Spre
deosebire de predecesorii săi la şefia statului român post-comunist, Ion
Iliescu şi Traian Băsescu, actualul preşedinte, Klaus Iohannis, n-a fost
niciodată parlamentar. Longeviv primar al Sibiului, între 2000 şi
2014, unde a fost ales din partea
Forumului Democratic German, el a aderat la una dintre formaţiunile politice
naţionale, PNL, abia în 2013. De aceea, notează comentatorii, e în măsură să
devină purtătorul de cuvânt al nemulţumirii cetăţenilor faţă de funcţionarea
Legislativului şi faţă de jocurile politice cu miză mică în care se exersează
senatorii şi deputaţii marilor partide.
Miercuri, Iohannis n-a ezitat să ceară
Parlamentului mai multă coerenţă în elaborarea legilor. Într-un discurs
susţinut în plenul reunit al celor două Camere, şeful statului a avertizat că
modificările legislative prea dese au afectat domenii-cheie, precum Educaţia
sau Sănătatea. Astfel, a enumerat el, Legea educaţiei a fost modificată de 26
de ori, Legea sănătăţii de 114 ori, cea a administraţiei locale de 38 de ori,
Codul Muncii de 28 de ori, iar Legea achiziţiilor publice de 35 de ori. Iar
rezultatul e iritarea crescândă a populaţiei.
Klaus Iohannis: Am
văzut recent un studiu în care 80% dintre români se arătau nemulţumiţi că
legile din România sunt greoaie. Faptul că oamenii îşi doresc norme juridice
mai clare, mai simple, care nu se schimbă peste noapte, nu cred că este o
surpriză pentru nimeni. Abordări de tipul dăm azi o lege şi mâine o
modificăm prin ordonanţă trebuie să dispară.
În locul acestei
maniere contraproductive, cronofage şi costisitoare de a legifera, preşedintele
le propune parlamentarilor: O legislaţie flexibilă, elaborată în
directă legătură cu nevoile şi aşteptările societăţii, eliberată de populism şi
durabilă în timp, ce trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice.
În ultimii ani, zeci de parlamentari, de la putere sau din opoziţie, de dreapta
sau de stânga, au fost acuzaţi, anchetaţi şi, finalmente, condamnaţi în
răsunătoare dosare de corupţie. Lentoarea, când nu de-a dreptul refuzul
colegilor lor de a încuviinţa ridicarea imunităţii parlamentare pentru unii
dintre deputaţii şi senatorii vizaţi de DNA a afectat suplimentar prestigiul
Legislativului.
Pentru mine, un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare
corectă faţă de justiţie. Respectul faţă de lege nu poate fi disociat de
relaţia cu justiţia. De fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje
în această privinţă v-am comunicat, nu pentru că doresc să intervin în
activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituţie
răspunde la cererile justiţiei îi poate afecta credibilitatea – le-a mai spus
aleşilor preşedintele Iohannis.
După discurs, atât reprezentanţii Puterii
social-democrate, cât şi cei ai Opoziţiei liberale s-au declarat dispuşi la
eforturi pentru a reface imaginea Parlamentului. Care, deşi esenţial pentru
democraţie, de ani de zile beneficiază, potrivit sondajelor, de încrederea a
doar 10-12% dintre români.