Radio România Internațional

Tag: Coeziune

  • Fonduri structurale şi de coeziune pentru România

    Fonduri structurale şi de coeziune pentru România

    România a încasat 1,9 miliarde euro din fondurile structurale şi de coeziune finanţate în exerciţiul financiar 2021-2027, a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, într-o postare pe Facebook.

    Potrivit acestuia, gradul de absorbţie general, de 6,11%, situează România la nivelul mediei Uniunii Europene, care este de 6,19%.

    Lucrurile stau încă şi mai bine pe programele gestionate la nivel central de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Transporturilor, unde absorbţia pe fondurile structurale şi de coeziune se situează la 7,3%.

    Numai în ultimele zile s-au încasat peste 650 milioane de euro din fondurile structurale şi de coeziune aferente exerciţiului financiar 2021-2027, iar rambursările de la Comisia Europeană continuă în ritmul pe care l-am prognozat, având în vedere că România are contracte încheiate în valoare de peste 31 miliarde euro, a scris Adrian Câciu.

    Acesta a precizat, însă, că România mai are de recuperat pe Programele Regionale, unde rata de absorbţie este de doar 3,2%. Adrian Câciu s-a declarat convins că modelul pe care actuala coaliţie PSD – PNL l-a imprimat în materie de gestionare şi implementare a fondurilor europene, inclusiv descentralizarea acestora, va fi continuat de viitoarea coaliţie de guvernare, iar ritmul absorbţiei fondurilor europene va fi unul susţinut astfel încât să fie repetat succesul din absorbţia banilor europeni din exerciţiul 2014-2020.

    Pe de altă parte, fostul comisar european Corina Creţu susţine că nu există localitate în România care să nu fi beneficiat de fonduri europene, fapt care se datorează apartenenţei la Uniunea Europeană. Declaraţia vine parcă să dea o replică detractorilor neobosiţi ai Uniunii Europene, inclusiv din noul Parlament, acelora care, sub titulatura de suveranişti, îşi ascund cu greu antioccidentalismul.

    În anul 2023, România se afla pe primul loc în privinţa fondurilor primite, raportat la populaţie, a precizat Corina Creţu, citând o analiză a Euronews. Fostul comisar pentru Politica Regională aminteşte că, de la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, România a primit peste 95 de miliarde de euro fonduri nerambursabile, la o contribuţie de sub 30 de miliarde de euro.

    Printre proiectele majore care au beneficiat de fonduri europene sunt câteva spitale regionale mari, Master Planul de Transport, sectoare de autostradă, reabilitări de căi ferate, linia de metrou care va lega Otopeni, cel mai mare aeroport din ţară, de Gara de Nord şi, nu în ultimul rând, podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, al treilea ca mărime din Europa şi unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România, din ultimii 30 de ani.

  • Semnal editorial: The Hungarian Presidency of the Council of the EU: A different perspective on the European priorities

    Semnal editorial: The Hungarian Presidency of the Council of the EU: A different perspective on the European priorities

    În cadrul secțiunii Opinii, Institutul European din România a publicat un comentariu vizând prioritățile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene. Sub titlul: „Președinția ungară a Consiliului UE: o perspectivă diferită asupra priorităților europene”, autoarele, Ioana-Elena Bădescu-Secu și Oana-Mihaela Mocanu, oferă informații relevante despre abordarea anticipată a Ungariei pe parcursul viitoarelor șase luni de zile.

     

    Începută la 1 iulie a.c., sub motto-ul: “Make Europe Great Again”, președinția ungară se desfășoară sub șapte priorități: creșterea competitivității UE, consolidarea politicii de apărare a Uniunii Europe, asigurarea coerenței și a naturii bazate pe merit a politicii de extindere, gestionarea migrației ilegale, modelarea viitorului politicii de coeziune, promovarea unei politici agricole a Uniunii Europene orientate către fermieri și gestionarea provocărilor demografice.

    Publicația este disponibilă în limba engleză, aici.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Deteriorarea condițiilor de trai în UE

    Deteriorarea condițiilor de trai în UE

    Milioane de cetățeni europeni au constatat că, în ultimii ani, condițiile lor de trai s-au deteriorat. Comisia Europeană şi-a propus să intensifice eforturile către obiectivul de reducere, până în 2030, a numărului de oameni aflaţi în pericol de sărăcie sau excluziune socială în Uniunea Europeană cu cel puțin 15 milioane de persoane.

    Obiectivele Comisiei Europene sunt reducerea inegalităţilor şi asigurarea unei coeziuni între diferitele societăţi din Europa. Pentru atingerea acestor obiective este nevoie abordări holistice care să combine politici sociale și economice, precum și o fiscalitate echitabilă în toate statele membre.

    Nicolas Schmit, membru al Comisiei Europene, explică mecanismele prin care pot fi atinse aceste obiective:

    “Investițiile și reformele sociale, completate de sisteme de protecție socială funcționale, au un rol important în reducerea riscurilor sociale și promovarea convergenței sociale ascendente. Combaterea sărăciei și excluziunii sociale este în centrul Pilonului European al Drepturilor Sociale.

    Doresc să menţionez programele noastre – Garanția Europeană pentru Copii, Directiva privind Salariile Minime Adecvate, recomandarea Consiliului privind venitul minim adecvat, Platforma Europeană de Combatere a Persoanelor Fără Adăpost și altele asemenea. Acestea trebuie să fie implementate în întregime.

    De asemenea, sprijinim statele membre în special prin Fondul Social European, care investește, de exemplu, 45,5 miliarde de euro în incluziunea socială. Acțiunile pe care le-am demarat reprezintă eforturile noastre comune de a face o Europă mai echitabilă și mai incluzivă, dar trebuie să fim consecvenți în implementare și să facem mai mult pentru a asigura coeziunea noastră socială. Coeziunea socială este esențială pentru competitivitate, pentru consolidarea Europei, pentru a o face mai puternică într-un context geopolitic periculos.

    Trebuie să avem o solidaritate puternică între statele membre, precum și în interiorul statelor noastre membre. Nu ar trebui să lăsăm pe nimeni în urmă. Este vorba și despre locuri de muncă, dar nu orice fel de locuri de muncă: locuri de muncă de bună calitate, cu o productivitate ridicată, cu salarii echitabile și condiții de muncă bune.”

  • Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor 2023

    Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor 2023

    La Bruxelles a avut loc în perioada 9-12 octombrie 2023 cea de-a 21-a ediție a Săptămânii europene a regiunilor și orașelor (EU Week of Regions and Cities).



    Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor este cea mai mare manifestare anuală dedicată politicii regionale. În cadrul acestui eveniment regiunile și orașele își prezintă capacitatea de a genera creștere economică și locuri de muncă, de a pune în aplicare politica de coeziune a Uniunii Europene și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru buna guvernanță europeană.



    Regiunile și orașele sunt implicate în elaborarea majorității politicilor UE. Autoritățile publice de la nivelurile subnaționale din UE gestionează o treime din cheltuielile publice (2.100 de miliarde de euro pe an) și două treimi din investițiile publice (aproximativ 200 de miliarde de euro).



    Comitetul European al Regiunilor (CoR) este vocea regiunilor și orașelor în Uniunea Europeană. El reprezintă autoritățile locale și regionale din întreaga Uniune Europeană și formulează opinii cu privire la noile acte legislative care au impact asupra regiunilor și orașelor (70% din toată legislația UE).



    Delegaţia României la Comitetul European al Regiunilor are 15 membri titulari şi 15 supleanţi (preşedinţi de Consilii Judeţene şi primari de municipii oraşe şi comune). Am discutat la Bruxelles cu mai mulţi membri din România ai CoR.



    Primul interlocutor este preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, preşedintele delegaţiei României la CoR.






    Borboly Csaba este preşedintele Consiliului Judeţean Harghita. Am discutat cu domnia sa despre cooperarea regională şi politica de coeziune a UE.






    Eurodeputatul Iuliu Winkler, UDMR, membru al Grupului Partidului Popoular European, a participat la unul dintre workshopurile din cadrul EU Week of Regions and Cities. Dl. Winkler a acceptat să ne acorde un interviu.






    Emil Boc, fost prim-ministru al României, primarul municipiului Cluj-Napoca, ne-a acordat un interviu la reuniunea de la Bruxelles.






    Am discutat la EU Week of Regions and Cities şi cu Ştefan Ilie, primarul municipiului Tulcea.






    Următorul interlocutor a fost Árpád Antal, primarul orașului Sfântu Gheorghe, din judeţul Covasna.






    Am discutat la evenimentul de la Bruxelles şi cu Marius Ioan Ursăciuc, primarul orașului Gura Humorului, din judeţul Suceava.






    Doamna Gabriela Florica Tulbure este primarul orașului Seini, din județul Maramureș.






    Următoarea interlocutoare este doamna Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, din judeţul Constanţa.






    Un alt membru al delegaţiei României la CoR este Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, din județul Dâmbovița.






    O prezenţă inedită la EU Week of Regions and Cities a fost Larisa-Nicoleta Bejan, vicepreşedinte Relaţii Internaţionale al Consiliului Tineretului din România, care a participat la un dialog, împreună cu alţi tineri din Uniunea Europeană, cu comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.




  • Coeziunea regulilor privind ajutoarele de stat și de minimis ale UE

    Coeziunea regulilor privind ajutoarele de stat și de minimis ale UE

    La 20 martie
    2022 și la 9 martie 2023 Comisia Europeană a adoptat cadre temporare de criză
    care să le permită statelor membre să sprijine economia în contextul unei
    inflații crescute și să ofere ajutor sectoarelor care sunt esențiale pentru
    tranziția către o economie cu zero emisii nete. De asemenea, Comisia a
    organizat o consultare privind revizuirea Regulamentului de minimis. Eurodeputaţii consideră că pentru a
    promova convergența și a corecta dezechilibrele regionale fără a adânci
    decalajele teritoriale, Comisia Europeană trebuie să ţină cont de aspectul de
    coeziune al regulilor privind ajutoarele de stat și al regulilor de minimis ale
    Uniunii Europene.

    Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și
    drepturi sociale, a prezentat în Parlamentul European punctul de vedre al
    Comisiei Europeane pe acest subiect.


    Comisia a început revizuirea normelor
    privind ajutorul de stat pentru a se asigura că acestea rămân adecvate
    scopului. În acest demers, ceea ce rămâne esențial este să păstrăm integritatea
    pieței interne, ținând cont de obiectivele de coeziune. Acest lucru ne-a
    ghidat, de asemenea, activitatea de concepere a cadrului temporar de criză și
    tranziție, adoptat recent. La elaborarea regulilor specifice privind ajutorul
    de stat se iau în considerare aspectele geografice, demografice şi de
    dezvoltare ale teritoriilor europene. În ceea ce privește ajutoarele regionale,
    regulile noastre permit statelor membre să promoveze dezvoltarea anumitor zone
    defavorizate, recunoscând dificultățile specifice ale companiilor din acele
    zone. În ceea ce privește ajutorul de minimis, revizuirea regulamentului de
    minimis aplicabil este în curs de desfășurare. Comisia Europeană, în general,
    nu este în favoarea unor praguri de ajutor diferite în funcție de regiune.


  • 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, competitivitatea şi tranziția verde și digitală

    31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, competitivitatea şi tranziția verde și digitală

    4,33 miliarde de euro din Fondul European de dezvoltare regională vor merge către sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității IMM-urilor (și vor sprijini cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.

    În ceea ce privește economia verde, sunt prevăzute investiții în valoare de 6,75 miliarde EUR din Fondul de coeziune. Banii vor merge în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, sau crearea de spații verzi.

    Dintre acestea, peste două miliarde de euro vor fi alocate pentru reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente.

    Uniunea Europeană intenționeacă să atenueze impactul social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Astfel, peste două miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție juustă vor fi direcționați către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului .

    Alte fonduri vor merge către modernizarea sistemului de sănătate, Transportul durabil, Ocuparea forței de muncă și combaterea sărăciei.

    Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe.
    De asemenea, vor fi investiți bani în pescuitul și acvacultura durabile, contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

    Acordul de parteneriat cu România al Comisiei Eurpene pregătește terenul pentru implementarea investițiilor aferente pe teren, prin 8 programe regionale și 9 programe naționale.

    Fondurile pentru coeziune, traziție verde și digitală acordate României acoperă perioada 2021-2027.


  • Consiliul adoptă pachetul de coeziune de 330 miliarde de euro pentru 2021-2027

    Consiliul adoptă pachetul de coeziune de 330 miliarde de euro pentru 2021-2027

    Pachetul de coeziune aprobat de Consiliul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani constă într-un set de regulamente care reglementează fondurile structurale și de investiții, în valoare de peste 330 de miliarde EUR (la prețurile din 2018) sau aproape o treime din bugetul pe termen lung al UE. Fondurile vor finanța proiecte regionale și locale menite să reducă disparitățile economice și sociale dintre statele membre și dintre regiuni, stimulând în același timp o redresare durabilă în urma pandemiei prin investiții în priorități verzi și digitale.

    Pachetul urmează politica încetățenită de coeziune bazată pe investiții multianuale, dar simplifică normele și reflectă noile priorități ale UE de consolidare a inovării și a digitalizării, de tranziție către o economie cu zero emisii nete de dioxid de carbon, de îmbunătățire în continuare a conectivității cu rețelele de transport și digitale strategice și de axare pe incluziunea socială.

    În ansamblu, aproximativ 30% din fondurile structurale vor contribui la decarbonizarea economiei, fiecare tip de activitate de investiții având un coeficient climatic specific. De asemenea, proiectele ar trebui să respecte principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, în conformitate cu obiectivele de mediu ale UE.

    Politica de coeziune are trei fonduri principale. Fondul european de dezvoltare regională, în valoare de 200 de miliarde EUR, este destinat finanțării regionale şi sprijină competitivitatea și crearea de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Fondul de coeziune, în valoare de 42,5 miliarde EUR este destinat statelor membre al căror venit pe cap de locuitor este sub 90% din media UE şi sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele din domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului. Fondul social european Plus, în valoare de 88 de miliarde EUR sprijină crearea de locuri de muncă, educația și formarea, precum și incluziunea socială.


  • Viitorul Europei

    Viitorul Europei

    Evenimentul
    cel mai important pe care România îl va găzdui în calitate de deţinătoare a
    preşedinţiei rotative a Consilului Uniunii Europene este summitul de la Sibiu,
    de pe 9 mai    , summitul care înseamnă un proiect ce vizează viitorul Uniunii
    Europene pentru următorii 5 ani. În acelaşi timp cu summitul de la Sibiu,
    Universitatea Lucian Blaga din Sibiu în parteneriat cu Centrul de Prevenbire
    a Conflictelor organizează conferinţa Viitorul Europei: Perspectivele
    Evoluţiilor Contemporane.

    Iulian Chifu, preşedintele Centrului, a spus că
    reuniunea specialiştilor în studii europene şi internaţionale va privi şi la
    viitorul continentului european nu doar al blocului comunitar:

    În cazul conferinţei noastre
    Uniunea Europeană ocupă fireste 80% din elementul de bază, dar Europa înseamnă
    poate ceva mai mult. E motivul pentru care noi am invitat cu această ocazie şi
    reprezentanţi americani, britanici, turci, din Parteneriatul Estic şi Balcanii
    de Vest. Este o conferinţă care se află sub înaltul patronajul al preşedintelui
    României, sub patronajul preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene,
    este organizată pe 6 paneluri acoperind cele 4 priorităţi ale preşedinţiei
    române vident, dar într-un mod creativ şi deschis spre dezbateri. Vrem să creăm
    un cadru de dezbatere în care să avem o reprezentare cât mai largă cu
    dimensiunea oficială, şefi de stat şi de guverne, unii din reprezentanţii care
    sunt în Consiliul European, cu reprezentanţi la nivel ministerial dar şi în
    primul rând cu think-tankeri pentru că noi vizăm de fapt ideile.


    Conferinţa
    are în vedere 6 teme: o Europă coezivă, siguranţa Europei, o Europă globală, cooperarea
    UE-NATO, valorile Europei şi vecinătăţile Europei    . Iulian Chifu a ierarhizat
    care ar fi, în opinia sa, tema fierbinte a conferinţei:

    Dacă ar fi să ierarhizez sigur că la ordinea zilei este Brexitul şi
    implicaţiile sale. Va fi cel mai probabil tema conferinţei, în continuare o
    temă relevantă şi la Consiliul European. Noi încercăm să ne uităm ceva mai
    departe şi dincolo dacă se poate de aceste momente, încercăm să ne uităm mai în
    profunzime şi încercăm să ne uităm pe dimensiunea strategică. Toată lumea ştie
    că există dimensiunea de piaţă, există competiţie, există toate celelalte
    elemente, digitalizare, sunt elemente specifice care vor exista la nivelul
    Uniunii Europene pentru că s-a văzut cât de strânsă este interdependenţa, chiar
    şi cu ocazia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Dar cred că în
    continuare contează care este proiectul, cât de mult respectăm valorile şi
    nivelul de ambiţie este unul care să nu fie foarte mare, foarte înalt cât
    potrivit cu capacităţile şi coeziunea pe care o au statele europene. Aici se
    rezumă principala temă pe care vrem s-o vedem cum se dezvoltă.


    Politica europeană nu este numai
    rodul decidenţilor politici ci şi al ideilor exprimate la nivel academic şi
    vehiculate în societate. Iar scopul conferinţelor nu este acela de a avea
    discursuri ci răspunsuri.


  • Liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual

    Liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual

    Bugetul UE pe termen lung, denumit și cadrul financiar multianual (sau CFM), oferă un cadru stabil pentru execuția bugetului anual al UE. El traduce prioritățile politice ale Uniunii în termeni financiari pentru o perioadă de mai mulți ani și stabilește cuantumuri maxime anuale (plafoane) pentru ansamblul cheltuielilor UE și pentru principalele categorii/priorități în materie de cheltuieli (linii bugetare).

    Recent în plenul Parlamentului Europen de la Strasbourg au fost votate liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual. Este varianta de buget asumată și adoptată de PE pe baza căreia se va negocia cu Comisia și Consiliul. Plenul și-a asumat o creștere a contribuției statelor membre la bugetul UE de la 1% din Produsul Intern Brut, la 1,3%.

    Europarlamentarul Răzvan Popa a cerut ca fondurile pentru programul de coeziune si pentru cel al politicii agricole comune sa ramână cel putin la nivelul acestui exercitiu bugetar, lucru acceptat de Parlament. De asemenea, europarlamentarul român a mai solicitat ca solidaritatea economică și socială sa nu fie sacrificată în detrimentul noilor provocări de la nivelul Europei.

    Parlamentul European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor UE, are obligația să se asigure că viitorul Buget al Uniunii Europene va corespunde obiectivelor de dezvoltare ale statelor membre. Politica financiară a UE se poate adapta și trebuie să se adapteze la realități, dar nu poate fi una care să abandoneze obiectivele fundamentale ale Uniunii. Parlamentul va trebui să apere acele programe prin care UE a ajutat până acum dezvoltarea statelor membre – în primul rând Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. Dar nu trebuie să uităm nici de necesitățile pentru educație și cercetare, infrastructură, reducerea șomajului în rândul tinerilor, sprijinul pentru IMM. Nu trebuie să ne temem de a cere lucruri corecte în discuțiile pe care le vom avea în viitor – spre exemplu, să solicitam marilor companii să plătească taxe acolo unde își produc profiturile. Statele membre UE sunt o piață pentru aceste companii, și doar plata în mod corespunzător a taxelor poate arăta că marile companii respectă ceea ce li se oferă. Discuția nu este despre state, ci despre ansamblul Uniunii Europene.


  • Transformarea digitală, în interesul coeziunii UE

    Transformarea digitală, în interesul coeziunii UE

    Inovaţie,
    digitalizare, siguranţă cibernetică, protecţia datelor personale sunt unele
    dintre dezideratele decidenţilor europeni, pentru dezvoltarea sectorului
    digital.     Şi deşi aceste aspecte au prezentat interes de mult timp, şi digitalizarea
    este una dintre priorităţile României în cele şase luni cât se află la preşedinţia
    Consiliului UE.


    Roberto Viola,
    director general al DG Connect, Comisia Europeană, a declarat după vizita la
    Bucureşti de la jumătatea lunii ianuarie: Ne aflăm aici, echipa Comisiei, cu
    mine şi am petrecut două zile intense cu membrii guvernului României, pentru a
    discuta despre preşedinţie şi despre cum putem beneficia la maximum de poziţia
    României la preşedinţia Consiliului UE. Cum ar fi dacă România nu s-ar afla de
    preşedinţie? Cum ar fi dacă nu ar aceste şase luni? Ar fi un dezastru major:
    pentru că multe dintre aspectele legislative ce se află în aşteptare în UE în prezent,
    precum reforma legii drepturilor de autor, noua platformă de lucru pentru
    afaceri, noile reglementări privind datele personale, noile regulamente privind
    securitatea cibernetică, centrul european pentru reţele şi siguranţă
    cibernetică, legislaţia privind accesul la date – open data – politicile privind ţările
    vecine UE, precum şi planificarea judicioasă şi cheltuirea judicioasă a
    resurselor UE pentru cadrul financiar următor, în cazul nostru particular,
    ambiţiosul program al UE pentru digitalizare. Precum şi planificarea celor de
    făcut pe viitor. Toate acestea nu s-ar mai petrece.


    Toată lumea ar
    trebui să posede nivelul necesar de abilităţi digitale care să-i permită să ia
    parte la viaţa societăţii,     a afirmat Roberto Viola şi a adăugat: Am pornit de la scenariul ce-ar fi dacă doar pentru a sublinia cât
    de importantă urmează să fie preşedinţia românescă pentru Europa. De aceea
    suntem foarte hotărâţi să facem din acest moment un succes. Echipa este
    excelentă şi aici la Bucureşti şi la Bruxelles, aşa că nu ne îndoim că împreună
    vom forma o alianţă foarte puternică pentru a duce la bun sfârşit toate aceste
    dosare complicate şi idei, ceea ce nu s-ar întâmpla fără susţinerea tuturor.


    Sunt multe de
    făcut în toată UE în aceste privinţe, iar pentru o mai bună coeziune trebuie să
    ne asigurăm că nu există mari diferenţe între o regiune sau alta, în special
    între mediul urban şi mediul rural – o provocare colectivă la nivelul UE. De
    asemenea, trebuie încurajată diversitatea, în domeniul digital, ea referindu-se
    la cooperarea dintre companii complet digitalizate cu companii tradiţionale, ce
    trebuie să găsească mijloace de colaborare    . Ideea aplicaţiilor de inovare
    digitală – digital innovation apps – este de a crea nuclee de excelenţă, la
    care să poată apela şi companiile ce nu sunt echipate corespunzător pentru o
    eficientă funcţionare digitală. Aceasta este calea spre coeziune, confirmată
    şi de Roberto Viola.


  • Cadrul financiar multianual 2021-2027

    Cadrul financiar multianual 2021-2027

    Pentru România, viitorul cadru
    financiar multianual păstrează o importanță strategico-economică ce decurge din
    câteva date concrete:     70% din investițiile
    publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene    , cel mai recent
    raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor
    politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1%     până
    în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a
    României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE din 2007 și
    până în prezent arată o balanță financiară netă pe plus pentru țara
    noastră cu peste 28 miliarde de euro. De altfel, mandatul României
    în fruntea Consiliului va fi evident calibrat în funcție de evoluția negocierilor
    privind Cadrul financiar multi-anual post 2020.


    Europarlamentarul Monica Macovei are detalii:




  • Coeziune şi fonduri europene

    Politica de coeziune a Uniunii Europene şi fondurile sale reprezintă, în prezent, principala sursă de investiţii publice în multe state membre; ele constituie principalul instrument comunitar de a realiza priorităţile cheie pentru stimularea creşterii şi creării de locuri de muncă, susţinând o economie mai puţin poluantă, agenda digitală, inovarea şi cercetarea.



    Declaraţia a fost făcută de comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, potrivit căruia reformele propuse vor crea cadrul pentru realizarea acestui lucru. Ele presupun o nouă concentrare, strategie şi o nouă disciplină în modul în care investiţiile sunt folosite pentru ca impactul lor să fie maximizat.



    Prezent la Bucureşti, unde a participat la forumul privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, comisarul european a apreciat că acordul de parteneriat pentru noul exerciţiu financiar 2014-2020 între România şi Comisia Europeană ar putea fi semnat în prima parte a anului viitor, după ce vor fi finalizate ultimele elemente strategice. Hahn a apreciat progresele realizate de România, care a reuşit să atingă un grad de absorbţie a fondurilor europene de 25%, dar a subliniat că autorităţile au încă mult de recuperat la acest capitol.



    În această săptămână, Parlamentul European a primit propunerea de compromis asupra pachetului legislativ privind politica europeană de coeziune pentru următorii şapte ani. Comisarul Hahn spune că este vorba despre un pas decisiv spre finalizarea reformei în domeniu şi că se aşteaptă ca Parlamentul să aprobe documentul cât mai repede. Doar pe baza acestui document pot fi alocate cele peste 320 de miliarde de euro fonduri europene pentru următorii şapte ani, iar de aceea decizia este aşteptată de cetăţenii europeni, de autorităţi şi de investitori, a subliniat comisarul Hahn.



    Ultimele puncte asupra cărora s-a căzut de acord la negocierile între reprezentanţii ţărilor membre au fost legate de condiţiile macroeconomice pentru acordarea banilor europeni, criteriile de performanţă şi pentru prefinanţarea proiectelor şi rata de cofinanţare din partea Uniunii Europene, care va putea creşte până la 85% în anumite situaţii. Scopul declarat al politicii de coeziune este de a reduce decalajele de dezvoltare între regiuni, prin crearea de locuri de muncă, promovarea competitivităţii şi creşterii economice.



    Forma definitivă a documentului va fi cunoscută după ce va primi votul plenului Parlamentului European. Dacă acesta va fi dat până la sfârşitul anului, noile programe vor putea fi implementate chiar din luna ianuarie 2014.