Tag: codul silvic

  • Noul Cod Silvic, în dezbatere

    Noul Cod Silvic, în dezbatere

    La București a fost lansat în consultare publică noul Cod Sivic, iar ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, și-a exprimat speranța că, odată trimis în Parlamentul României, în această toamnă, proiectul va genera un act normativ de foarte bună calitate, care nu doar să salveze România de infringement-urile legate de păduri, dar să combată şi alte lucruri, precum furtul de masă lemnoasă. Odată cu acest proiect de lege, se va modifica şi Codul Penal, care va pedepsi cu închisoare de până la cinci ani falsul în declaraţii cu privire la transporturile de material lemnos.



    Printre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se numără faptul că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale, dar şi în toate siturile Natura 2000.



    Mircea Fechet: Astăzi, tăierile la ras sunt interzise în aproximativ 5% din suprafaţa împădurită a României, iar prin proiectul de Cod Silvic despre care discutăm acum, această interzicere se va aplica unei suprafeţe care va fi aproape de 50% din întreaga suprafaţă împădurită din România. O a doua noutate pe care aş dori să v-o prezint se referă la faptul că noul Cod Silvic va permite Statului să-şi asume împădurirea terenurilor care au fost, în trecut, despădurite şi ulterior au fost abandonate de proprietari.”



    Noul Cod Silvic stabileşte și cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora. Totodată, se acordă proprietarului de pădure dreptul la soluţii alternative de pază, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.



    În acelaşi timp, vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere, iar între 5 şi 20% din încasările ocoalelor silvice de Stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiţii în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn. Va fi înfiinţat Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic în domeniul silvic, iar toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier, va fi întocmit Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare şi apare un concept nou — “insule de îmbătrânire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri.



    În pofida tuturor acestor atuuri, există, însă, şi voci care susţin că proiectul riscă să ducă la “liberalizarea tăierilor”, fapt ce ar legaliza, în următorii ani, exploatarea unui volum de lemn de peste 100 de milioane de metri cubi.






  • Noul cod silvic

    Noul cod silvic

    Preşedintele României, Klaus Iohannis,
    a promulgat, vineri, legea de modificare a Codului Silvic, după ce Parlamentul
    i-a respins cererea de reexaminare. Pe 20 mai, Camera Deputaţilor, în calitate de for
    decizional, a respins cererea şefului statului adoptând legea în controversata formă iniţială. Demersul său a fost respins anterior şi de Senat. În martie, preşedintele
    a retrimis Parlamentului Legea spre reexaminare, pe
    motiv că are prevederi de natură să limiteze arbitrar activitatea operatorilor
    economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru
    alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea
    atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul
    român în calitate de stat membru al UE.

    Introducerea pragului maxim de 30% la
    achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi
    dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea
    de masă lemnoasă sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii
    economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă,
    considera, de asemenea, preşedintele. Seful statului poate cere o singură dată Parlamentului reexaminarea unei
    legi, dar o poate ataca la Curtea Constituţională.

    Totuşi, Klaus Iohannis a anunţat că nu
    intenţionează să apeleze la această variantă. Nemultumită că nu a fost lăsată
    să depună amendamente,la Codul Silvic, după adoptarea acestuia de către
    parlament, opoziţia liberală a propus un proiect de completare a legii
    siguranţei naţionale, care prevede ca defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari
    de un hectar să fie considerate
    ameninţare la siguranţa naţională. Preşedintele Klaus Iohannis a
    anunţat, recent, că subiectul defrişărilor ilegale va fi discutat, marţi, în
    şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Tării (CSAT). In ultima perioadă, mii
    de oameni au protestat, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară faţă de
    despăduririle şi tăierile ilegale de copaci din ultimii ani.

    Protestarii au
    solicitat autorităţilor statului să emită legi care să permită exploatarea
    transparentă a resurselor naturale ce trebuie protejate şi considerate
    moştenire naţională; înăsprirea controalelor la procesatorii de masă lemnoasă;
    stoparea defrişărilor ilegale şi interzicerea pentru o perioadă îndelungată a
    exportului de lemn neprelucrat. Protestatarii cer, de
    asemenea, întărirea instituţiilor de control şi a instrumentelor de
    monitorizare a transporturilor de buşteni şi cherestea.

    Luna trecută, Guvernul a propus ca exporturile de buşteni sau lemn de foc din
    România sa fie suspendate până la 31 august. După această dată, pană la
    sfarşitul anului, vânzările de material lemnos ar urma să fie strict
    monitorizate. Măsurile sunt cuprinse în două ordonaţe de urgenţă, care încearcă
    să reglementeze mai strict piaţa lemnului.

  • Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Dispută asupra Codurilor Penale



    Lupta împotriva corupţiei trebuie dusă cu toată energia, pentru că acest fenomen se dovedeşte a fi o frână în calea dezvoltării României – declara, recent, preşedintele Klaus Iohannis. Şi tot el preciza că se gândeşte serios să atace la Curtea Constituţionala modificările făcute de Parlament, în ultima perioadă, la Codul Penal şi la cel de Procedură Penală, pentru că România se află într-o fază intensivă a luptei anticorupţie şi o modificare în acest moment a legilor nu este oportună. Klaus Iohannis: Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. În consecinţă, dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative, nu vor fi promulgate. Deşi criticate, propunerile de modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală au fost adoptate de Senatul de la Bucureşti şi vor intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Între altele, senatorii au aprobat un amendament care prevede schimbarea sintagmei suspiciuni rezonabile, folosită în prezent, cu probe şi indicii temeinice atunci când sunt dispuse reţinerea, controlul judiciar, arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. O altă modificare se referă la faptul ca inculpatul reţinut sau arestat preventiv să poată fi încătuşat doar dacă este cercetat pentru o infracţiune comisă cu violenţă.




    Codul Silvic adoptat în formă iniţială



    Deputaţii au votat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind Codul Silvic în forma iniţială adoptată de Parlament. Ei au respins, astfel, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a actului normativ pe motiv că intervenţiile legislative limitau arbitrar activitatea operatorilor economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de membru al UE. Motivând că nu a fost lăsată să depună amendamente, şi opoziţia liberală propusese retrimiterea Codului silvic la Comisia de specialitate. Fără succes, însă! Pe fondul defrişărilor ilegale masive, tot săptămâna acesta, Guvernul a adoptat un proiect de act normativ privind stabilirea unor măsuri de monitorizare mult mai strictă a exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase. Proiectul va fi discutat cu prioritate de cele două Camere ale parlamentului.




    Măsuri sociale



    Deputaţii de la Bucureşti au adoptat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice cu domiciliul permanent, bunurile şi veniturile în România. Legea vine în sprijinul debitorilor de bună-credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, se acordă prioritate planului de rambursare a datoriilor pe o perioadă de până la cinci ani şi nu lichidării bunurilor sau executării silite. Pe de altă parte, deputaţii au votat şi în favoarea dublării alocaţiilor celor peste 3,5 milioane de copii români. Cel mai probabil de luna viitoare, imediat ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial, cuantumul acestora va fi de 84 de lei (echivalentul a circa 20 de euro). Măsura vine în contextul în care România se confruntă cu o continuă scădere a natalităţii. Totodată, în condiţiile în care alocaţia copiilor reprezintă singurul venit stabil al multor familii din zonele defavorizate, dublarea ei le va fi de un real ajutor.




    Un nou ministru în Cabinetul Ponta



    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, decretul de numire a doamnei Sevil Shhaideh în funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Noul ministru a fost propus de Partidul Social Democrat – la guvernare, după ce predecesorul Liviu Dragnea a demisionat. Sevil Shhaideh a promis că va continua proiectele deja începute: “Preiau un minister pe care dl ministru Dragnea l-a organizat, avem strategie, avem viziune, avem programe. Responsabilitatea mea, a echipei şi a colegilor pe care îi am este să continuăm aceste proiecte. Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare într-un dosar privind fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea, nereuşită, a fostului preşedintele al României, Traian Băsescu. Ca urmare a acestei condamnări, Dragnea şi-a depus şi mandatul de preşedinte executiv al PSD, însă vicepreşedinţii formaţiunii nu au acceptat retragerea lui din funcţie. În consecinţă, conducerea PSD se va întruni săptămâna viitoare pentru o discuţie pe această temă.




    Premierul Victor Ponta la Chişinău



    Premierii Victor Ponta şi Chiril Gaburici au semnat, joi, la Chişinău, un memorandum de înţelegere între guvernele României şi Republicii Moldova (majoritar românofonă) privind realizarea unor proiecte de interconectare a reţelelor de gaze naturale şi de energie electrică. Aceste proiecte vor fi prioritare pentru guvernul României în acest an. Victor Ponta: România este capabilă, are în acest moment resursele necesare şi putem să investim în Republica Moldova. Este nevoie doar ca ceea ce am discutat şi astăzi, în mod oficial, să punem în practică. România a fost şi va rămâne un susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova – a declarat premierul Victor Ponta, care s-a aflat la Chişinău în timp ce la Riga, în Letonia, se desfăşura summitul Partenieratului Estic – program de cooperare creat pentru intergrarea economică şi apropierea politică de Uniunea Europeană a şase state fost sovietice: Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi Belarus. România, reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, s-a pronunţat pentru reafirmarea angajamentului Uniunii Europene faţă de ele.

  • Discuţii privind procedurile penale

    Discuţii privind procedurile penale


    Consecvent mesajelor pe care le-a transmis în campania
    electorală de anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis reiterează ideea că
    lupta împotriva corupţiei trebuie dusă cu toată energia, pentru că acest
    fenomen se dovedeşte a fi o frână în calea dezvoltării României. Recent,
    într-un interviu acordat televiziunii publice germane ARD, şeful statului român
    declara că se gândeşte foarte serios să atace la Curtea Constituţionala
    modificările făcute de Parlament, în ultima perioadă, la Codul Penal şi la cel
    de Procedură Penală, pentru că, în opinia sa, România se află într-o fază
    intensivă a luptei anticorupţie şi o modificare în acest moment a legilor nu
    este oportună.

    Klaus Iohannis: Peste câţiva ani, când sper ca
    numărul cazurilor de corupţie să se reducă dramatic, atunci să putem discuta
    despre o modificare a legior, numai dacă va fi necesar acest lucru. Pe de altă
    parte, combaterea corupţiei nu reprezintă doar un hobby al meu sau al altora,
    care vor asta neapărat, ci o necesitate în România, dacă vrea să se dezvolte
    mai departe. Modificările aduse de Parlament Codului Penal, dar şi Codul
    Silvic şi Legea privind incompatibilitatea aleşilor locali au fost criticate de
    preşedinte şi luni, la Bucureşti, într-o conferinţă de presă.

    Din nou, Klaus
    Iohannis: Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt acte
    normative noi. Ele trebuie să fie lăsate să funcţioneze un timp pentru a vedea
    în mod obiectiv dacă este nevoie de anumite modificări. Nu pot să accept ca
    parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor
    propriu. În consecinţă, dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative,
    nu vor fi promulgate.

    Referindu-se la Codul Silvic, preşedintele Klaus
    Iohannis spune că nu va sesiza Curtea Constituţională dacă parlamentul nu va ţine
    cont de cererea sa de reexaminare, dar a menţionat că, în opinia sa,
    defrişările ilegale constituie un atentat la siguranţa naţională, motiv pentru
    care acest subiect va fi discutat în prima şedinţă a CSAT. S-a discutat foarte
    puţin despre articolul din Codul Silvic care permite exploatarea suprafeţelor
    de pădure mai mici de 10 hectare fără obligaţia reîmpăduririi, spun
    contestatarii acestuia. Între ei şi fostul ministru al apelor şi pădurilor,
    Lucia Varga, în opinia căreia aprobarea în actuala formă ar reprezenta un
    atentat la viaţa cetăţenilor şi a comunităţilor.

    În condiţiile în care acest
    articol nu ar fi modificat, peste un milion de hectare ar putea fi defrişate
    fără nici un fel de analiză prealabilă. Consiliul Concurenţei propune, pe de
    altă parte, eliminarea din Codul Silvic a prevederilor care introduc pragul
    maxim de 30% la achiziţia de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi
    respectiv dreptul de preempţiune pentru producătorii de mobilă, la cumpărarea
    de masă lemnoasă.