţia şi Guvernul de la Bucureşti a fost discutat, săptămâna aceasta, de miniştrii de externe, Titus Corlăţean, cel de justiţie, Robert Cazanciuc, şi doi consilieri prezidenţiali. Decizia unei astfel de întâlniri a fost luată după ce şeful statului, Traian Băsescu, a considerat că premierul Victor Ponta a încălcat acordul în domenii precum politica externă, independenţa justiţei şi statul de drept. Rezultatul discuţiilor a fost sintetizat de ministrul Cazanciuc: Din punctul meu de vedere, a fost un model de dialog între reprezentanţii unor instituţii, în care fiecare parte şi-a expus, evident, propriile evaluări cu privire la modul în care a funcţionat până acum acordul. In esenţă, a fost o întâlnire în care am convenit că trebuie să mergem mai departe cu acest acord şi că trebuie să găsim soluţii în acest sens. După alegerile legislative din decembrie trecut, câştigate de Uniunea Social-Liberală, acum la guvernare, între Traian Băsescu şi Victor Ponta, adversari politici, a fost încheiat un pact de coabitare. Conflictul mocnit dintre cei doi a fost, însă, pe cale să se reaprindă, preşedintele avertizând că ar putea să rupă acordul cu premierul. Victor Ponta a apreciat, în schimb, că acesta este necesar, pentru că România nu are nevoie de o criză politică.




    Raport european amânat



    Iniţial, raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) prin care Comisia Europeană evaluează reforma justiţiei române ar fi trebuit publicat în decembrie. Bruxelles-ul a decis, însă, amânarea lui, cel mai probabil pentru luna ianuarie. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a precizat, la începutul săptămânii, că a primit numeroase sesizări de la organizaţii neguvernamentale privind situaţia de la Direcţia Naţională Anticorupţie, provocată de recente dispute referitoare la numirea unor procurori. El a precizat, însă, că executivul european nu va comenta cazuri individuale. Mark Gray: DNA apare în toate rapoartele de până acum ale Comisiei Europene din cadrul MCV ca una dintre instituţiile cele mai eficiente şi cu un bilanţ solid de independenţă şi de obiectivitate. În privinţa discuţiilor din România despre anumite proceduri şi numiri, ne-am exprimat foarte clar poziţia în rapoarte. Comisia Europeană nu va face comentarii asupra unor numiri individuale sau procurori individuali. In viitorul raport comisia va analiza, însă, cu siguranţă întreaga situaţie a DNA, aşa cum o facem mereu.




    Fonduri comunitare pentru dezvoltare



    Tot în context european, premierul Victor Ponta a prezentat în Parlament acordul de parteneriat dintre România şi Uniunea Europeană privind mecanismul financiar multianual pentru următorii 7 ani. Raportat la numărul de locuitori, România a fost defavorizată, prin fondurile europene alocate pentru perioada 2014-2020, comparativ cu alte state, spune Victor Ponta. El a precizat că banii vor fi utilizaţi, în principal, pentru reducerea discrepanţelor grave dintre diferite regiuni şi judeţe ale ţării. Seful executivului a amintit şi că absorbţia fondurilor europene s-a triplat odată cu deblocarea treptată a programelor sectoriale, suspendate de Comisia Europeană din cauza problemelor de gestionare a banilor. De altfel, chiar în ziua prezentării, la Bucureşti, a mecanismului financiar multianual, la Bruxelles s-a anunţat deblocarea programului de creştere a competitivităţii, care împreună cu infrastructura, resursele, administraţia şi guvernarea sunt principalele direcţii pentru perioada 2014-2020.




    Ministrul de externe în vizită la Londra



    Autorităţile române şi britanice vor colabora pentru a preveni potenţiale abuzuri ale dreptului la liberă circulaţie al muncitorilor în interiorul spaţiului comunitar. Subiectul a fost discutat, joi, la Londra, de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, cu omologul William Hague. In contextul ridicării restricţiilor pentru români pe piaţa muncii din Marea Britanie de la 1 ianuarie 2014, cei doi au recunoscut contribuţia pozitivă pe care o au majoritatea românilor din Regatul Unit la dezvoltarea economiei britanice. Unele ziare britanice au relatat că mulţi români iau în considerare să se mute în Marea Britanie pentru a obţine beneficii în această ţară. Mai mult, o campanie a ministerului britanic de interne îi îndemna, în vară, pe imigranţii ilegali să se întoarcă acasă. Afişe uriaşe lipite pe camionete înfăţişau cătuşe, precizau numărul de arestări efectuate si adresau mesajul ilegal în Marea Britanie? Du-te acasă sau rişti să fii închis!. Acestea l-au făcut pe ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, să scrie într-un articol pentru huffingtonpost.co.uk că viaţa şi reputaţia românilor care muncesc în Marea Britanie sunt afectate de statistici înşelătoare şi de retorica alarmistă a unor politicieni şi a mass-media.




    In curând, un nou Cod Silvic



    Aprobat de Guvern, un nou Cod Silvic ar urma să fie adoptat de Parlament după dezbateri în regim de urgenţă. Realitatea o impune: de la Revoluţia anticomunistă din 1989 până acum, România a pierdut aproape 400 de mii de hectare de pădure, iar paguba este uriaşă: peste 5 miliarde de euro. Gestionarea ineficientă şi, în unele zone, tăierile necontrolate au mers până la distrugerea pădurilor. Noul Cod Silvic prevede, prin urmare, sancţiuni mai aspre pentru furtul şi complicitatea la furtul de lemn. In schimb, ministrul delegat pentru ape şi păduri, Lucia Varga, a spus că atât Romsilva, care administrează pădurile din proprietatea statului, cât şi deţinătorii privaţi de suprafeţe forestiere, vor fi sprijiniţi pentru a exploata eficient masa lemnoasă: Dumnealor îşi fac griji că va trebui să suporte din buget costuri suplimentare, dar vor avea bani suficienţi pentru a asigura paza pădurii, pentru a putea face dotări în depozite şi rampe. După aceea, dacă vorbim despre proprietarii de păduri, în primul rând vor fi stimulaţi să nu-şi taie pădurea şi vor putea primi, depinde de valoarea certificatului, sume până la 200 de dolari pe hectar. In privinţa comercializării, lemnul nu va mai fi vândut direct din pădure, ci din depozite speciale şi doar măsurat şi tăiat.

  • Noul Cod silvic

    Aprobat, săptămâna trecută, de guvern, un nou Cod Silvic ar urma să fie adoptat de Parlament după dezbateri în regim de urgenţă. Realitatea o impune: de la Revoluţia anticomunistă din 1989 până acum, România a pierdut aproape 400 de mii de hectare de pădure, iar paguba este uriaşă: peste 5 miliarde de euro.



    Gestionarea ineficientă şi, în unele zone, tăierile necontrolate au mers până la distrugerea pădurilor. Ingrijorător este că rata acestor tăieri este de două mai mare decât cea a împăduririlor naturale sau a celor realizate de către personalul de specialitate. In ceea ce îl priveşte pe acesta din urmă, se doreşte o responsabilizare mai mare a angajaţilor de la Romsilva, compania naţională care administrează pădurile aflate în proprietatea statului, cât şi a deţinătorilor privaţi de suprafeţe forestiere, în vederea gestionării durabile a pădurii.



    In consecinţă, noul Cod Silvic prevede sancţiuni mai aspre pentru furtul de lemn: va fi închisoare pentru hoţii de lemne, indiferent că vor fura un copac sau o mie. Pădurarii care îi vor ajuta îşi vor pierde autorizaţia de practică şi, implicit, locul de muncă. Pentru proprietarii care nu îşi taie pădurile vor exista stimulente.



    Ministrul delegat pentru ape şi păduri, Lucia Varga: Dumnealor îşi fac griji că va trebui să suporte din buget costuri suplimentare, dar vor primi bani din vânzarea certificatelor. Vor avea bani suficienţi pentru a asigura paza pădurii, pentru a putea face dotările în acele depozite şi în acele rampe. După aceea, dacă vorbim despre proprietarii de păduri, în primul rând vor fi stimulaţi să nu-şi taie pădurea şi vor putea primi, depinde de valoarea certificatului, sume până la 200 de dolari pe hectar.



    In privinţa comercializării, lemnul nu va mai fi vândut direct din pădure, ci din depozite speciale şi doar măsurat şi tăiat. Directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Adam Crăciunescu: Prin aceste reglementări, se creează nişte condiţii ca actele doveditoare a provenienţei certe a lemnului să le emită administratorul pădurii, nu orice firmă privată să-şi emită avize de expediţie. Deci pădurarii şi respectiv gestionarii de fond forestier vor avea răspunderea totală, prin noul Cod Silvic, privind provenienţa acestui lemn introdus pe piaţă. La ora actuală lucrăm, la nivelul Regiei Naţionale, la un soft ca într-adevăr orice lemn care pleacă să fie introdus în sistem, să poată fi verificat în orice moment.



    Proprietari de păduri, dar şi silvicultori, spun că regula va îngreuna activitatea: spaţiile pentru depozitare, mai ales la munte, vor fi insuficiente, personalul prea puţin, iar cheltuielile vor creşte. Există şi riscul ca marile firme să monopolizeze piaţa.



    In plus, opoziţia politică crede că, dacă în cazul pădurilor de stat, autorităţile pot impune reguli atât de stricte, nu acelaşi lucru este valabil pentru pădurile aflate în proprietate privată.



    Guvernul doreşte, însă, un management modern prin care să fie pus capăt jafului existent.