Cantitatea de deșeuri generate la nivel
global va crește de la 2010 milioane de tone în 2016 la 3400 de milioane de
tone în 2050, potrivit unor
estimări ale Băncii Mondiale. Iar sistemele
de reciclare trebuie să țină pasul cu acest volum uriaș. Cât de
pregătite sunt acestea? Statisticile privind
gestionarea deșeurilor municipale solide în UE relevă că există diferențe mari
între statele membre, iar cea mai flagrantă dintre acestea apare atunci când se
compară procentual raportul între depozitare și reciclare. Obiectivul este ca depozitarea deșeurilor, considerată cea mai rea
opțiune de gestionare a acestora, să fie
redusă la minimum, dar, din păcate, aceasta continuă să fie principalul
mijloc de eliminare a deșeurilor în unele state membre.
În România, practica de
a colecta deșeurile mixte fără separare la sursă a materialelor reciclabile
este încă larg răspândită, iar, în același timp, tratarea deșeurilor se
realizează în mică măsură și doar pentru anumite fluxuri de deșeuri. Motiv
pentru care România se află pe penultimul loc în UE, cu o rată de patru ori mai
mică decât media europeană care este situată undeva la 47%, a ratat obiectivul
de atingere a unei rate de reciclare de 50% până în 2020, iar acum se află în
fața unui nou prag: trebuie să ajungă la 55%
rată de reciclare până în 2025. O țintă greu de atins pentru România, care încă
se luptă cu închiderea gropilor de gunoi ilegale. În România se reciclează,
totuși. Sute de tone de deșeuri provenite din Europa sunt importate în acest scop: pentru țările
occidentale este mult mai avantajos prețul plătit pentru reciclare în România,
în timp ce firmele de reciclare de aici importă deșeuri selectate din afara
granițelor din lipsă de materie primă în țară, altfel riscând să rămână fără
activitate. Sub pretextul reciclării, tone de deşeuri au intrat, însă, în ţară
şi au ajuns să fie depozitate pe câmpuri ori arse ilegal.
În România este
nevoie mai mult ca oricând de campanii ample de conștientizare, reciclarea
fiind un subiect complex care necesită o educare riguroasă, spun activiștii de
mediu. Vorbind despre acest subiect la Radio România, ministrul Mediului, Tánczos Barna,
a apreciat că schimbarea de mentalitate este probabil cea mai dificilă
misiune și a amintit câteva inițiative avute în vedere de autorități: Schimbarea de mentalitate la nivelul fiecărui
individ este un proces greu și lung. Tocmai de aceea am început de la cele mai
fragede vârste, începem în şcoală, în cadrul proiectului România
educată, ducem aceste informaţii în fiecare clasă, în fiecare şcoală,
până la sfârşitul anului şcolar. 10 minute, 15 minute vom vorbi pentru copii,
vom prezenta copiilor importanţa colectării selective, importanţa aruncării acestor
deşeuri în locurile special amenajate. Venim, anul viitor, în cadrul
Săptămânii verzi, în programul şcolar, cu o săptămână care este
dedicată mediului, nu numai deşeurilor, ci modului în care ne comportăm în
pădure, modului în care avem grijă de habitate, de specii, ş.a.m.d. Deci,
trebuie să ducem aceste informaţii în şcoli, trebuie să ajungă la copii pentru
că sunt de 10 ori, poate de 100 de ori mai receptivi la această vârstă, la
aceste informaţii, şi sper să ne educe şi pe noi, adulţii, care de foarte multe
ori suntem iresponsabili şi nu ne pasă.
În același timp, o amplă campanie
de curăţenie la nivel național a fost lansată de Ministerul Mediului, la
aceasta fiind invitați să participe toţi cetăţenii, alături de autorităţile
locale, instituţii şi organizaţii neguvernamentale. O astfel de acțiune survine
în condițiile în care comisarii Gărzii de Mediu identifică aproape zilnic
locaţii unde sunt abandonate deşeuri şi unde nu sunt luate măsuri pe plan local
pentru ecologizare, pentru salubrizare, spune Tánczos Barna: Sunt zeci de mii de locaţii unde sunt
deşeuri abandonate şi nu există Gardă de Mediu care să fie capabilă să
identifice fiecare locaţie în parte. Am avea nevoie probabil de mii de oameni
ca să mergem din stradă în stradă, la toate locaţiile de pe câmpuri, la toate
locaţiile din pădure. De aceea, în primul şi în primul rând, pentru a curăţa
această ţară, pentru a curăţa România, avem nevoie de sprijinul autorităţilor
locale. Dincolo de acest sprijin, vom avea nevoie, fără doar şi poate, de o schimbare
de mentalitate, pentru că facem curăţenie, după aceea trebuie să păstrăm aceste
locuri curate.
Interesul nostru este colecarea selectivă, astfel încât
anvelopele, de exemplu, să ajungă la reciclare, plasticul să meargă la
reciclare, textilele şi celelalte materiale care pot fi reciclate să ajungă
înapoi în economia circulară, spun autoritățile, pentru că cel mai important
este să scădem zi de zi, an de an, volumul de deşeuri depozitate, volumul
deşeurilor care ajung la groapă, pentru că aceste deşeuri sunt practic o
valoare, sunt o materie primă pentru economia circulară. În același timp,
recent, au fost adoptate măsuri de eficientizare a
gestionării deşeurilor, fiind prevăzută incriminarea unor fapte cu impact
semnificativ asupra mediului, calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei.