Tag: colaborare

  • Acord de colaborare Radio România – Teleradio-Moldova

    Acord de colaborare Radio România – Teleradio-Moldova

    La sediul Radio România a avut loc semnarea Acordului de colaborare dintre Societatea Română de Radiodifuziune şi Compania Teleradio-Moldova”.



    L-am întrebat pe Preşedintele Director General Radio România, Răzvan-Ioan Dincă, despre ce aduce acest acord de colaborare.






    Vlad Ţurcanu este Directorul General al Teleradio-Moldova”. Am stat de vorbă cu dl. Ţurcanu despre acordul de abia semnat.






    La semnarea acordului de colaborare a fost prezent şi Excelenţa Sa Victor Chirilă, Ambasador al Republicii Moldova la București, pe care l-am întrebat ce aşteaptă de la colaborarea dintre posturile publice din România şi Republica Moldova.




  • SRR şi Academia Română au încheiat un protocol de colaborare

    SRR şi Academia Română au încheiat un protocol de colaborare

    Societatea Română de Radiodifuziune şi Academia Română au semnat un protocol de colaborare mediatică şi culturală. Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, şi Georgică Severin, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, au semnat protocolul de colaborare. Evenimentul a avut loc în Sala de Prezidiu a Academiei Române, în prezenţa reprezentanţilor celor două instituţii şi a jurnaliştilor.

    Principiile acestui protocol sunt: sprijinirea liberei circulaţii a ideilor în ştiinţa şi cultura românească, promovarea valorilor democratice şi etice, prezentarea publicului din România şi din străinătate a marilor personalităţi ştiinţifice şi culturale ale Academiei Române, difuzarea datelor ştiinţifice de interes public legate de cercetările Academiei Române, promovarea manifestărilor ştiinţifice şi culturale naţionale şi internaţionale.

    Acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române consideră că ceea e leagă cele două prestigioase instituţii este forţa culturală naţională: Nu este întâmplător că Radiodifuziunea Română se bucură, în ochii opiniei publice româneşti, de un respect atât de mare, pe care şi l-a cucerit de-a lungul celor nouă decenii, ca instituţie de prim plan în comunicare. Pentru naţiunea română, Academia este fericită să încheie acest Acord şi bănuiesc că sentimentele sunt reciproce.

    Radio România şi Academia Română au un element fundamental care le leagă şi anume încrederea populaţiei. Vom vedea că, de fiecare dată, când românii vor să aibă încredere în informaţia pe care o primesc, atunci sursa cea mai sigură este Radio România. De ce? Pentru că, în toţi aceşti ani, noi nu am dezamăgit şi, ca un serviciu public, definit prin Constituţie, am continuat să-i informăm obiectiv, să contribuim la educaţie, la promovarea produselor culturale. Cu ocazia semnării acestui parteneriat o altă mare bucurie este că Radio România este nu numai un difuzor şi un comunicator de cultură, ci şi un creator de cultură, a declarat Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România.

    Protocolul dintre cele două prestigioase instituţii, ambele cu o misiune publică încă de la înfiinţare, vizează valorificarea potenţialul mediatic şi educativ al Radioului public, cel mai dinamic şi obiectiv mijloc de informare în masă, şi promovarea superioară a performanţelor culturale şi ştiinţifice realizate în Academia Română şi în institutele sale de cercetare.

    În cadrul acestui parteneriat, Academia Română şi Societatea Română de Radiodifuziune îşi propun desfăşurarea unor proiecte comune cu caracter cultural, ştiinţific şi educativ, având ca obiectiv principal promovarea culturii şi identităţii naţionale, a valorilor limbii şi literaturii române, a istoriei naţionale, a ştiinţei şi artelor româneşti.

  • Noi acorduri de înfrăţire România – Rep. Moldova

    Noi acorduri de înfrăţire România – Rep. Moldova

    Primarii din România şi Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar
    romanofonă) au căutat, la Conferinţa Reprezentanţilor Comunităţilor Locale de
    la Bucureşti, soluţii pentru creşterea bunăstării şi o mai bună comunicare
    între localităţi, judeţe şi raioane. Aproximativ 1000 de aleşi locali de pe
    ambele maluri ale Prutului au votat simbolic pentru eliminarea graniţelor
    birocratice între cele două state. S-au stabilit, cu acest prilej, 450 de
    acorduri de înfrăţire, prin care oraşe şi sate din Republica Moldova şi România
    vor avea acţiuni comune în domenii precum educaţie, cultură, economie sau
    administraţie publică locală. În opinia aleşilor locali, aceste înfrăţiri
    deschid noi perspective de colaborare şi oportunităţi de creştere economică.

    Primarul interimar al Bucureştiului, Răzvan Sava: Unde-s doi, puterea
    creşte!, şi nu este numai un vers, este o realitate în acest context geopolitic
    extrem de complicat. Înfrăţirea face puterea, împreună putem lega parteneriate
    benefice pentru comunităţile noastre, putem să facem schimb de experienţă, să
    discutăm despre principiile de management pe care le aplicăm sau despre aspecte
    care ţin de accesarea fondurilor europene.

    Primarul Chişinăului, Dorin
    Chirtoacă, a subliniat că aceste înfrăţiri trebuie susţinute financiar, pentru
    a avea efect. Dorin Chirtoacă: Dacă o primărie din România primeşte un
    proiect european, poate, drept compensaţie, din sursele proprii, suma egală cu
    proiectul european câştigat se transferă în beneficiul localităţii înfrăţite
    din Republica Moldova. Din câte cunosc, legea permite acest lucru, există o
    ordonanţă de urgenţă’.

    Primarul de la Chişinău a cerut autorităţilor române
    sprijin pentru comunităţile locale din Moldova vecină. Dorin Chirtoacă: ‘Lucrurile vor merge ireversibil spre integrarea europeană, indiferent
    ce va fi la nivelul Guvernului Republicii Moldova. Că vor fi alianţe, nu vor fi
    alianţe, indiferent ce va fi acolo, populaţia, la nivel local, va avea
    încredere în cuvântul spus de primar, dacă în fiecare an, în următorii trei
    ani, se va reuşi finanţarea dezvoltării infrastructurii, că anume aceasta este
    calea corectă’.

    Colaborările stabilite la Bucureşti completează cele 187 de
    parteneriate de înfrăţire care existau între localităţi din Republica Moldova
    şi România. Evenimentul a fost organizat de Grupul interparlamentar
    Prietenii Unirii, de Institutul pentru Cultură şi Drepturi
    Europene, de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, în parteneriat cu Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.

  • News from Polska – colaborare româno-polonă

    News from Polska – colaborare româno-polonă

    Cinci dintre cele mai
    remarcabile şi originale artiste poloneze ale momentului s-au aflat la sfârşit
    de februarie – început de martie la Bucureşti, la micro-festivalul News from
    Polska, organizat de Centrul Naţional al Dansului şi Institutul Polonez din
    Bucureşti. Prin spectacole de teatru, dans şi performance, au fost atinse teme
    caracteristice pentru teatrul polonez contemporan, dar importante şi înţelese
    la nivel universal. Toate, legate între ele de întrebările cu privire la
    identitatea personală, artistică, naţională, umană.


    De exemplu, monodrama Şi va veni Crăciunul este
    inspirată de prăbuşirea, la Smolensk, în 2010, a unui avion în care erau 96 de
    înalţi oficiali plonezi, inclusiv preşedintele Lech Kaczynski. Deşi regia şi
    dramaturgia sunt semnate de colegii ei, ideea îi aparţine actriţei Agnieszka
    Przepiórska (agNIEşca pşePIURsca),
    protagonista spectacolului: A fost o perioadă în
    Polonia, după catastrofa de la Smolensk, cu prăbuşirea avionului, când eram
    între joburi. Stăteam acasă, citeam ziarele şi peste tot vedeam aceste femei…
    uitându-se la mine, uitându-se la întreaga Polonie şi vorbind despre suferinţa
    lor. Peste tot, aceste aproape 90 de văduve, soţii de mari politicieni. Şi m-am
    întrebat de ce le permit jurnaliştilor să intre atât de mult în viaţa lor.
    Pentru că unele dintre ele le-au deschis uşa şi i-au invitat în casa lor şi
    le-au vorbit despre viaţa lor. M-am întrebat de ce unele femei deschid uşa,
    altele, nu. Şi acesta a fost momentul când am început să mă gândesc la aceste
    văduve. Nu este un performance foarte politic, este mai degrabă conectat la
    emoţiile femeii care şi-a pierdut soţul, un politician important. O soţie care
    nu avea propria viaţă. Nu ştiu dacă am dreptate, dar poltica este doar un
    background în acest performance solo.



    Potrivit Iuliei Popovici, curatorul festivalului
    News from Polska, una dintre intenţiile organizării acestui eveniment la
    Bucureşti este împrietenirea publicului român cu forme de exprimare care nu
    sunt neapărat obişnuite în România, cum ar fi monodrama. Un gen foarte de
    apreciat, extrem de puternic şi relevant pentru scena poloneză. Şi în această
    categorie au intrat performance-urile Şi va veni Crăciunul, Diva,
    ID-ance.


    Festivalul s-a încheiat însă cu un spectacol care
    a adus pe scenă mai mulţi artişti. Delfinul care m-a iubit este un
    performance în care se întâlnesc teatrul documentar, noile medii şi exerciţiile
    de mişcare. Proiectul are la bază experimentul lui John C. Lilly din anii ’60,
    finanţat de NASA, şi al cărui scop era acela de a învăţa câţiva delfini limba
    engleză. Accentul cade pe emoţionanta istorie a relaţiei lui Margaret Howe
    Lovatt cu delfinul Peter. Propunerea regizoarei Magda Szpecht reprezintă o
    adevărată provocare pentru public şi are la bază abordarea teatrului ca loc
    unde îţi dezvolţi imaginaţia.

    Magda Szpecht: Am ales opt
    momente din experimente, care erau cele mai importante. Şi părţile
    spectacolului sunt despre aceste momente. Dar nu spunem exact povestea. Fiecare
    scenă reprezintă impresiile noastre vizavi de ceea ce ştiam despre un moment
    foarte concret din istorie şi despre ceea ce s-a întâmplat în laborator. Cred
    că subiectul principal este comunicarea. Nu doar dintre performeri, dar şi
    între ceea ce se întâmplă pe scenă şi ceea ce simte publicul. Pentru că am
    pornit de la ideea că pe scenă sunt delfini, iar în public sunt oameni. Deci,
    trebuia să facem totul ca de la început să creăm sentimentul că avem ceva în
    comun şi că poate am putea comunica. Dar nu suntem aceeaşi specie. Nu suntem
    aceleaşi creaturi.



    Evenimente care aduc teatrul şi dansul polonez în
    atenţia spectatorilor români au loc de multă vreme. Există deja un public
    format, care aşteaptă cu mult interes noi propuneri. Curatorul Iulia Popovici,
    despre festivalul News from Polska:
    Până acum, Institutul Polonez a
    prezentat fie serii de monodrame, fie un minifestival de dans. Acum, ceea ce
    ne-am propus a fost să aducem împreună cele două zone şi să le concentrăm pe o
    realitate extrem de vie în momentul de faţă în Polonia, care este creaţia
    feminină. Am prezentat spectacole de diverse forme, lucrate, create de femei,
    jucate, în general, de femei şi care propuneau diverse perspective asupra unor
    poveşti ale unor femei, dar fără să însemne că erau doar discursuri ale unor femei
    adresate altor femei. Sau că îşi propuneau abordări deschis feministe. Despre
    ce era vorba? Despre felul în care, în momentul de faţă, în Polonia, vocile
    artistelor femei sunt tot mai puternice şi influenţează, de fapt, percepţia
    teatrului şi dansului şi ce înseamnă mainstream.



    Colaborările artistice româno-poloneze se
    manifestă sub diverse forme. Un exemplu recent este producţia Mame de oţel, proiect româno-polonez al artistelor Mădălina
    Dan şi Agata Siniarska, care a fost prezentată în urmă cu câteva zile în cadrul
    celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de Reprezentaţii
    Independente Bazaar, din Cehia.

  • Acord MAE și Organizația Internațională pentru Migrație

    Acord MAE și Organizația Internațională pentru Migrație

    Acordul cuprinde prevederi care se referă, fără a se limita, la următoarele domenii: coordonarea activităților legate de repatrierea asistată a cetățenilor români aflați în situații vulnerabile, precum și a activităților legate de consolidarea capacității de răspuns a MAE/Departamentul Consular, schimburile de informații și documente, cooperarea tehnică etc. Acordul formalizează, de fapt, colaborarea din ultimii ani între MAE român și OIM. În contextul mai larg al situației internaționale, MAE consideră că o asemenea formalizare a legăturilor cu OIM este necesară și va face mai eficiente intervențiile pe canale diplomatice pentru asistarea cetățenilor români aflați în dificultate.



    Înfiinţată în anul 1951, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie este principala instituţie interguvernamentală specializată în domeniul migraţiei, activând în strânsă legătură cu parteneri guvernamentali, interguvernamentali şi neguvernamentali.

  • Protocol de colaborare între Radio România şi Casa Regală

    Protocol de colaborare între Radio România şi Casa Regală

    Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.


    Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.



    Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.


    Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.



    La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.



    Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.

    casa-regala-srr-protocol01.png