Radio România Internațional

Tag: Codul Penal

  • Modificările la Codurile Penale, invalidate de CCR

    Modificările la Codurile Penale, invalidate de CCR

    Modificările
    aduse în Parlament Codurilor
    Penal şi de Procedură Penală sunt neconstituţionale în ansamblul lor, a decis,
    luni, Curtea Constituţională a României cu unanimitate de voturi. Motivul
    invocat de judecători pentru decizia luată este că Parlamentul nu şi-a
    exercitat obligaţia de a efectua toate corelările textelor din Codurile Penale
    cu deciziile anterioare ale Curţii. Curtea a amânat de şapte ori luarea unei
    decizii în acest caz, până la pronunţarea de luni.

    Printre modificările
    contestate din Codul Penal amintim reducerea considerabilă a termenelor de
    prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiuni cu un pericol social
    ridicat, concomitent cu reducerea termenului de prescripţie specială, mai
    exact, înjumătăţirea acestuia. De asemenea, înjumătăţirea pedepselor pentru
    delapidare şi abuz în serviciu, dacă autorii faptelor acoperă prejudiciul până
    la rămânerea definitivă a hotărârii, deci nu ca dovadă de îndreptare,
    dezincriminarea neglijenţei în serviciu.

    Modificările aduse Codului de
    Procedură Penală se refereau, între altele, şi la informaţiile obţinute în baza
    mandatelor de securitate naţională, care nu mai pot fi utilizate în dosare de
    drept comun, chiar dacă este vorba despre corupţie, viol sau omor. Alte
    schimbări se referă la interdicţia pentru procurori de a ridica de la
    percheziţie probe care dovedesc alte infracţiuni în afară de cea pentru care a
    fost autorizată percheziţia şi limitarea denunţurilor la maxim un an de la
    comiterea faptei.

    Cei care au contestat la CCR modificările codurilor penale au
    fost preşedintele Klaus Iohannis şi partidele de opoziţie USR şi PNL. Ei afirmă
    că prin aceste proiecte de lege promovate de majoritatea PSD-ALDE (la
    guvernare) se aduc asupra legislaţiei penale peste 300 de modificări, pe care
    le califică drept nocive. Klaus Iohannis a salutat decizia Curţii şi solicită
    Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse codurilor penale şi
    să revină asupra schimbărilor operate deja la legile justiţiei.

    Şi preşedintele
    PNL, Ludovic Orban, cere Parlamentului respingerea în ansamblu a codurilor, iar
    eventualele modificări să fie făcute ulterior printr-un nou proiect de lege,
    supus consultării şi dezbaterii publice. La rândul său, USR cere, între altele,
    numirea şefilor din poliţie pe merit.

    Pe de altă parte, liderii coaliţiei de
    guvernare au anunţat că pregătesc o ordonanţă de urgenţă pentru îmbunătăţirea
    cadrului legislativ. PSD şi ALDE au decis convocarea Parlamentului în sesiune
    extraordinară, iar premierul Viorica Dăncilă a dat asigurări că guvernul nu va
    pierde timpul.

    Decizia Curții Constituționale din România de a respinge
    modificarea codurilor penale a ajuns și în presa internațională. Reuters
    notează că de la preluarea puterii, în 2016, guvernul PSD a făcut o serie de
    modificări ale legislației și schimbări de personal care sunt considerate
    amenințări la adresa independenței justiției și care au stârnit îngrijorarea
    Uniunii Europene, a Departamentului de Stat al SUA, a mii de magistrați români,
    în timp ce Comisia de la Veneția a cerut abrogarea modificărilor.

  • A fost adoptat noul Cod de procedură penală

    A fost adoptat noul Cod de procedură penală

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti, în calitate de for decizional, a adoptat, luni, cu mare rapiditate, modificările la Codul de Procedură Penală, după ce săptămâna trecută Senatul făcuse acelaşi lucru. Printre noutăţile votate figurează sentinţa de achitare dispusă de prima instanţă care se poate modifica doar dacă se aduc probe noi. Dezvăluirile în timpul urmăririi penale, referitoare la faptele şi persoanele vizate sunt interzise, iar arestarea preventivă se poate face doar dacă există probe şi indicii temeinice.



    Deputaţii au mai decis ca durata urmăririi penale să fie de un an, iar dacă procurorii nu reuşesc în această perioadă să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat. O altă modificare stabileşte că denunţurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum un an de la producerea faptei.



    Preşedintele Comisiei speciale privind legile justiţiei, social-democratul Florin Iordache a precizat că prin modificările aduse legilor justiţiei, inclusiv Codului de Procedură Penală, se doreşte eliminarea abuzurilor din România: “Prezentarea unor oameni cu cătuşe, care de-a lungul timpului s-au dovedit apoi nevinovaţi, la toate acestea trebuie să punem capăt. În ceea ce priveşte repartizarea dosarelor, dorim să implementăm şi la judecători, şi la procurori, repartizarea aleatorie. Noi dorim înlocuirea sintagmei îndoială rezonabilă cu probe şi indicii temeinice.


    Noi trăim într-o Românie reală. Se fac dosare numai pe nişte indicii, pentru ca apoi, după 3 ani în care o persoană este cercetată si este achitată, îi mai redă acelei persoane cineva acea tensiune, acele nopţi, acele zile şi consumul prin care trece? Nu.”



    PNL şi USR, în opoziţie, au anunţat că vor ataca proiectul la Curtea Constituţională pentru că unele modificări pun în pericol actul de justiţie. Între prevederile contestate de opoziţie – înregistrările obţinute în spaţiul privat să nu mai poată fi folosite ca probă, întregul material probatoriu să fie comunicat inculpatului, martorul să poată refuza audierea fără niciun motiv şi instanţa de apel să nu mai poată schimba hotărârea primei instanţe în lipsa unor probe noi.



    Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan: “Practic, dvs reinventaţi toate principiile de drept pe care şi eu le-am învăţat la cursurile de drept. Pentru că de aceea există instanţe superioare de judecată şi căi superioare de apel şi de decizie. Dvs aţi considerat că e suficientă o singură instanţă, unde eventual, dacă puteţi, mai negociaţi ce aveţi de negociat.”



    Proiectul de lege va fi trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis abia după ce Curtea Constituţională se va pronunţa cu privire la eventualele demersuri ale opoziţiei de a contesta modificările aduse Codului de Procedură Penală.

  • Justiţia română şi anticorupţia

    Justiţia română şi anticorupţia

    Învestit
    pe 23 februarie, actualul ministru român al Justiţiei, Tudorel Toader, a fost
    dintru început considerat cel care va trebui să repare gravele prejudicii de
    imagine produse coaliţiei PSD-ALDE de predecesorul său, impopularul Florin
    Iordache. Percepută de opinia
    publică, de presă, de opoziţia de dreapta de la Bucureşti şi de partenerii
    occidentali ai României drept o tentativă de a slăbi ritmul luptei anticorupţie
    şi de a exonera de răspundere penală personaje influente din politică şi
    administraţie, încercarea lui Iordache de a modifica, prin ordonanţă de
    urgenţă, Codurile Penale a scos în stradă, astă-iarnă, sute de mii de
    protestatari.

    Jurist neînregimentat politic, profesor universitar şi fost
    judecător la Curtea Constituţională, Toader n-a ezitat să ia decizii care vin
    în răspăr cu aşteptările majorităţii parlamentare.
    Săptămâna trecută, el a anunţat că auditul extern pe care ministerul Justiţiei
    îl va dispune la Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi cea de
    Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism urmăreşte
    o radiografiere a activităţii acestor instituţii, care n-a mai fost făcută de
    peste un deceniu.     Pe de altă parte, însă, ministrul n-a cerut plecarea din
    funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, şi a şefei DNA, Laura Codruţa
    Koveşi, percepuţi de opinia publică vârfurile de lance ale luptei anticorupţie,
    dar consideraţi de mulţi social-democraţi şi liberal-democraţi fondatori ai
    aşa-numitei republici a procurorilor, în care drepturile omului ar fi metodic
    încălcate.     Iar miercuri ministerul Justiţiei a dat aviz negativ modificărilor
    aduse în parlament proiectului de lege privind conflictul de interese.


    Comisia
    juridică a Camerei Deputaţilor admisese modificări ale articolelor din Codul
    Penal, astfel că sintagma ”conflict de interese” era înlocuită cu
    folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. De asemenea,
    pentru ca angajarea rudelor sau a altor apropiaţi ai unui funcţionar public să
    constituie infracţiune, trebuia să fi fost pricinuit un prejudiciu de interes
    public.


    În plus, Toader a explicat că instituţia pe care o conduce are o
    iniţiativă legislativă care se referă şi la modificarea prevederilor legate de
    abuzul în serviciu. Aceasta nu impune un prag valoric al prejudiciului pentru
    respectiva infracţiune, ci lasă instanţei de judecată decizia de aplicare a
    pedepsei.


    Proiectul de lege privind modificarea Codurilor penal şi de procedură
    penală, elaborat de ministerul Justiţiei, conform deciziilor Curţii
    Constituţionale, va fi supus dezbaterii publice.


    Premierul Sorin Grindeanu a
    anunţat că că i-a cerut lui Toader ca, în următoarele 30 de zile, să discute cu
    toate părţile interesate înainte de a solicita avizul Guvernului pentru acest
    proiect de lege.

  • Guvernul Grindeanu trece de prima moţiune de cenzură

    Guvernul Grindeanu trece de prima moţiune de cenzură

    Tentativa opoziţiei de dreapta de la
    Bucureşti de a demite Guvernul PSD – ALDE a eşuat. Iniţiată de PNL şi USR şi
    sprijinită de PMP, moţiunea intitulată Guvernul
    Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România    ,
    nu a întrunit, după cum era de aşteptat, majoritatea voturilor parlamentarilor.
    Aşadar, la putin peste o lună de la învestire, Executivul a trecut fără
    probleme de prima moţiune de cenzură, al cărei text a conţinut critici la
    adresa coaliţiei de guvernare. Aceasta este acuzată că a adoptat, noaptea, pe
    furiş, ordonanţa care modifica Codurile penale, pentru a-i scăpa de probleme
    penale pe politicienii cu probleme.

    Românii nu vor graţierea şi salvarea
    politicienilor corupţi. Legiferarea în folos propriu nu este o soluţie pentru
    România, pentru că nu face decât să slăbească statul de drept şi să ne
    slabească ca naţiune,     se arăta în textul moţiunii de cenzură.

    De altfel, ordonanţa privind modificarea Codurilor
    penale a starnit un uriaş val de nemulţumire în întreaga ţară şi, zile la rând,
    oamenii au ieşit în stradă pentru a cere abrogarea măsurii, dar şi demisia
    Guvernului. Lor li s-au alăturat şi românii din diaspora.

    La presiunea străzii,
    Guvernul a anuntat ca renunţă, pentru moment, la
    modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Moţiunea de cenzură
    a reprezentat o sancţiune politică la adresa executivului, a precizat, după
    vot, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan:     Parlamentul se poate recredibiliza. Eu cred că trebuie să învăţăm
    ceva din mesajul străzii, din protestele de stradă. Cred că trebuie să existe o
    responsabilitate politică pentru uriaşa fraudă de încredere şi pentru ordonanţa
    ruşinoasă. Faptul că a fost abrogată arată că s-a greşit şi cineva trebuie să
    răspundă.

    Tot din opoziţie, preşedintele USR, Nicuşor Dan, a afirmat, de la
    tribuna Parlamentului, că Guvernul şi-a pierdut încrederea, întrucât a pus
    interesele şefului de partid în faţa intereselor ţării. El a susţinut că nu
    Guvernul a iniţiat ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codurilor Penale,
    ci preşedintele PSD, Liviu Dragnea, cu probleme în justiţie, a solicitat
    emiterea documentului.

    La rândul său, premierul Sorin Grindeanu a declarat că a
    înţeles emoţia şi supărarea pe care ordonanţa privind modificarea Codurilor
    penale le-a generat, iar deciziile pe domenii sensibile, precum cel fiscal sau
    justiţia, vor fi luate, în viitor, prin dialog şi în mod transparent. Sorin
    Grindeanu: Nu voi mai accepta nicio iniţiativă
    de acest gen în guvern. Este nevoie de mai multă dezbatere, de mai mult dialog,
    de mai multe opinii avizate pe aceste subiecte care pot trezi emoţii puternice
    în societate. Vă promit că de azi înainte acest guvern va fi exclusiv unul al
    dialoglui şi al consultării publice pe marile subiecte care privesc întreaga
    societate    .

    Şi liderul social democraţilor, Liviu Dragnea, a spus că
    moţiunea atacă o problemă în faţa căreia Guvernul Grindeanu s-a repliat,
    înţelegând mesajul oamenilor din stradă.

  • Retrospectiva săptămânii 29.01 – 04.02.2017

    Retrospectiva săptămânii 29.01 – 04.02.2017

    Sute de mii de români au ieşit în stradă pentru a protesta, seri la rând, împotriva unor măsuri luate, la scurt timp de la instalare, de noul guvern de la Bucureşti. Este vorba de modificarea, prin ordonanţă de urgenţă, a Codurilor Penal şi de Procedură Penală şi de elaborarea unui proiect de lege privind graţierea – iniţiative care duc România la periferia Europei, spun criticii acestora.



    Noaptea, ca hoţii!, Dragnea, groparul ţării, Zi de zi aici vom fi – sunt doar câteva din sloganurile care au răsunat în faţa sediului executivului din Bucureşti, în oraşe mai mari sau mai mici din România, dar şi în diaspora, la Londra, Paris, Bruxelles sau Roma protestatarii exprimându-şi solidaritatea cu cei din ţară. Sunt cele mai ample proteste de după revoluţia anticomunistă din 1989. Prin modificările aduse, sub pragul unui prejudiciu de 200.000 de lei, abuzul în serviciu nu va mai fi sancţionat penal. Iar favorizarea infractorului, inclusiv prin adoptarea de acte normative, a fost dezincriminată. Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului se dezincriminează şi dacă fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II. Guvernanţii invocă armonizarea legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale, dar criticii măsurilor consideră că nu se justificau graba şi modalitatea aleasă.



    Oamenii sunt revoltaţi de maniera în care au fost modificate Codurile şi spun că în spatele argumentelor date de guvernanţi stă de fapt interesul de a scoate basma curată politicieni, oficiali locali şi anumiţi oameni de afaceri. Între aceştia şi pe liderul PSD, Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru încercarea de fraudare, în 2012, a referendumului de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, şi anchetat în prezent într-un alt dosar, pentru instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual, prejudiciul fiind sub pragul nou stabilit, de 200 de mii de lei.



    Este inadmisibil, o bătaie de joc ca Guvernul să adopte noaptea, fără să fie inclusă pe ordinea de zi, o ordonanţă de urgenţă într-un domeniu atât de sensibil. Această chestiune nu este tolerabilă – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a sesizat Curtea Constituţională cu privire la un posibil conflict juridic între guvern, sistemul de justiţie şi Parlament. Nu este singura contestare a ordonanţei de urgenţă, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General şi Avocatul Poporului numărându-se între instituţiile care au luat poziţie în acest sens. Preşedintele Iohannis a adresat, pe de altă parte, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare în care solicită să prezinte în legislativ un mesaj referitor la modificările aduse de către Guvern legislaţiei penale, precum şi la evenimentele generate de acestea. Opoziţia de dreapta, formată din USR şi PNL, a depus o moţiune de cenzură – o iniţiativă cu puţine şanse însă de a duce la căderea guvernului Sorin Grindeanu, dată fiind majoritatea confortabilă din Parlament a binomului PSD – ALDE, chiar dacă există şi social-democraţi care nu agrează noile decizii.



    Camera de Comert Americană în România si-a exprimat dezamăgirea şi a precizat că actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene. La rândul lor, ambasadele Franţei, Germaniei, Olandei, Belgiei, Canadei şi Statelor Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evenimentele din ultimele zile, precizând că acţiunile guvernului riscă să afecteze grav parteneriatele cu România, bazate pe valori comune specifice UE şi NATO. Într-un comunicat comun, cele şase reprezentanţe diplomatice consideră că modificările adoptate de executiv subminează progresele în privinţa statului de drept şi luptei anticorupţie, dar şi poziţia României în comunitatea internaţională. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, şi prim vicepreşedintele instituţiei, Frans Timmermans, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de evoluţiile recente din România şi au reamintit că eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aplicat României de 10 ani, depinde de ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei.

    O dezbatere pe tema democraţiei şi justiţiei în România a avut loc, joi, la Parlamentul European, aceasta constituindu-se într-un schimb de replici între europarlamentarii romani din partide diferite. Frans Timmermans a atras, cu acest prilej, atenţia că România şi-ar putea pierde fondurile europene şi a făcut apel la Guvernul României să reconsidere ordonanţele de urgenţă. Premierul Sorin Grindeanu a răspuns Bruxelles-ului printr-o scrisoare în care reafirmă că lupta împotriva corupţiei rămîne o prioritate a Guvernului de la Bucureşti. La capătul unei întâlniri cu liderii PSD din teritoriu – întâlnire în cadrul căreia le-a fost reconfirmată susţinerea pentru măsurile adoptate, premierul Sorin Grindeanu şi liderul social-democrat Liviu Dragnea au susţinut o conferinţă de presă în care au încercat să demonteze acuzaţiile primite. În pofida protestelor, a criticilor şi a atenţionărilor, executivul de la Bucureşti rămâne inflexibil.




  • UPDATE: Ordonanța de urgență, publicată în Monitorul Oficial

    UPDATE: Ordonanța de urgență, publicată în Monitorul Oficial

    UPDATE: Ordonanța de urgență prin care se aduc modificări Codului penal și Codului de procedură penală a fost publicată în Monitorul Oficial, informează Agerpres. Reamintim că ordonanța a fost adoptată de Guvern, cu câteva ore în urmă.


    Zeci de mii de persoane au protestat în București, dar și în marile orașe din țară, imediat după ce presa a anunțat că Guvernul a adoptat ordonanța prin care zeci de foști și actuali demnitari scapă de urmărirea penală. Noi proteste masive au fost anunțate pentru miercuri, în toată țara.



    Iohannis: Este o zi de doliu pentru statul de drept



    Președintele României, Klaus Iohannis, a criticat decizia Guvernului de a adopta ordonanța care aduce modificări majore legislației penale: “Astăzi este o zi de doliu pentru statul de drept. Statul de drept, care a primit o lovitură puternică de la adversarii justiţiei, dreptăţii şi luptei împotriva corupţiei. Guvernul PSD şi ALDE a ignorat visul şi năzuinţele a milioane de români liberi care vor să trăiască într-o ţară eliberată de corupţie. Astăzi, Guvernul PSD şi ALDE a anulat munca a zeci de mii de oameni oneşti şi curajoşi din Justiţia română care au dovedit în ultimii ani că nimeni şi nimic nu este mai presus de lege. Guvernul PSD şi ALDE a anulat eforturile făcute de milioane de români de a face din România o ţară respectată în Europa! De astăzi, recuperarea prejudiciilor devine foarte dificilă.”



    Anunțul făcut de ministrul Justiției, Florin Iordache:





    UPDATE: Câteva mii de oamenii au ocupat Piața Victoriei și protestează față de deciziile luate marți seară de Guvern cu privire la modificarea și completarea Codurilor penale, la grațierea unor pedepse și la măsuri educative privative de libertate. Guvernul a adoptat, în ședința de marți, o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, a anunțat ministrul Justiției, Florin Iordache, potrivit Agerpres.


    Ei scandează “Nu plecăm, nu plecăm!”, “Noaptea ca hoții!”, “DNA să vină să vă ia!” și “Nu scăpați!”.


    Circulația rutieră este oprită pe bulevardele adiacente Pieței Victoriei.


    ——————-



    Guvernul a adoptat, în şedința de marți, o ordonaţă de urgenţă, pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi al Codului de procedură Penală.



    Reacţia preşedintelui Klaus Iohannis, după deciziile Guvernului Grindeanu: “Dragi români,

    Astăzi este o zi de doliu pentru statul de drept. Statul de drept, care a primit o lovitură puternică de la adversarii justiției, dreptății și luptei împotriva corupției. Guvernul PSD și ALDE a ignorat visul și năzuințele a milioane de români liberi care vor să trăiască într-o țară eliberată de corupție. Astăzi, Guvernul PSD și ALDE a anulat munca a zeci de mii de oameni onești și curajoși din Justiția română care au dovedit în ultimii ani că nimeni și nimic nu este mai presus de lege.

    Guvernul PSD și ALDE a anulat eforturile făcute de milioane de români de a face din România o țară respectată în Europa!

    De astăzi, recuperarea prejudiciilor devine foarte dificilă….”





    Câteva mii de oameni s-au adunat în faţa Guvernului exprimandu-şi nemulţumirile față de actele normative adoptate în ședința de guvern, care se referă la modificarea și completarea Codurilor penale, la grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate.





    Proteste sunt şi în marile oraşe din România.




  • Referendum privind lupta anticorupţie

    Referendum privind lupta anticorupţie

    Luni, la o zi după ce zeci de mii de
    oameni au contestat, în stradă, proiectul graţierii colective şi modificările
    la Codul penal propuse de guvernul PSD – ALDE, preşedintele a anunţat că îi va
    chema pe români să se pronunţe prin referendum asupra unor teme delicate legate
    de justiţie. Motivul invocat de şeful statului a fost acela că PSD, câştigător
    detaşat al alegerilor din decembrie, nu a pomenit nimic în campania electorală
    despre intenţiile sale.

    Conţinutul proiectelor şi maniera prin care acestea ar
    fi urmat să fie aprobate, prin ordonanţe de urgenţă care produceau imediat
    efect, au scandalizat opinia publică. Critici dure au venit şi de la
    instituţiile care produc actul de justiţie – Parchetul general, DNA, Parchetul
    antimafie. Suspiciunea care planează asupra executivului este aceea că
    rezultatul reglementărilor vizate ar fi fost graţierea unor persoane corupte
    sau dezincriminarea parţiala a abuzului în serviciu.

    De partea sa, ministerul
    de Justiţie a afirmat că penitenciarele supraaglomerate şi punerea în acord a
    legislaţiei penale cu hotărâri ale Curţii Constituţionale îl obligă să adopte
    urgent măsuri.

    În ceea ce comentatorii numesc partida de şah dintre preşedinte
    şi adversarii săi social-democraţi, primul a mutat rapid şi a declanşat
    procedura referendumului. Tema priveşte continuarea luptei împotriva corupţiei
    şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Graţierea nu poate fi subiect de
    iniţiativă legislativă cetăţenească, aşa că rămâne de văzut cum va fi formulată
    întrebarea.

    Pe de altă parte, la Strasboug, preşedintele Iohannis a discutat
    despre proiectele privind graţierea şi amnistia cu preşedintele CEDO şi a
    asigurat că nu se pune problema unor presiuni sau a unei amenzi de 80 de
    milioane de euro aplicate de Curte cu privire la situaţia din închisorile din
    România. O decizie-pilot a CEDO va fi făcută publică în prima jumatate a
    acestui an.

    Klaus Iohannis: Se va arăta ce nu funcţionează, unde sunt
    problemele, se va da un termen destul de generos pentru ca în România să găsim
    soluţii. Următorul pas ar fi să găsim în România, deci acasă, probabil sub
    coordonarea Ministerului Justiţiei, un pachet de măsuri care vine să
    îmbunătăţească situaţia din închisorile din România. În mod eronat, acasă, s-a
    vehiculat că se cere graţierea. Graţierea este doar o posibilă soluţie, o mică
    parte din întregul pachet care trebuie să fie elaborat la noi.

    Demersul
    preşedintelui Klaus Iohannis este susţinut categoric de PNL şi USR, ambele din
    opoziţie, dar PSD înclină să-i atribuie un substrat politic.

    Şeful şi omul forte
    al social democraţilor, Liviu Dragnea, spune că acţiunile din ultima perioadă
    ale preşedintelui Iohannis ar fi doar un demers electoral. Liviu Dragnea: Este
    într-o campanie profund greşită care, la finalul ei, va avea efecte negative
    asupra preşedintelui Iohannis, într-o campanie de resuscitare, eventual, a
    celor care l-au votat în 2014. Acţiunile preşedintelui riscă să afecteze o
    stabilitate apreciată şi peste Ocean, apreciată şi în Europa.

    Parlamentul
    are termen 20 de zile, începând de marţi, să dea un aviz la decizia
    preşedintelui de a declanşa referendumul. Indiferent, însă, de răspunsul
    Legislativului, preşedintele poate emite decretul de convocare a consultării
    populare.

  • Jurnal românesc – 23.01.2017

    Jurnal românesc – 23.01.2017

    Aproximativ 30.000 de persoane au ieşit, duminică, pe străzile din
    Bucureşti pentru a protesta faţă de intenţia Guvernului de a impune ordonanţe de
    urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal. La protest s-a alăturat şi
    preşedintele Klaus Iohannis. Manifestaţia de duminică a fost una din cele mai
    mari din Capitală din ultimii zece ani. Proteste au avut loc, însă, în aproape
    toate marile oraşe din ţară, cu o prezenţă masivă în Cluj, Iaşi, Timişoara şi
    Braşov. Potrivit presei de la Bucureşti, proteste anti-amnistie şi graţiere au
    avut loc, de asemenea, în mari oraşe europene, la Paris, Londra, Oslo,
    Copenhaga şi Milano.




    Proiectul de buget al României pe 2017 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor
    Publice. Conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi
    proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, bugetul este configurat pe o creştere
    economică de 5,2% în acest an şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, iar
    deficitul bugetar este estimat la 2,96% din PIB. Pentru proiectul de buget pe
    2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o
    inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un
    curs mediu al euro de 4,46 lei. La finalul anului 2017, se aşteaptă o majorare
    a numărului de salariaţi de 4,3%. Proiectul de buget pe 2017 are următoarele
    direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii
    sporite şi reducerea taxelor. La capitolul Investiţii, alocarea bugetară prevede
    fonduri în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură şi creşterea
    absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare.




    România face parte din grupul celor şase state care vor deţine, pe
    parcursul anului 2017, preşedinţia Conferinţei pentru Dezarmare de la Geneva şi
    îşi exercită mandatul în perioada 23 ianuarie – 19 februarie. Potrivit
    Ministerului de Externe, preluarea preşedintei acestei Conferinţe reprezintă o
    nouă oportunitate pentru România de a reitera sprijinul politic ferm pentru
    acest for multilateral de negociere în domeniul dezarmării şi pentru eforturile
    de revitalizare a activităţilor sale, prin adoptarea cât mai curând posibil,
    prin consens, a unui program de lucru. Activitatea de fond a Conferinţei pentru
    Dezarmare a rămas blocată, în ultimii ani, din cauza imposibilităţii adoptării
    programului de lucru. Conferinţa pentru Dezarmare este forumul consacrat pentru
    realizarea de progrese pe temele de interes larg în domeniul dezarmării
    nucleare şi neproliferării. În prezent, Conferinţa are în atenţie următoarele
    teme: dezarmarea nucleară, prevenirea cursei înarmărilor în spaţiul
    extra-atmosferic, garanţiile negative de securitate şi transparenţa în domeniul
    armamentelor.

  • Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere

    Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere

    Mii de oameni au ieşit în stradă, miercuri seară, la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, ca să protesteze faţă de intenţia noului Guvern de a graţia o seamă de persoane condamnate şi de a modifica şi Codurile Penale.



    “Vrem justiţie, nu corupţie, democraţie, nu amnistie” – au fost leit-motivele manifestanţilor, care acuză explicit decidenţii politici că încearcă să-şi scoată din puşcărie colegi de partid, rude sau prieteni.



    Mai devreme, informaţiile vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora Cabinetul urma să adopte fără dezbatere publică ordonanţele, l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să vină personal la sediul Guvernului şi să prezideze şedinţa echipei executive a lui Sorin Grindeanu. Şeful statului îşi exprimase, deja, opoziţia categorică faţă de aceste modificări, despre care a spus că pot albi dosare.



    Deja publicate pe pagina de internet a ministerului Justiţiei şi trimise spre consultare principalelor instituţii implicate, proiectele ordonanţelor de urgenţă elaborate în acest sens prevăd graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. Ar putea fi, de asemenea, înjumătăţite termenele de detenţie pentru cei care au împlinit 60 de ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi pentru femeile însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu vor beneficia de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei statului şi pentru fapte de mare corupţie. Ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale stipulează că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală, dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei. În plus, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul creat e mai mare de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de mii de euro).



    Ministrul social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor, unde sunt cu aproape nouă mii de deţinuţi mai mult decât spaţii de detenţie, şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Ministrul aminteşte că România a fost condamnată, deja, la CEDO, pentru rele tratamente şi pentru ceea ce numeşte “condiţiile inumane” din închisori. De legea graţierii, adaugă Iordache, vor beneficia circa 2.500 de persoane.



    În schimb, procurorul general al României, Augustin Lazăr, se declară ferm împotriva unor acte de clemenţă de acest gen. El reclamă lipsa de transparenţă a demersului guvernamental şi a afirmat că textele trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii.



    Preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea, avertizează, la rându-i, că modificările pot provoca haos în instanţe şi-şi exprimă îndoiala că membrii Guvernului au competenţe juridice.

  • Elveţia – Intrarea în vigoare a legislaţiei privind expulzarea infractorilor străini

    Elveţia – Intrarea în vigoare a legislaţiei privind expulzarea infractorilor străini

    Ministerul Afacerilor Externe informează că, începând cu data de 1 octombrie 2016, în Confederaţia Elveţiană vor intra în vigoare dispozițiile legale de punere în aplicare a inițiativei privind expulzarea infractorilor străini, adoptată la data de 28 noiembrie 2010.

    Noua legislație prevede înăsprirea dispozițiilor care reglementează expulzarea infractorilor străini. Pentru o serie de infracțiuni, instanța penală, care va stabili un verdict de vinovăție, va fi obligată să pronunțe, în plus, și expulzarea condamnatului. Durata expulzării va fi de 5 până la 15 ani. În caz de recidivă, se poate ajunge la 20 ani sau ca expulzarea să fie valabilă pe viață. Lista infracțiunilor în cauză include, în special, toate actele care au ca rezultat moartea unei ființe umane, vătămarea gravă sau punerea în pericol a altor persoane, infracțiuni grave de natură sexuală și toate infracțiunile grave împotriva patrimoniului. Judecătorul va putea, în mod excepțional, să renunțe la dispunerea unei expulzări obligatorii, dacă aceasta pune cetățeanul străin într-o situație personală gravă sau atunci când interesele publice pentru expulzare nu prevalează asupra interesului privat al cetățeanului străin de a rămâne în această ţară. O atenție deosebită va fi acordată situației străinilor care s-au născut sau care au crescut în Confederaţia Elvețiană. Pentru alte infracțiuni prevăzute în Codul Penal și în dreptul penal accesoriu, judecătorul poate pronunța o expulzare (nu este obligatoriu) pentru o perioadă de la 3 la 15 ani.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Dispută asupra Codurilor Penale



    Lupta împotriva corupţiei trebuie dusă cu toată energia, pentru că acest fenomen se dovedeşte a fi o frână în calea dezvoltării României – declara, recent, preşedintele Klaus Iohannis. Şi tot el preciza că se gândeşte serios să atace la Curtea Constituţionala modificările făcute de Parlament, în ultima perioadă, la Codul Penal şi la cel de Procedură Penală, pentru că România se află într-o fază intensivă a luptei anticorupţie şi o modificare în acest moment a legilor nu este oportună. Klaus Iohannis: Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. În consecinţă, dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative, nu vor fi promulgate. Deşi criticate, propunerile de modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală au fost adoptate de Senatul de la Bucureşti şi vor intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Între altele, senatorii au aprobat un amendament care prevede schimbarea sintagmei suspiciuni rezonabile, folosită în prezent, cu probe şi indicii temeinice atunci când sunt dispuse reţinerea, controlul judiciar, arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. O altă modificare se referă la faptul ca inculpatul reţinut sau arestat preventiv să poată fi încătuşat doar dacă este cercetat pentru o infracţiune comisă cu violenţă.




    Codul Silvic adoptat în formă iniţială



    Deputaţii au votat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind Codul Silvic în forma iniţială adoptată de Parlament. Ei au respins, astfel, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a actului normativ pe motiv că intervenţiile legislative limitau arbitrar activitatea operatorilor economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de membru al UE. Motivând că nu a fost lăsată să depună amendamente, şi opoziţia liberală propusese retrimiterea Codului silvic la Comisia de specialitate. Fără succes, însă! Pe fondul defrişărilor ilegale masive, tot săptămâna acesta, Guvernul a adoptat un proiect de act normativ privind stabilirea unor măsuri de monitorizare mult mai strictă a exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase. Proiectul va fi discutat cu prioritate de cele două Camere ale parlamentului.




    Măsuri sociale



    Deputaţii de la Bucureşti au adoptat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice cu domiciliul permanent, bunurile şi veniturile în România. Legea vine în sprijinul debitorilor de bună-credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, se acordă prioritate planului de rambursare a datoriilor pe o perioadă de până la cinci ani şi nu lichidării bunurilor sau executării silite. Pe de altă parte, deputaţii au votat şi în favoarea dublării alocaţiilor celor peste 3,5 milioane de copii români. Cel mai probabil de luna viitoare, imediat ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial, cuantumul acestora va fi de 84 de lei (echivalentul a circa 20 de euro). Măsura vine în contextul în care România se confruntă cu o continuă scădere a natalităţii. Totodată, în condiţiile în care alocaţia copiilor reprezintă singurul venit stabil al multor familii din zonele defavorizate, dublarea ei le va fi de un real ajutor.




    Un nou ministru în Cabinetul Ponta



    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, decretul de numire a doamnei Sevil Shhaideh în funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Noul ministru a fost propus de Partidul Social Democrat – la guvernare, după ce predecesorul Liviu Dragnea a demisionat. Sevil Shhaideh a promis că va continua proiectele deja începute: “Preiau un minister pe care dl ministru Dragnea l-a organizat, avem strategie, avem viziune, avem programe. Responsabilitatea mea, a echipei şi a colegilor pe care îi am este să continuăm aceste proiecte. Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare într-un dosar privind fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea, nereuşită, a fostului preşedintele al României, Traian Băsescu. Ca urmare a acestei condamnări, Dragnea şi-a depus şi mandatul de preşedinte executiv al PSD, însă vicepreşedinţii formaţiunii nu au acceptat retragerea lui din funcţie. În consecinţă, conducerea PSD se va întruni săptămâna viitoare pentru o discuţie pe această temă.




    Premierul Victor Ponta la Chişinău



    Premierii Victor Ponta şi Chiril Gaburici au semnat, joi, la Chişinău, un memorandum de înţelegere între guvernele României şi Republicii Moldova (majoritar românofonă) privind realizarea unor proiecte de interconectare a reţelelor de gaze naturale şi de energie electrică. Aceste proiecte vor fi prioritare pentru guvernul României în acest an. Victor Ponta: România este capabilă, are în acest moment resursele necesare şi putem să investim în Republica Moldova. Este nevoie doar ca ceea ce am discutat şi astăzi, în mod oficial, să punem în practică. România a fost şi va rămâne un susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova – a declarat premierul Victor Ponta, care s-a aflat la Chişinău în timp ce la Riga, în Letonia, se desfăşura summitul Partenieratului Estic – program de cooperare creat pentru intergrarea economică şi apropierea politică de Uniunea Europeană a şase state fost sovietice: Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi Belarus. România, reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, s-a pronunţat pentru reafirmarea angajamentului Uniunii Europene faţă de ele.

  • Noi prevederi ale Codului Penal

    Noi prevederi ale Codului Penal

    Aşteptate cu mult interes de mii de deţinuţi dar şi de reprezentanţii Justiţiei, în România, Codul penal şi cel de procedură penală intră în vigoare la sfârşitul săptămânii.



    Începând de sâmbătă, 1 februarie, persoanele judecate în dosare penale vor putea ataca o singură dată o decizie a instanţei, iar pedepsele pentru faptele de corupţie se vor reduce, ceea ce va aduce automat şi diminuarea perioadei de prescriere. În plus, interceptările se vor putea efectua doar după ce s-a început urmărirea penală. Noul Cod Penal introduce şi termenul de arest la domiciliu, dar şi pe cel de eutanasie şi dezincriminează prostituţia.



    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat că Guvernul va adopta o serie de clarificări, după ce exponenţi ai sistemului au atras atenţia că anumite prevederi riscă să ducă la confuzii sau să le îngreuneze munca. Procurorul şef al Direcţiei Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, semnala existenţa unor prevederi care vor împiedica sau îngreuna extrem de mult investigaţiile penale, în special în domeniul corupţiei. De exemplu, reglementarea interceptării comunicaţiilor telefonice, forma nemodificată, prevede că interceptarea conversaţiilor unui anumit suspect nu mai poate fi făcută înainte de începerea urmăririi penale.



    Intrarea în vigoare a codurilor este contestată inclusiv de opoziţie. Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu, care a participat direct la alcătuirea acestor coduri pe vremea când era ministru al justiţiei, reproşează acum faptul că nu au fost continuate programele de restructurare a instanţelor mici, care nu pot aplica codurile din lipsă de infrastructură. Cătălin Predoiu: “Noi am făcut acest program în legătură cu opt instanţe şi urma să continue până la un număr de aproximativ 40 de instanţe. Ar trebui o uşoară amânare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală ca să se facă această restructurare a sistemului şi ca să se suplimenteze schema de personal.”



    În replică, premierul Victor Ponta declară că nu înţelege poziţia PDL, deoarece acest partid se afla la putere atunci când au fost adoptate aceste coduri. El şi-a exprimat convingerea că justiţia este pregătită să aplice codurile. Victor Ponta: “Eu sincer cred că sistemul de justiţie este pregătit, că sunt coduri moderne şi că orice fel de probleme în aplicare, intervenite, la început, se vor rezolva, aşa a fost şi la procedura civilă. Şi atunci s-a spus că trebuie să le amânăm, că se prăbuşeşte ţara; nu s-a prăbuşit. Dimpotrivă, cred că au avut un efect pozitiv.”



    Eventualele modificări la Codul penal ar urma să fie operate în plan legislativ printr-un proiect de lege în Parlament, a mai spus Victor Ponta.

  • Retrospectiva săptămânii 8/12 – 14/12/2013

    Retrospectiva săptămânii 8/12 – 14/12/2013

    Modificările aduse de parlamentarii români Codului Penal au provocat un val de contestaţii



    Modificările aduse de parlamentarii români Codului Penal au stârnit, în această săptămână, o adevărată furtună în marea politica de la Bucureşti. Criticile au început să curgă după ce schimbările au fost adoptate de Legislativul dominat de social-liberali. O noutate o reprezintă aceea că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu vor mai avea statut de funcţionar public, asadar nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese. Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt dramatice şi dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie precum Directia Naţională Anticorupţie sau Agenţia Naţională pentru Integritate, a avertizat preşedintele Traian Băsescu. La rândul ei, DNA a arătat că, în urma modificărilor, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate. Si Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reacţionat sesizând Curtea Constituţională. Argumentul — schimbările aduse Codului penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane sunt deasupra legii, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept. Din tabăra opoziţiei, democrat liberalii au depus, şi ei, o contestatie referitoare la articolul prin care parlamentarii puterii, spun ei, s-au sustras conflictului de interese şi o a doua legata de modificările prin care tot parlamentarii puterii s-au scos din sfera definiţiei de funcţionari publici. Nici reacţiile externe n-au întârziat să apară. Ingrijorate de recentele schimbări s-au arătat ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Olandei. Poziţia Comisiei Europene privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din ianuarie 2014, a precizat, la rândul său, purtătorul de cuvânt, Mark Gray. El a mai spus că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate din Codul Penal privind înlăturarea prescripţiei executării pedepsei pentru infracţiunile de omor. În octombrie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi-a exprimat îngrijorarea privind posibila blocare a dosarelor Revoluţiei anticomuniste din 1989 ca urmare a soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate de către CCR. In prezent, doi fosti comandanti de lagare comuniste sunt inculpati pentru crime.




    Transportatorii romani, nemulţumiţi de majorarea accizei la combustibili anunţată de Guvern



    Anunţul Guvernului de la Bucureşti privind majorarea accizei la combustibili cu 7 eurocenţi a provocat nemulţumirea transportatorilor de marfă care au intrat în grevă. Transportatorii, care solicită, printre altele, reducerea amenzilor excesiv de mari şi eliminarea taxelor de intrare în oraşe, spun că acciza de 7 eurocenţi la motorină i-ar putea dezavantaja pe operatorii interni în raport cu firmele din străinătate. Premierul Victor Ponta a propus ca acciza să fie aplicată doar pentru benzină, iar taxarea suplimentară a motorinei să fie amânată cu trei luni. Pe de alta parte, preşedintele Traian Băsescu susţine că bugetul de stat nu trebuie să prevadă taxarea în plus a motorinei sau a benzinei.




    Preşedintele CEC Bank, aflată în portofoliul statului român, Radu Gheţea, şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, audiaţi la Comisia care anchetează activitatea CEC



    Preşedintele CEC Bank, aflată în portofoliul statului român, Radu Gheţea, şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, au fost chemaţi la audieri în Comisia de buget – finanţe a Senatului. Aceasta cercetează activitatea managerială a băncii, după ce una dintre fiicele preşedintelui Traian Băsescu a luat un împrumut de peste 1 milion de euro pentru plata unui teren agricol. Suspiciunile legate de împrumut au apărut după ce ministrul de Finanţe a declarat că şeful statului ar fi intervenit pe lângă el pentru ca actualul presedinte al CEC Bank să fie menţinut în funcţie.




    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apreciază că România ar putea adera la zona euro peste 10 ani



    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat, miercuri, că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor. El precizat că, la finalul acestui interval, se regăseste o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro. Calendarul stabilit la momentul intrării în Uniunea Europeană, în 2007, arată că România urma să adere la zona euro în anul 2015, însă, după declanşarea crizei financiare din 2008, această ţintă a fost abandonată.




    Handbalistele române s-au calificat în optimile de finala ale Campionatului Mondial din Serbia



    Naţionala feminină de handbal a României s-a calificat în optimile de finală ale Campionatului Mondial din Serbia, după ce a invins selecţionata Ungariei. Amintim că România are în palmares trei medalii mondiale: aur în 1962, respectiv argint în 1973 şi 2005. In schimb, două echipe româneşti de fotbal şi-au încheiat drumul european în acest sezon. Vicecampioana României la fotbal, Pandurii Târgu Jiu, a remizat, scor 0-0, joi seara, pe teren propriu, în compania portughezilor de la Pacos Ferreira. Miercuri, campioana României, Steaua Bucureşti a fost învinsă, cu 0-1, la Londra, de Chelsea, în ultima etapă din actuala ediţie a grupelor Ligii Campionilor.

  • Reacţii internaţionale la modificarea Codului Penal

    Reacţii internaţionale la modificarea Codului Penal

    Modificarile aduse, marti, de parlamentarii romani Codului Penal suscita o serie de reactii interne si internationale, cele mai multe cu caracter critic.



    Intre schimbarile operate in lege se numara excluderea sefului statului, a parlamentarilor si a celor care exercita profesii liberale din categoria functionarilor publici. Acestia nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.



    Chiar daca in numeroase state cu traditie democratica, parlamentarii nu sunt functionari publici, in cazul Romaniei care intampina dificultati in recunoasterea, la nivelul UE, a progreselor in domeniul reformei justitiei si a eradicarii coruptiei, scoaterea lor din randul functionarilor publici ridica o serie de intrebari. Exista temeri ca activitatea DNA si a ANI, principalele organisme de urmarire a delictelor din sfera publica, va fi franata.



    Criticand modificarile la Codul Penal, facute fara dezbatere publica, preşedintele Traian Băsescu a atras atenţia că România a ratat şansa de a intra în spaţiul Schengen, întrucât raportul din ianuarie al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei va fi unul negativ, din cauza schimbarilor introduse in lege.



    Reactiilor critice interne li se adauga unele din strainatate. Purtătorul de cuvânt al executivului european, Mark Gray, a reafirmat poziţia Comisei în privinţa regulilor legate de corupţie şi conflictul de interese pe care orice demnitar trebuie să le respecte. În aceste cazuri, a precizat Gray, este obligatorie respectarea principiului potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii.



    La rândul său, Ambasada americană la Bucureşti susţine că amendamentele la Codul penal sunt un pas înapoi pentru România, iar acţiunea parlamentului este un semnal descurajator pentru investitori, afectand negativ economia ţării.



    Şi ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, se declară îngrijorat. El consideră că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că e important să fie sprijinite, inclusiv de politicieni.



    Misiunile diplomatice ale Germaniei si Olandei au facut cunoscut, si ele, ca urmaresc cu ingrijorare amendamentele aduse Codului Penal, afirmand ca activitatea institutiilor care protejeaza statul de drept trebuie sa se desfasoare fara presiune politica.

  • Controverse privind Codul Penal

    Controverse privind Codul Penal

    La enormul deficit de imagine pe care îl contorizează Parlamentul României, altminteri o instituţie fundamentală a statului, au pus umărul înşişi aleşii, cei care, legislatură de legislatură, încearcă să construiască un cocon care să-i ţină departe de braţul jusitiţiei. Majorităţile s-au tot schimbat, aleşii, de asemenea, însă această meteahnă continuă să se perpetueze, chiar să se regenereze, odată cu artificiile pe care abilii parlamentari români le folosesc în promovarea propriilor interese.



    Semn că niciun efort nu este prea mare în acordarea propriilor privilegii, membrii Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor au lucrat până în miez de noapte la modificările aduse Codului Penal, pe care, cu o majoritate zdrobitoare şi cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună, plenul le-a adoptat a doua zi. Principala noutate este că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu vor mai avea statut de funcţionar public şi, implicit, nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.



    În apărarea lor, parlamentarii aduc ca argumente faptul că sunt aleşi, nu numiţi, că nu au contracte de muncă, că nu au drepturi specifice funcţionarului public şi că nu administrează bunuri patrimoniale. În plus, susţin ei, în nicio ţară cu tradiţie democratică de pe continent, parlamentarii nu sunt funcţionari publici.



    Însă, ceea ce, se pare, uită ei, remarcă analiştii politici, este că nu în orice democraţie cu ştate vechi incidenţa ilegalităţilor comise de aleşi este atât de mare ca în Parlamentul României. Iar datele prezentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţii care riscă să rămână fără obiectul muncii, sunt elocvente. Aproape 30 de parlamentari au procese pe rol sau au primit, deja, sentinţe în dosare intrumentate de DNA, considerată cea mai importantă piesă în mecanismul anticorupţie al statului. Alte 25 de investigaţii cu subiecţi parlamentari, găsiţi de inspectorii ANI în stare de conflict de interese, ar putea fi compromise.



    Odată cu adoptarea modificărilor, parlamentarii au intrat şi în colimatorul şefului statului, Traian Băsescu. El a facut conexiunea între decizia legiuitorilor şi viitorul raport al Comisiei Europene privind mersul justiţiei în România, monitorizată prin intermediul Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV): Modificarea Codului Penal în favoarea oamenilor politici este un lucru pe care nu ni-l iartă nimeni şi eu vă şi spun, de pe acum, cum va fi în raport. Oricum va exista o formulare — lipseşte voinţa politică pentru lupta împotriva corupţie!



    De aceeaşi parte a baricadei s-a plasat şi Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui aviz, într-o bună practică judiciară, era necesar modificărilor aduse Codului Penal.