Radio România Internațional

Tag: codul fiscal

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022

    Năi alăxeri la Codlu Fiscal


    Acă stuhinaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţcifre tu hăvaia a criştearillei cabaia multu a păhadzloru la gaze naturale și energie, româñilli lipseaşti s’ţănă keptu a născăntoru năi scunkiri. Aeastia hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşaria acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mari, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.



    Romgaz bati palma


    Compania di stat Romgaz dimăndă, luni, că bitisi achiziţia acţiunilor pe caru americanii di la ExxonMobil li avea tru proporție di 50% tru proiectul Neptun Diep di exploatari a gazelor ditu Amaria Lae. România, multu puțăn dipendintă di gazul rusesc, ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae. Volumul estimat a dzăcămintilor easte di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma mari cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, pi cari Romgaz va-lu exploateadză diadunu cu OMV Petrom, primili gaze hiinda scoasi di aclo tu inşita a anlui 2026 ică ahurhita a anlui 2027. Tru aestu kiro, tru perimetrul Midia, la aproapea 120 di kilometri di litoralu ali Românie, lucrărli di exploatari fapti di compania Black Sea Oil&Gas ahurhiră, iara protili cantităţ fură livrate, tru sistemlu naţional. Săptămâna aesta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, diadi asigurări că, la iarnă, România nu va s’aibă probleme tru ţi mutreaşti asigurarea a gazelor naturale și că easte piste graficul loatu dinintea ali Comisie Europene tru ligătură cu stocurli. Cara, la 1 august, ținta era di 46%, iar la 1 yismăciuni di 57%, România ari, tu aestu kiro, tru magăzii piste 59% ditu anănghiseari.



    Nai ma mari contractu tră un lot di autostradă ditu România


    La Ministerul Transporturilor di București fu simnat, stămâna aesta, nai ma mari contract tră un lot di autostradă ditu România. Easti zborlu di lotlu 3 ali autostradă A1 anamisa di căsăbadzlli Sibiu, tru centru, și Piteşti, tru sud. Contractul ari ună valoari di 5,3 miliardi di lei (piste 1 miliard di euro), proiectarea ţăni 12 di meşi, iara lucrărli aproapea patru añi. Unăoară cu aestă simnari, tuti aţeali ţinţi loturi ale autostradă Sibiu-Pitești sunt tru fază di proiectari ică di şantier. Autostrada A1 easti minduită s’leagă Bucureștiul di Nădlac, la sinurlu ditu ascăpitata ali Românie cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european di transportu.



    Catagrafia tru bitisită


    18.150.000 di persoane s-nregistrară până dumănica tricută, tru dzua ditu soni a catagrafiillei ti bănători şi casi, dimi pisti 95% ditu populaţia rezidintă estimată ali României, indiferent di cetățenie ică etnie. Amănată cu un an di itia ali pandimie, catagrafia – eveniment di anvergură dizvărtitu unăoară la dzaţi añi — ahurhi pi 1 di şcurtu. Dupu prota etapă, logistică, vini diapoa aţea ali autorecenzari, a diapoa aţea ditu soni etapă s’hibă rezevată ti adunarea a datilor pritu interviuri oclli ntroclli. Tru premieră tră statistica ditu România, adunarea şi prilucrarea a datelor fură acutortalui informatizate, cu alti zboară, să scoasi catea ditu lucru. Dupu ntribărli mutrinda studii, zănati, amintatiţi, religie, etnie ică casa, profilul ali populației rezidinte ditu România va s’hibă zugrăpsitu tru ditaliu. Scupolu easti tra s’da informaţii esenţiale tră politiţli publiţi, sociale ică economiţi, tră dizvoltarea durabilă a comunităţlor, tră mediul acadimic ică tră oamiñilli di afaceri. Protili rezultate, parţiale, ale catagrafie va s’hibă prezentate tu bitisita a anlui 2022. Aţeali finale va s’hibă cunuscuti tru inşita a anlui 2023.



    Untold, la a şaptea ediţie


    Festivalu di muzică electronică Untold di la Cluj-Napoca ş’dişcllisi, gioi porţile tră atea di a şaptea ediţie. Tru kirolu a aţiloru 4 dzăli di dizvărteari, anamisa di 4 şi 7 august, pe scenele a festivalului suntu călisiţ s’alină pisti 200 di artişti români şi xeni, ntră cari J Balvin, David Guetta, Hardwell ică Vini Vici. Organizatorii au nădie că va s’aibă un record di spectatori. Untold easti lugursitu nai ma mari festival di muzică electronică ditu România şi unu ditu protili ţinţi ditu lumi.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08.2022

    Noi modificări la Codul Fiscal


    Deși împovărați de o inflație ce a depășit de mult două cifre pe fondul majorării foarte mari a prețurilor la gaze naturale și energie, românii trebuie să facă față unor noi scumpiri. De la 1 august au intrat în vigoare modificări ale Codului Fiscal prin care s-au scumpit produsele din tutunși băuturile alcoolice. Jocurile de noroc vor fi impozitate, în funcţie de câştig, cu 3 până la 40%. Salariile din construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi ele vizate de modificări, prin scăderea de la 30.000 (6 mii de euro) la 10.000 de lei (2 mii de euro) pe lună a plafonului până la care se aplică scutiri fiscale. Tot de la 1 august, pentru un contract de muncă part-time, angajatorul trebuie să achite taxe la nivelul salariului minim. Cele mai multe modificări fiscale se vor aplica, însă, de la 1 ianuarie 2023, când va creşte TVA-ul la serviciile din industria HoReCa şi la băuturile cu adaos de zahăr. Se va modifica, totodată, modalitatea de calcul a impozitului pe clădiri. Pe de altă parte, cei care au credite la bănci scot tot mai mulți bani din buzunar pentru a-și plăti ratele. Indicele Robor la trei luni în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă a ajuns la 8,11% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat la 1 februarie 2010 – 8,15%. La începutul lui 2022, indicele era puțin peste 3% pe an. Aproape jumătate din creditele în lei acordate în România sunt calculate, în prezent, în funcţie de Robor.



    Romgaz bate palma


    Compania de stat Romgaz a anunțat, luni, că a finalizat achiziţia acţiunilor pe care americanii de la ExxonMobil le dețineau în proporție de 50% în proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor din Marea Neagră. România, foarte puțin dependentă de gazul rusesc, are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră. Volumul estimat al zăcămintelor este de 200 de miliarde de metri cubi. Cea mai mare cantitate se află în perimetrul Neptun Deep, pe care Romgaz îl va exploata alături de OMV Petrom, primele gaze urmând să fie obținute de acolo la sfârşitul anului 2026 sau începutul lui 2027. Între timp, în perimetrul Midia, la aproximativ 120 de kilometri de ţărmul României, lucrările de exploatare efectuate de compania Black Sea Oil&Gas au început, iar primele cantităţi au fost livrate, deja, sistemului naţional. Săptămâna aceasta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că, la iarnă, România nu va avea probleme în privinţa asigurării gazelor naturale și că este peste graficul asumat în faţa Comisiei Europene în privința stocurilor. Dacă, la 1 august, ținta era de 46%, iar la 1 septembrie de 57%, România are, deja, înmagazinat peste 59% din necesar.



    Cel mai mare contract pentru un lot de autostradă din România


    La Ministerul Transporturilor de la București a fost semnat, săptămâna aceasta, cel mai mare contract pentru un lot de autostradă din România. Este vorba de lotul 3 al autostrăzii A1 cuprins între orașele Sibiu, în centru, și Piteşti, în sud. Contractul are o valoare de 5,3 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro), proiectarea durează 12 luni, iar lucrările aproape patru ani. Odată cu această semnare, toate cele cinci loturi ale autostrăzii Sibiu-Pitești sunt în fază de proiectare sau de şantier. Autostrada A1 este gândită să lege Bucureștiul de Nădlac, la granița de vest a României cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european de transport.



    Recensământul la final


    18.150.000 de persoane s-au înregistrat până duminica trecută, în ultima zi a recensământului populaţiei şi locuinţelor, adică peste 95% din populaţia rezidentă estimată a României, indiferent de cetățenie sau etnie. Întârziat cu un an din cauza pandemiei, recensământul – eveniment de anvergură desfășurat o dată la zece ani – a debutat pe 1 februarie. Prima etapă, logistică, a fost urmată de cea a autorecenzării, pentru ca ultima etapă să fie rezevată colectării datelor prin interviuri faţă în faţă. În premieră pentru statistica din România, culegerea şi prelucrarea datelor au fost complet informatizate, cu alte cuvinte, s-a scos hârtia. În urma întrebărilor referitoare la studii, ocupație, venituri, religie, etnie ori locuință, profilulpopulației rezidente din România va fi creionat în detaliu. Scopul este de a oferi informaţii esenţiale pentru politicile publice, sociale sau economice, pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor, pentru mediul academic sau pentru oamenii de afaceri. Primele rezultate, parţiale, ale recensământului vor fi prezentate spre sfârşitul anului 2022. Cele finale vor fi cunoscute la sfârșitul lui 2023.



    Untold, la a şaptea ediţie


    Festivalul de muzică electronică Untold de la Cluj-Napoca şi-a deschis, joi, porţile pentru cea de-a şaptea ediţie.Pe parcursul celor 4 zile de desfășurare, între 4 şi 7 august, pe scenele festivalului au fost invitați să urce peste 200 de artişti români şi străini, între care J Balvin, David Guetta, Hardwell sau Vini Vici. Organizatorii speră că vor avea un record de spectatori. Untold este considerat cel mai mare festival de muzică electronică din România şi unul dintre primele cinci din lume.





  • Andridzeri fiscali tru România

    Andridzeri fiscali tru România

    Ministerlu a Finanţelor di București adusi tru dibatlu publicu proiectul di alăxeari a Codului Fiscal, cari lipsea s’hibă adoptat di Executiv stămâna yinitoare. Aestu pruveadi creaştirea a impozitelor tră amintatiţli ditu agiocuri cu tihea, criştearea a accizelor la ţigări şi biuturi alcoolice, ñicurarea plafonului până la cari s’facu licşurări fiscale tru construcţii, agricultură şi tru industria alimentară, trădzearea mănă di la impozitul specific tru domeniul HoReCa – hoteluri, restaurante, cafenele – şi turnarea la impozitarea pe ţifra di emburl4ki. Tuti aesti misuri va s’bagă tru practico di la 1 agustu.



    Documentul ari şi unu şingiru di pruvidiri cari s’bagă tru lucru ditu ahuhrita a anlui ţi yini. Ntră aestea s’ar4dăpsescu creastirea a impozitului pe dividindi di la 5 la 8 procente şi alăxearea a criteriilor tră ncadrerea tru categoria microntreprindirilor, pritu ñîcurarea a praglui ti veniturli amintati tru anlu precedint di la un milion di euro la 500 di ñilli di euro, cum şi instituirea condiţiillei ca microntreprindirea s’aibă minimum un lucrătoru cu contractu activ.



    Tutunăoară, ahuhrinda cu 1 di yinaru 2023, cota di TVA creaşti di la 5 la 9% emu tră livrarea di alimente, inclusiv biuturi, emu şi tră serviciile di restaurant şi di catering, ama şi tră activităţile di cazare hotelieră. Proiectul pripune şi alăxearea a impozitului pe clădiri.



    Di altă parte, izvuri guvernamentale zburăscu şi ti posibilitatea că pot s’crească pensiili, tut di la ahuhrita a anlui viitor cu un procent aprukeatu di atelu ali inflaţie.



    Proiectul di alăxeari a Codului Fiscal fu unu di subiectele abordate tru cadrul a unei conferinţei di presă ţănută di prezidintul Klaus Iohannis. El spusi că easti ananghi di ună modirnizare ti tut cadrul fiscal şi cundille că zbură cu premierul liberal Nicolae Ciucă şi cu miniştrii di resort ti aestu lucru. Şeful statului cundille că nu s’discută ti niţi unu impozit şi niti ună taxă tră oamiñilli di arada, că maş ti situaţii cari nu eara reglementate până tru aestu kiro.


    Klaus Iohannis: “Eu ălli plăcărsiiu s’li mindueasscă multu ghini, s’nu aibă ună fortumă suplimentară tră oamenii di arada, s’nu aibă ună inhibiţie tră afaceri, că s’aibă ună corecţie cari faţi s’hibă cama transparenti lucărli, ma corecte şi cari, neise, duc la ună ma bună colectare a păradzloru tră bugetlu di stat, ună ma bună colectare nsimnănda că s’ñicureadză evaziunea fiscală.”



    Tru aestu kiro, nu ari un plan tră intrarea ali Românie tru un procediu di sirţălle, nica spusi prezidintulu, cari exighisi că misurli di aestă turlie loati tru kirolu a crizăllei economiţi ditu 2009 nu avură un rezultat bun. Tutunăoară, el feaţi timbihi că Statul român nu poate s’ahărdzească dipu mulţă păradz ti compensari scunkirea a carburanţilor, tru ditrimentul a investiţiilor, cari suntu anănghisiti. Preidintul spusi ă easti haristusitu di lucărlu a Guvernului şi cundille că membrilli a Cabinetlui lucrară cu hăiri si ndreapisră multi probleme.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Reaşezări fiscale în România

    Reaşezări fiscale în România

    Ministerul
    Finanţelor de la București a lansat în dezbatere publică proiectul de
    modificare a Codului Fiscal, care ar urma să fie adoptat de Executiv
    săptămâna viitoare. Acesta prevede creşterea impozitelor pentru câştigurile din
    jocuri de noroc, majorarea accizelor la ţigări şi băuturi alcoolice, reducerea
    plafonului până la care se aplică facilităţi fiscale în
    construcţii, agricultură şi în industria alimentară, renunţarea la impozitul
    specific în domeniul HoReCa – hoteluri, restaurante, cafenele – şi revenirea la
    impozitarea pe cifra de afaceri. Toate
    aceste măsuri ar urma să intre în vigoare de la 1 august.


    Documentul conţine şi
    o serie de prevederi ce s-ar aplica de la începutul anului viitor. Printre
    acestea se numără creşterea impozitului pe dividende de la 5 la 8 procente şi
    modificarea criteriilor pentru încadrerea în categoria microîntreprinderilor,
    prin reducerea pragului veniturilor obţinute în anul precedent de la un milion
    de euro la 500 de mii de euro, precum şi instituirea condiţiei ca
    microîntreprinderea să aibă minimum un angajat cu contract activ.


    De asemenea, începând
    cu 1 ianuarie 2023, cota de TVA creşte de la 5 la 9% atât pentru livrarea de
    alimente, inclusiv băuturi, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de
    catering, dar şi pentru activităţile de cazare hotelieră. Proiectul propune şi
    modificarea impozitului pe clădiri.


    Pe de altă parte, surse guvernamentale
    vorbesc şi despre posibilitatea majorării pensiilor, tot de la începutul anului
    viitor cu un procent apropiat de cel al inflaţiei.


    Proiectul de modificare a
    Codului Fiscal a fost unul dintre subiectele abordate în cadrul unei conferinţei
    de presă susţinute de preşedintele Klaus Iohannis. El a afirmat că se impune o
    modernizare a întregului cadrul fiscal şi a precizat că a vorbit cu
    premierul liberal Nicolae Ciucă şi cu miniştrii de resort despre acest lucru.
    Şeful statului a subliniat că nu se discută despre niciun impozit şi nicio taxă
    pentru oamenii de rând, ci despre situaţii care nu au fost reglementate până în
    momentul de faţă.

    Klaus Iohannis: Eu i-am rugat să le analizeze
    foarte bine, să nu apară o povară suplimentară pentru oamenii de rând, să nu
    apară o inhibiţie pentru afaceri, ci să apară o corecţie care face lucrurile
    mai transparente, mai corecte şi care, în definitiv, duc la o mai bună
    colectare a banilor pentru bugetul de stat, o mai bună colectare însemnând că
    se reduce evaziunea fiscală.


    În prezent,
    nu există un plan pentru intrarea României într-un procedeu de austeritate, a
    mai spus preşedintele, care a explicat că măsurile de acest tip luate în timpul
    crizei economice din 2009 nu au avut un rezultat bun. Totodată, el a atras
    atenţia că Statul român nu poate aloca foarte mulţi bani pentru a compensa scumpirea carburanţilor,
    în detrimentul investiţiilor, care sunt necesare. Preşedintele s-a arătat
    mulţumit de activitatea Guvernului şi a menţionat că membrii Cabinetului şi-au
    făcut treaba bine şi au rezolvat multe probleme.



  • Discuţii despre impozitarea progresivă

    Discuţii despre impozitarea progresivă

    Mult timp inamici juraţi, PSD şi PNL guvernează împreună, alături
    de UDMR, de jumătate de an, iar aşa-numita mare coaliţie n-a dat, până acum,
    impresia unor fisuri majore. Atât liberalii, cât şi social-democraţii încearcă,
    totuşi, să rămână fideli propriilor doctrine, adesea incompatibile. Singurul
    partid parlamentar asumat de stânga, PSD vrea renunţarea la cota unică de
    impozitare, de 16%, şi revenirea la impozitarea progresivă, prin colectarea mai
    multor bani de la cei cu venituri mari. Liderul partidului, Marcel Ciolacu, preşedinte
    al Camerei Deputaţilor, spune că, până pe 1 iunie, trebuie modificat Codul
    Fiscal, pentru ca bugetul de stat pe anul viitor să poată fi construit potrivit
    noilor prevederi.


    Fost ministru de Finanţe, fost premier şi fost lider PNL,
    preşedintele Senatului, Florin Cîţu, respinge revenirea la un sistem de
    impozitare progresivă. El s-a pronunţat pentru predictibilitate şi pentru
    menţinerea Codului Fiscal în actuala formă şi a afirmat că liberalii, care se
    vor vârful de lance al dreptei, au soluţii de colectare a banilor la buget fără
    creşterea taxelor.


    Din opoziţie, USR este, la rându-i, în dezacord cu
    declaraţiile preşedintelui PSD privind impozitarea progresivă şi afirmă că nu
    trebuie pusă o povară suplimentară pe cei care fac performanţă. Alt fost şef
    liberal şi fost prim-ministru, Ludovic Orban, care conduce azi formaţiunea
    numită Forţa Dreptei, respinge orice creştere a impozitării şi apără cota
    unică, în condiţiile în care munca este, şi aşa, excesiv taxată în România.
    Analiştii economici amintesc, la rândul lor, că există o problemă serioasă
    privind de gradul de colectare a taxelor şi al impozitelor atât la persoane
    fizice, cât şi la persoane juridice. Ei spun că acei contribuabili care, deja,
    îşi achită conştiincios obligaţiile fiscale o vor face şi dacă acestea vor
    creşte, însă e datoria statului să combată evaziunea cvasi-generalizată în
    unele sectoare.


    Profesorul Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal,
    a declarat, la Radio România, că există o colectare de doar 27% din Produsul Intern
    Brut faţă de media europeană, de 40-41 de procente. Evaziunea fiscală este
    foarte mare în special la Taxa pe Valoare Adăugată, din care se colectează doar
    65% şi se pierde restul de 35 de procente. O a doua problemă, adaugă profesorul
    Dumitru, e ceea ce el numeşte un Cod Fiscal ciuruit de-a dreptul, cu excepţii, deduceri şi
    regimuri preferenţiale. Din 5 milioane de salariaţi, circa 15% nu-şi plătesc
    asigurările de sănătate. Şi mai există un milion şi ceva de oameni care nu
    plătesc taxe şi impozite deloc, muncind la negru – exemplifică el. Una
    peste alta, mai constată experţii, România colectează cu circa un procent din
    PIB mai puţin decât Bulgaria vecină şi cu 3 procente mai puţin decât Polonia
    sau Ungaria.



  • Telemunca în România şi în Uniunea Europeană

    Telemunca în România şi în Uniunea Europeană

    Recent in
    Romania a fost reglementata telemunca, reprezentand munca la
    distanta prin mijloace informatice    . La nivelul UE telemunca s-a
    reglementat din anul 2002.     In acest context, s-a urmarit modernizarea relatiilor de munca,
    incluzand stabilirea unor moduri de lucru flexibile cu scopul de a creste productivitatea
    si competitivitatea intreprinderilor, dar si de a imbunatati calitatea
    locurilor de munca. Drept urmare, Comisia Europeana a invitat partenerii
    sociali de la nivelul Uniunii Europene sa inceapa negocierile cu privire la
    telemunca, negocieri ce au demarat pe 20 septembrie 2001 si s-au finalizat pe
    16 iulie 2002 odata cu semnarea Acordului Cadru asupra Telemuncii . In
    majoritatea statelor membre, cum ar fi Franta, Belgia, Luxemburg, Austria,
    Germania, Italia, Acordul s-a implementat prin intermediul Contractelor
    Colective    , la nivel national sau sectorial, sau prin ghiduri, coduri si
    recomandari, iar nu prin acte normative general obligatorii, cum ar fi legile,
    ordonantele sau hotararile de guvern. Totusi, au existat state care au ales la
    fel ca Romania implementarea prin intermediul actelor normative cum ar fi
    Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia sau Slovenia.


    Adrian Cuculis -avocat: Avem o directiva,
    poate ca ne-am trezit ceva mai tarziu dar sa ne gandim la minusuri, care au
    fost minusurile pana acum sau daca au existat anumite situatii periculoase
    pentru angajat sau pentru angajator. Nu ne dam seama pentru ca intr-adevar nu au
    fost.Insa, asa cum am spus nu am inventat noi conceptul de telemunca. In UE
    exista acest concept. Legiuitorul european a avut in vedere inca de atunci ceea
    ce presupune activitatea de telemunca si alocarea unui anumit timp din timpul
    angajatului in asa fel incat el sa nu fie neaparat in spatiul de munca dar
    totusi sa fie pus la dispozitia angajatorului. Spre ex:noi prin art 111 din
    Codul Muncii unde se arata ce presupune timpul de munca, respectiv timpul in
    care angajatul se afla in sediul angajatorului sau in orice alta unitate unde a
    fost trimis din cadrul grupului angajatorului dar si timpul efectiv pe care
    si-l pune la dispozitie in vederea indeplinirii anumitor atributii chiar daca
    el nu se afla efectiv in sediul angajatorului, dar timpul respectiv este
    reglementat si a fost reglementat ca fiind orice alta activitate prestata si
    timpul angajatului este pus la dispozitia angajatorului. UE ne-a dat modelul
    insa noi am gandit-o ceva mai tarziu atunci cand s-a resimtit in piata nevoia
    de reglementare.


  • Controverse privind sistemul de salarizare

    Controverse privind sistemul de salarizare

    Două proiecte guvernamentale revoluţionare – unul privind
    salarizarea din sectorul bugetar şi altul ce vizează modificarea Codului fiscal
    – se vor materializa în 2018, iar la nivelul salariaţilor există temerea că ele
    nu sunt suficient pregătite de executivul de stânga PSD – ALDE.

    Zilele acestea,
    dialogul social guvern – sindicate s-a tensionat brusc. Cel mai vehement dintre
    criticii măsurilor preconizate, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a avertizat
    că proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede transferul
    contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, are mari
    deficienţe şi există pericolul ca 2 milioane de salariaţi să sufere pierderi
    nete la venituri. Cartel Alfa a cerut demiterea ministrului muncii, Lia Olguţa
    Vasilescu, pe care o acuză de dezinformare şi minciună în ceea ce priveşte
    efectele pe care le va avea asupra salariilor trecerea contribuţiilor sociale
    în sarcina angajaţilor. Organizaţia sindicală mai afirmă că Olguţa
    Vasilescu a elaborat una dintre cele mai proaste legi ale salarizării publice
    care, nu numai că nu ar rezolva problema inechităţii şi dezechilibrului din
    sistemul bugetar, ci chiar o adânceşte.

    Caustică, ministrul Olguţa Vasilescu
    i-a îndemnat pe sindicalişti să înveţe matematică. Ea a dat asigurări că noile
    prevederi fiscale nu vor duce la scăderea salariilor şi l-a criticat pe liderul
    Cartel Alfa, Bogdan Hossu. Lia Olguţa Vasilescu: Dl Hossu, cum
    face dumnealui de fiecare dată, interpretează vorbele noastre. Aşa le-a
    interpretat ieri şi pe cele ale reprezentanţilor patronatelor. În momentul, în
    care premierul a întrebat reprezentanţii patronatelor dacă au de gând să scadă
    salariile din mediul economic, toţi au spus nici gând de aşa ceva.

    Totuşi, o altă importantă organizaţie
    sindicală, BNS, atrage atenţia că nu există nicio
    certitudine că salariile nete vor fi menţinute la nivelul anterior transferării
    contribuţiilor, atâta vreme cât nimic nu-i obligă pe angajatori să majoreze
    salariile brute cu echivalentul contribuţiilor achitate în prezent de ei.

    Patronatele evită să se implice în conflictul deschis guvern – sindicate.
    Blocarea dialogului social nu e, însă, o soluţie, iar oamenii de afaceri
    recomandă executivului să chibzuiască şi să nu ia măsuri pripite, al căror
    posibil impact nu a fost suficient evaluat.

    Dragoş Anastasiu, reprezentant al
    asociaţiei patronale Coaliţia pentru Dezvoltarea României: Haideţi
    să intrăm într-un dialog real şi să ne luăm timp – trei luni, patru luni, cât e
    nevoie – pentru a analiza, pentru a face un studiu de impact pe care noi nu
    l-am văzut şi pentru a ajunge la consens. Suntem pe creştere economică şi nu
    sunt motive de grabă.

    Coaliţia pentru Dezvoltarea României susţine că
    mediul de afaceri nu a cerut trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la
    angajat. În plus, în opinia reprezentanţilor ei, măsura poate duce la creşterea
    salariilor brute, fapt care ar face România total necompetitivă faţă de alte
    state.

  • Retrospectiva săptămânii 23.10 – 29.10.2017

    Retrospectiva săptămânii 23.10 – 29.10.2017


    Propuneri de modificare a Codului fiscal


    Guvernul român a analizat, joi, în primă lectură, proiectul de modificare a Codului fiscal. Ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat principalele măsuri pe care executivul doreşte să le adopte anul viitor. El a anunţat că impozitul pe venit va scădea de la 16% la 10%, nu doar pentru veniturile din salarii, ci şi pentru cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. În ceea ce priveşte activităţile independente – medici, avocaţi, jurnalişti, notari, scriitori, artişti – aceştia nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi, ci ele vor fi calculate la nivelul salariului minim pe economie. De asemenea, de la 1 ianuarie, angajatorii vor plăti o taxă de 2,25%, după mutarea contribuţiilor sociale la angajaţi, denumită “contribuţia asiguratoare pentru munca”. Mişa a anunţat şi câteva modificări care vor încuraja mediul de afaceri. Pentru 450.000 firme cu cifra de afaceri sub un milion de euro, se va institui un impozit de 1% pe cifra de afaceri faţă de impozitul de 16% pe profit cât se plăteşte acum. O altă măsură anunţată de ministrul Finanţelor este implementarea, începând cu 2018, a Directivei europene pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale. Ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a informat că Executivul doreşte ca de la 1 ianuarie 2018 salariul minim brut pe economie să crească la 1900 de lei de la 1.450 lei în prezent. Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că va creşte şi pensia minimă la 640 lei şi se va mări şi indemnizaţia pentru creşterea copilului la 1250 de lei. Ea a mai anunţat reducerea contribuţiei la Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,7%.



    Vizită la Bucureşti a comisarului european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger


    Comisarul european pentru buget şi resurse umane, Gunther Oettinger, a afirmat, joi, la Bucureşti, că există premise ca România să se încadreze, în acest an şi în 2018, în ţinta de deficit de 3%. El a făcut această declaraţie după o întâlnire la Parlament cu membrii comisiilor parlamentare reunite pentru afaceri europene şi pentru buget, finanţe, bănci. Pe de alta parte, Gunther Oettinger a spus că în discuţiile despre următorul cadru financiar al UE, România joacă un rol important pentru că în prima jumătate a anului 2019 va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene



    Modificarea legilor justiţiei, prezentată de ministerul de resort


    Ministrul român de resort, Tudorel Toader, a prezentat, miercuri, în premieră, în faţa membrilor Comisiei parlamentare speciale, pachetul legislativ privind modificarea Legilor Justiţiei. Coaliţia aflată la guvernare a decis ca pachetul să fie promovat ca iniţiativă parlamentară, nu ca proiect al Guvernului. Iniţiativa, avizată deja negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, este una controversată, care prevede inclusiv reducerea competenţelor DNA, care nu ar mai putea investiga judecătorii. Alte schimbări vizează modul în care sunt numiţi procurorii şefi şi înfiinţarea unei unităţi speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi. Toader a anunţat că propune ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă, care să nu se afle nici în subordinea CSM, nici a Ministerului Justiţiei. El a mai precizat că, în termen de 6 luni, trebuie adoptată o lege specială pentru această instituţie. Totodată, în privinţa răspunderii magistraţilor, ministrul Toader a precizat că judecătorii vor răspunde patrimonial pentru erorile săvârşite cu rea-credinţă. Instanţa supremă a cerut Parlamentului să trimită proiectul de modificare a Legilor înapoi la Ministerul Justiţiei, pentru că documentul nu ar fi beneficiat de transparenţă şi, mai important, a încălcat dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative. Proiectul de lege va intra, de săptămâna viitoare, în dezbaterea Comisiei parlamentare speciale, apoi va fi trimis Camerei Deputaţilor, iar votul decizional va fi dat de Senat. Pe de alta parte, zilele trecute în România a intrat în vigoare Legea recursului compensatoriu, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar, în condiţii necorespunzătoare, deţinutii beneficiază de şase zile considerate executate. Potrivit ministrului Justiţiei, în urma aplicării actului normativ, au fost eliberate aproape 530 de persoane, iar peste 3.300 au vocaţie la liberare condiţionata. Deţinuţii care şi-au executat integral pedepsele, dar au procese pe rol la CEDO, ar putea fi despăgubiţi de Statul român cu sume între 5 şi 8 euro pentru fiecare zi de închisoare făcută în condiţii improprii



    O noua ediţie a Târgului Internaţional Indagra, la Bucureşti


    România are un potenţial imens în agricultură, care trebuie valorificat în mod inteligent şi durabil, pentru ca ţara să devină o forţă în acest domeniu. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis ,joi, la deschiderea celei mai importante manifestări cu profil agricol organizate anual în Bucureşti – Târgul Internaţional Indagra. Seful statului a mai spus că România trebuie să iasă din cercul vicios prin care exportă materii prime, deci implicit subvenţii, şi importă produse cu valoarea adăugată ridicată, remarcând că în prima jumătate a anului importurile de produse agroalimentare au crescut cu 17% faţă de anul trecut, în timp ce exporturile au crescut doar cu 4,5%. El a amintit că până în 2020, prin Politica Agricolă Comună, România beneficiază de fonduri europene de circa 20 de miliarde de euro.


  • MRP – consultare cu reprezentanții organizațiilor şi asociațiilor româneşti din diaspora

    MRP – consultare cu reprezentanții organizațiilor şi asociațiilor româneşti din diaspora

    MRP derulează o consultare în diaspora pe tema Proiectul de Ordonanţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal şi a Proiectulul de Ordonanţă privind plata defalcată a TVA.

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP): În atenția românilor care vor să revină în țară și să dezvolte afaceri proprii, în spiritul cunoașterii cadrului legal și a perspectivelor de adaptare al acestuia, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a inițiat un proces de consultare cu reprezentanții organizațiilor si asociațiilor româneşti din diaspora, referitor la proiectul de Ordonanţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal şi proiectul de Ordonanţă privind plata defalcată a TVA.

    MRP are un dialog constant cu diaspora, realizând acțiuni de consultare periodică a acesteia pe teme de interes comun. Astfel, va integra sugestiile și propunerile primite din partea românilor din comunitățile emergente și le va transmite către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, inițiatorul modificărilor legislative.

    O relație proactivă, corectă și transparentă între MRP și mediul asociativ, constituit din cetățeni români care trăiesc în afara granițelor tării, și participarea cu bună credință la acest proces a tuturor celor care vor să consolideze rolul și locul diasporei românești vor contribui la fundamentarea unor politici publice durabile și credibile în acest domeniu.

    Comunicatul de presă al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP) şi aici

  • Evoluţii economice

    Evoluţii economice

    După mai bine de un an şi jumătate de
    valori negative, în România rata anuală a inflaţiei a redevenit pozitivă, a anunţat INS. Astfel,
    preţurile de consum au crescut cu 0,1 la sută în ianuarie faţă de aceeaşi lună
    a anului trecut, potrivit datelor prezentate, mărfurile alimentare s-au scumpit
    cu 1,12 la sută, dar cele nealimentare şi serviciile s-au ieftinit cu 0,24 la
    sută şi respectiv un procent.

    Vestea bună a revenirii în zona pozitivă fusese
    anunţată încă de acum câteva zile de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, el
    precizând că această revenire are loc pe măsură ce impactul scăderii TVA la 20%
    se epuizează. Dar, adăuga guvernatorul, nivelul inflaţiei va fi sub cel
    anticipat anterior, iar creşterea ulterioară va fi mai lentă. Toate acestea ca
    urmare a ieftinirii poliţelor RCA, a scăderii TVA cu încă un procent, la 19%, a
    eliminării celor peste 100 de taxe nefiscale, dar şi a supra-accizei la
    carburanţi începând cu 1 ianuarie 2017.

    Potrivit lui Mugur Isărescu,
    traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei îşi va păstra profilul
    ascendent, va reintră în intervalul ţintei staţionare spre finalul anului, iar
    la începutul lui 2018 va urca în jumătatea superioară a acestui interval, la
    valori mai ridicate decât cele prognozate anterior. Riscurile şi incertitudinile
    asociate perspectivei inflaţiei provin din mediul intern şi extern. Pe plan
    intern, acestea derivă, în principal, din conduita politicii fiscale şi a celei
    a veniturilor, explică guvernatorul. Pe plan extern, relevante rămân riscurile
    legate de creşterea economică în zona euro, induse de incertitudinile politice
    asociate calendarului electoral al anului 2017 şi negocierilor pentru Brexit,
    de divergenţa conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale
    din lume, precum şi de problemele sistemului bancar european.

    Tot în domeniul economic este de menţionat
    iniţiativa recentă a decidenţilor de la Bucureşti de a înfiinţa Fondul Suveran
    de Dezvoltare şi Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea
    proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece
    miliarde de euro.

    Pe de altă parte, Ministerul
    Finanţelor de la Bucureşti lucrează la un nou Cod Economic al României, care va
    grupa principalele prevederi legislative în domeniu. Noul ansamblu legislativ
    va grupa codurile Fiscal şi de Procedură Fiscală, Legea înfiinţării
    societăţilor comerciale şi pe cea privind combaterea evaziunii fiscale şi este
    elaborat, susţine Ministerul de Finanţe, în colaborare cu mediul de afaceri.
    Adoptarea lui este programată la sfârşitul lunii aprilie şi vizează gruparea
    legilor din acest domeniu sub o formă mult mai uşor de înţeles.

  • Jurnal românesc – 30.12.2015

    Jurnal românesc – 30.12.2015

    Băncile din România vor avea obligaţia să
    raporteze către ANAF, în fiecare zi, lista persoanelor fizice sau juridice care
    îşi deschid sau închid un cont bancar, de orice fel, dar şi dacă cineva
    închiriază sau renunţă la o cutie de valori, potrivit Codului de Procedură
    Fiscală care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Pe lângă bănci, şi cazinourile, notarii, avocaţii şi agenţii imo­biliari
    vor avea obligaţia să raporteze zilnic către ANAF tranzacţiile care
    depăşesc 5.000 de euro. Este vorba despre toate tipurile de conturi de
    care poate dispune un client, indiferent de monedă, iar informaţiile furnizate
    se vor referi inclusiv la modificările survenite după data deschiderii contului
    cu privire la cel puţin un element de structură din formatul de raportare pus
    la dispoziţie de către ANAF.




    În România, tarifele biletelor de tren vor scădea cu circa 4% de la 1 ianuarie
    2016, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Codului Fiscal privind
    reducerea TVA la 20%, informează CFR Călători. Compania precizează că
    biletele pot fi cumpărate online, de pe www.cfrcalatori.ro, de la
    automatele din gări, direct de la casele de bilete, dar şi de la agenţiile de
    voiaj şi de la agenţiile de turism. La cumpărarea online, tipărirea biletului
    nu este obligatorie, clientul fiind identificat în tren doar pe baza cărţii de
    identitate şi al ID-ului de bilet, precizează compania. CFR Călători
    este operatorul naţional feroviar de pasageri care efectuează transportul
    public de călători pe calea ferată.




    Guvernul român alocă, în 2016, un
    plafon suplimentar de garanţii în cadrul programului Prima Casă de 1,3
    miliarde de lei, la care se adaugă 200 de milioane de lei din sumele eliberate
    ca urmare a rambursărilor creditelor în derulare, astfel încât plafonul total
    ajunge la 1,5 miliarde de lei anul viitor, potrivit Ministerului Finanţelor
    Publice. Totuşi, acesta este redus aproape la jumătate comparativ cu 2015. În
    stabilirea plafonului de garanţii care pot fi emise în cadrul Programului Prima
    casă s-a avut în vedere creşterea venitului disponibil al populaţiei, în
    condiţiile măsurilor de relaxare fiscală şi de creşteri salariale adoptate,
    precum şi a perspectivelor de creştere economică, toţi aceşti factori
    favorizând relansarea creditării în economia românească.




    Valoarea
    totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în
    luna noiembrie, se cifrează la 9,5 miliarde de lei, în creştere uşoară, cu
    0,2%, faţă de suma raportată în octombrie, în timp ce restanţele la creditele
    în valută se ridicau la 12,7 miliarde de lei (echivalent), în scădere cu 1,36%,
    conform unui raport al Băncii Naţionale a României. Totalul
    creditelor în lei atingea, în noiembrie, 111,2 miliarde de lei, din care 56 de
    miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 52 de miliarde de
    lei împrumuturi făcute de populaţie. Bucureştenii aveau, la finele lunii
    septembrie, credite în lei restante în sumă de 2,2 miliarde de lei şi în valută
    de 5,5 miliarde de lei (echivalent).




    Data
    scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperirii de cont
    a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de
    clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de
    creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de
    credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi
    foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi
    dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi
    despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc
    salariul. Cardul de credit a devenit cel mai profitabil instrument bancar în
    urma crizei. De la nici un milion de carduri de credit în 2008, numărul
    acestora a depăşit 2,3 milioane în 2014.

  • A fost promulgat noul Cod Fiscal

    A fost promulgat noul Cod Fiscal

    Retrimis în iulie în Parlament de preşedintele Klaus
    Iohannis şi trecut din nou de legislativ săptămâna trecută, noul Cod Fiscal a
    fost promulgat de şeful statului, care şi-a motivat şi decizia din vară: O dezbatere nu avusese loc. În societatea
    civilă, s-a dezbătut înainte de prima aprobare foarte puţin Codul Fiscal. Am
    considerat că aşa nu este bine şi este nevoie de o dezbatere mai amplă. Acest
    lucru, după retrimitere, s-a şi întâmplat şi pot să spun că dezbaterea care a
    avut loc după retrimitere a fost pe măsura aşteptărilor.

    Noua formă a
    Codului Fiscal prevede toate amendamentele convenite săptămâna trecută de
    liderii partidelor politice, dar şi o serie de propuneri de natură tehnică
    avansate de mai multe instituţii. Reducerea TVA la 20% de la începutul anului
    viitor şi la 19 procente de la 1 ianuarie 2017, dată la care vor fi eliminate
    şi taxa pe stâlp şi supraacciza la carburanţi – sunt cele mai cunoscute măsuri
    ale noului Cod Fiscal.

    Despre altele s-a vorbit mai puţin, dar nici impactul
    acestora nu este de neglijat. Este vorba despre posibilitatea acordată
    consiliilor locale de a aplica impozite de cinci ori mai mari pentru clădirile
    şi terenurile neîngrijite situate în intravilan. Încadrarea în această
    categorie, precum şi procedurile de aplicare se adoptă prin hotărâri la nivel
    local.

    De asemenea, cresc taxele pentru casele proprietate personală şi se
    modifică subiectul impozitării, clasificarea fiind făcută în funcţie de
    destinaţie, rezidenţială sau nu. În schimb, a fost adoptată scutirea de la
    plata impozitului pe clădirile şi terenurile utilizate în cadrul
    întreprinderilor care asigură încadrarea în muncă a persoanelor din categorii
    vulnerabile. Taxa pe construcţiile speciale se elimină de la începutul anului
    viitor, însă doar pentru investiţiile în agricultură.

    Prin noul cod fiscal se
    amână, pe de altă parte, pentru 2017 reducerea impozitului pe dividende, de la
    16 la 5%. Analistul economic Ionel Blănculescu, consilier onorific al
    premierului Victor Ponta, a declarat, la Radio România, că scăderea TVA va
    contribui la reducerea evaziunii fiscale şi la încurajarea consumului.

    Consultantul fiscal Adrian Benţa consideră, însă, că noua legislaţie are
    tendinţa să transfere impozitarea de la persoanele juridice către persoanele
    fizice şi aduce dezavantaje micilor întreprinzători, precum plata unor impozite
    de peste 20 de ori mai mari pentru locuinţele folosite ca sediu de firmă. O
    altă creştere ţine de introducerea de plăţi suplimentare la pensii.

  • Retrospectiva săptămânii 9 – 15.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 9 – 15.08.2015

    Secetă prelungită în România



    Seceta cumplită din această vară care a afectat aproape toată Româniapericlitează atât producţiile agricole, cât
    şi circulaţia navală pe sectorul românesc al Dunării. Căldura excesivă şi lipsa precipitaţiilor
    din ultimele două luni au afectat peste 900 sute de mii de hectare de teren
    agricol. Seceta a compromis peste un sfert din culturile de cereale din acest
    an – avertizează reprezentanţii fermierilor. Cele mai afectate sunt culturile
    de porumb, soia, grâu, rapiţă, floarea-soarelui, dar şi legumele si fructele. Fermierii estimează pierderi de peste două
    miliarde de euro, sumă care ar putea creşte, dacă temperaturile se menţin
    ridicate şi nu va ploua. Şisistemul de irigaţii, distrus în
    proporţie de 90%, are nevoie de reabilitare. În prezent, sunt irigabile doar
    300 de mii de hectare, faţă de 3,3
    milioane de hectare câte erau în 1989. Ministerul Agriculturii spune
    că ar fi nevoie de 1 miliard de euro pentru a repune pe picioare sistemul
    naţional de irigaţii şi speră să o facă din fonduri europene. Reprezentanţii celor mai importante asociaţii ale
    producătorilor agricoli din România vor analiza, luni, 17 august, la Ministerul
    Agriculturii, efectele secetei asupra culturilor agricole şi principalele
    soluţii pentru diminuarea pagubelor înregistrate din cauza acestui fenomen. Seceta a afectat, în egală măsură, şi
    traficul navelor pe Dunăre, care se desfăşoară cu dificultate. Apa a scăzut
    îngrijorător de mult şi navigaţia a fost restricţionată. Transportatorii maritimi sunt obligaţi să reducă
    mult viteza de deplasare, mai ales în punctele critice. Apoi, din cauza îngustării căii de navigaţie, pe unele segmente,
    navele sunt nevoite să aştepte pentru a traversa zona. În Delta pe care Dunărea o formează la vărsarea
    în Marea Neagră, zeci de canale sunt colmatate şi sute de exemplare de peşti au
    murit din cauza nivelului mic al apei şi a temperaturilor ridicate. Situaţia nu se va îmbunătăţi în perioada următoare,
    întrucât prognoza hidrologilor indică o scădere continuă a nivelului fluviului
    pentru încă cel puţin o săptămână.



    Inflaţia anuală la un nou minim istoric



    Inflaţia anuală în România s-a menţinut în teritoriu
    negativ în iulie, la minus 1,7%,şi a atins un nou minim istoric în ultimii 25 de
    ani, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Motor al creşterii economice româneşti, consumul a
    fost potenţat de ieftinirile din luna iulie la alimente, al căror preţ a scăzut, în medie, cu 1,17% faţă
    de luna precedentă şi cu 7,25% faţă de luna
    similară din 2014. În privinţa mărfurilor nealimentare, preţurile au urcat în
    iulie, faţă de iunie, cu 0,48% şi cu 1,26% comparativ cu iulie 2014.Datele INSrelevă o ieftinire importantă doar la medicamente şi
    la articole medicale, în timp ce o creştere semnificativă s-a înregistrat la
    gaze.Şi tarifele la servicii
    s-au majorat în iulie, cu 0,09% faţă de luna iunie, şi cu 2,20% comparativ cu
    luna similară a anului trecut.



    Discuţii privind Codul Fiscal şi
    o nouă lege a salarizării în sectorul public



    Premierul român, Victor Ponta, a reafirmat că măsurile de relaxare fiscală
    prevăzute în noul Cod Fiscal sunt sustenabile, iar impactul aplicării lor poate
    fi amortizat datorită creşterii economice, dar şi ca urmare a colectării mai
    eficiente a taxelor. În schimb, el susţine că, dacă noul Cod nu va fi votat în
    Parlament, angajaţii din sectorul public nu vor putea beneficia de o nouă lege
    a salarizării.În opinia sa, actuala dispută asupra Codului este una
    sută la sută politică.Ponta a răspuns, astfel, numeroaselor critici şi
    avertismente legate de sustenabilitatea măsurilor de relaxare fiscală venite
    din partea preşedintelui, guvernatorului Băncii Naţionale, dar şi a unor
    reprezentanţi ai creditorilor internaţionali ai României (FMI şi Comisia
    Europeană). Aceştia au atras atenţia că aplicarea concomitentă a unor astfel de măsuri poate produce grave
    dezechilibre macroeconomice. Noul Cod Fiscal trimis pe 17 iulie de şeful
    statului Klaus Iohannis spre reexaminare Parlamentului va fi reanalizat, într-o
    sesiune extraordinară, la sfârşitul lunii. Înaintea acestei sesiuni, partidele
    parlamentare au acceptat, după dispute aprinse, să aibă consultări pe tema
    Codului.



    Anunţ surprinzător al
    Casei Regale din România


    Regele Mihai i-a retras nepotului
    său Nicolae titlul de ‘Principe al României’, calificativul de ‘Alteţă Regală’
    şi l-a exclus din Linia de Succesiune la Coroana României – s-a anunţat,
    luni, la Bucureşti. Fostul suveran i-a
    conferit aceste titluri în 2010. Nicolae, a afirmat, într-un comunicat,
    că îşi asumă această decizie şi o consideră binevenită. El a explicat că
    poziţiile pe care le deţinea îi impuneau un mod de viaţă pe care l-a găsit
    dificil de acceptat. Nicolae, în vârstă de 30 de ani, era al treilea în linia
    de succesiune la Coroana României, după
    Principesa Margareta şi Principesa Elena (mama sa). Obligat de comunişti să
    abdice, Regele Mihai – ultimul suveran român – a luat calea exilului în 1948.
    S-a stabilit în Elveţia, de unde a revenit în ţară după Revoluţia
    anti-totalitară din 1989.



    Fonduri europene pentru
    refugiaţi şi securizarea frontierelor



    Comisia Europeană a aprobat, săptămâna aceasta, alocarea
    a 2,4 miliarde de euro pe perioada 2014-2020 pentru a sprijini 19 ţări, între
    care şi România, să-şi securizeze frontierele şi să-şi amelioreze capacităţile de primire a refugiaţilor. Principalii beneficiari sunt Italia şi Grecia, ţări
    care de la începutul anului se confruntă cu un aflux de solicitanţi de azil,
    proveniţi în special din Orientul Mijlociu şi Africa. România va primi aproape 100 de milioane de euro.Ţările
    europene care fac faţă în prima linie acestui val de migraţie au solicitat ca
    şi ceilalţi membri ai Uniunii să împartă povara. Comisia Europeană a făcut un
    nou apel către statele membre să accepte redistribuirea numărului de refugiaţi.
    Potrivit celui mai recent bilanţ al
    Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi, peste 224 de mii de imigranţi au
    ajuns în Europa prin Marea Mediteraneană de la începutul anului.

  • Retrospectiva săptămânii 26.07 – 01.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 26.07 – 01.08.2015

    Legislativul de la Bucureşti se reuneşte
    la sfarşitul lunii august pentru a reanaliza Codul Fiscal



    Parlamentul de la Bucureşti va fi convocat la sfârşitul
    lunii august, în sesiune extraordinară, pentru a discuta cererea de
    reexaminare a noului Cod Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 17 iulie, şeful statului a respins acest document şi l-a
    retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea sa poate produce grave
    dezechilibre economice.Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a
    promis că, deşi nu sunt motive pentru modificarea Codului, Ministerul de Finanţe
    va face o nouă
    analiză asupra impactului bugetar al reducerilor de taxe, care ar trebui să
    convingă atât Preşedinţia, cât şi Banca Centrală că măsurile de relaxare
    fiscală sunt sustenabile.La rândul său, opoziţia liberală a anunţat că doreşte o dezbatere tehnică a Codului
    înainte de votul în Legislativ.Copreşedintele PNL, Alina
    Gorghiu, a precizat că liberalii vor vota pentru un Cod într-o formă care să
    susţină măsurile de relaxare fiscală. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras
    atenţia că principalele măsuri de relaxare fiscală – reducerile de TVA şi de
    contribuţii sociale vizate pentru 2016, eliminarea sau diminuarea unor taxe
    care aduc sume importante la buget – sunt
    din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabile, din cauza impactului pe
    care l-ar avea asupra Produsului Intern Brut. Isărescu susţine că acesta ar fi de 2,3% din PIB
    dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală.



    Executivul aprobă prima rectificare bugetară din 2015



    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat prima rectificare bugetară din acest an şi a distribuit
    astfel veniturile suplimentare strânse în prima jumătate a anului. Potrivit
    autorităţilor, s-au adunat peste 4 miliarde de lei (0,9 miliarde euro), iar
    principalul beneficiar al fondurilor este Ministerul Muncii. Surpriza
    primei rectificări bugetare din acest an este tăierea unor fonduri importante
    de la Ministerul Transporturilor, care gestionează investiţiile majore de
    infrastructură, în vreme ce partea de protecţie socială, reprezentată de
    Ministerul Muncii, primeşte cei mai mulţi bani, pentru plata alocaţiilor
    majorate pentru copii, a pensiilor şi indemnizaţilor.Sume importante
    au primit şi Finanţele, Internele, Apărarea, Educaţia, Mediul, Agricultura şi Serviciile speciale (SRI şi SIE).
    Opoziţia a criticat guvernul
    pentru modul în care a împărţit sumele în proiectul de rectificare. Liberalii
    acuză executivul că a alocat bani pe criterii politice administraţiilor locale
    conduse de social-democraţi. Ei spun că astfel, premierul Victor Ponta încearcă
    să-şi asigure susţinerea politică a PSD. Proiectul de ordonanţă
    privind rectificarea bugetară cuprinde şi banii necesari creşterii salariilor
    înalţilor demnitari, măsură care se va aplica începând cu 1 august.


    Un nou guvern condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost
    instalat la Chişinău



    Preşedinţia şi
    Ministerul de Externe de la Bucureşti au salutat investirea noului guvern din Rep.Moldova vecină, condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ. Partenerii
    noştri să fie convinşi că vor avea în România cel mai important sprijin în
    direcţia depăşirii dificultăţilor economice şi a continuării parcursului
    pro-european    , a spus preşedintele român, Klaus Iohannis. Noul executiv de la Chişinău este sprijinit în parlament de cele
    trei formaţiuni pro-occidentale reprezentate in Legislativul de la
    Chişinău – partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal. Printre priorităţile declarate ale noului cabinet se numără
    implementarea strategiei naţionale anticorupţie şi invitarea unei misiuni de
    experţi ai UE care să asiste autorităţile de la Chişinău în reformarea
    justiţiei.În domeniul relaţiilor
    externe, guvernul îşi propune continuarea parcursului european şi consolidarea
    relaţiilor cu partenerii externi.



    Trei echipe româneşti de fotbal au evoluat în
    cupele europene



    Echipa română de fotbal Astra
    Giurgiu a remizat, joi, în deplasare, scor 2-2, cu formaţia engleza West Ham United, în prima manşă din turul trei preliminar
    al Ligii Europa.În aceeaşi fază a
    competiţiei, românii de la ASA Tg Mures au
    pierdut, pe teren propriu, scor 0-3, cu francezii de la AS Saint-Etienne. Miercuri, campioana României la
    fotbal, Steaua Bucureşti, a remizat, scor 1-1, pe teren propriu, cu formaţia
    sârbă Partizan Belgrad, în prima manşă a turului trei preliminar al Ligii
    Campionilor. Partidele retur au loc săptămâna
    viitoare.







    Canicula a fost nemiloasă în acest început de
    vară



    Un val de
    caniculă a lovit în ultimele zile întreaga Românie. Disconfortul termic a fost
    accentuat, temperaturile au atins, local, 40 de grade Celsius, iar indicele
    temperatură – umezeală a depăşit pragul de 80 de unităţi. Judeţele din sudul
    ţării, dar şi cele din est, sunt lovite de o secetă severă, iar sute de fântâni
    au secat. Şi Dunărea suportă consecinţele
    secetei. Din cauza acesteia, cotele fluviului scad alarmant. Şi principalele culturi agricole – grâul,
    porumbul şi floarea-soarelui – au avut de suferit. Specialiştii avertizează că
    dacă nu va ploua suficient în următoarele zile, problemele se vor agrava, mai
    ales în sud, culturile fiind compromise, iar pierderile financiare inevitabile.



    Scriitorul Mircea Cărtărescu a fost distins cu un important premiu
    austriac



    Mircea Cărtărescu a primit în cadrul Festivalului de la Salzburg premiul de
    stat al Austriei pentru literatură europeană pe 2015, pentru întreaga sa operă
    literară, care se bucură de recunoaştere internaţională. El fusese desemnat
    câştigătorul acestei prestigioase distincţii literare europene încă din luna
    aprilie. După Eugène Ionesco, câştigătorul din 1970, Mircea Cărtărescu este
    primul autor român distins cu acest premiu literar, decernat din 1965. Printre
    laureaţii din anii trecuţi ai premiului se numără scriitori ca Vaclav Havel,
    Salman Rushdie sau Umberto Eco.

  • Sesiune parlamentară extraordinară pentru Codul fiscal

    Sesiune parlamentară extraordinară pentru Codul fiscal

    Parlamentul României urmează să fie convocat în sesiune extraordinară în perioada 24 – 26 august, pentru a discuta cererea de reexaminare a noului Cod Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 17 iulie, şeful statului a respins noul cod şi l-a retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea acestuia poate produce grave dezechilibre economice. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat că, deşi până acum nu sunt motive pentru modificarea Codul Fiscal, îl preocupă afirmaţiile recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.



    Din acest motiv, a spus Dragnea, până la sesiunea extraordinară a Legislativului, Ministerul Finanţelor va face o nouă analiză asupra impactului bugetar al reducerilor de taxe, care ar trebui să convingă atât Preşedinţia, cât şi Banca Centrală că măsurile de relaxare fiscală sunt sustenabile. Liviu Dragnea:


    Ministerul de Finanţe va realiza din nou o analiză, precum şi o prognoză pe următorii doi-trei ani, din care să reiasă poate mult mai bine sustenabilitatea şi justeţea măsurilor cuprinse în Codul Fiscal, care are o susţinere foarte largă, atât în rândul populaţiei, cât şi în rândul mediului de afaceri”.



    Opoziţia liberală doreşte, însă, o dezbatere tehnică asupra Codului înainte de dezbaterea din Parlament. Copreşedintele partidului, Alina Gorghiu, a precizat că liberalii vor vota pentru un Cod într-o formă care să susţină măsurile de relaxare fiscală. Alina Gorghiu:


    ”Nu s-a pus problema să votăm împotriva acestui Cod Fiscal, nici măcar o secundă. Această propunere de dezbatere, include inclusiv dezbaterea tehnică pe Codul Fiscal. Şi dacă vom reuşi să tragem nişte concluzii până la sfârşitul lui august şi cifrele vor fi lămuritoare şi vor susţine pachetul de relaxare fiscală, indiferent de forma în care va reieşi din dezbatere, evident că îl vom susţine”.



    Una din măsurile cele mai disputate este reducerea abruptă de TVA, de la 24% la 19 la sută, începând din 2016. Mugur Isărescu a atras atenţia că principalele măsuri de relaxare fiscală – reducerile de TVA şi de contribuţii sociale vizate pentru 2016, eliminarea sau diminuarea unor taxe care aduc sume importante la buget – sunt din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabile, din cauza impactului pe care l-ar avea asupra Produsului Intern Brut. Isărescu susţine că acesta ar fi de 2,3% din PIB dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală. In opinia şefului Băncii Centrale, măsurile de relaxare fiscală ar trebui aplicate treptat, pentru a nu pune în pericol evoluţia economică şi financiară a României.