Radio România Internațional

Tag: colectare

  • Cum gestionăm problema deşeurilor toxice?

    Cum gestionăm problema deşeurilor toxice?

    Deși reprezintă aproximativ doar 0,5% din totalul masei deșeurilor municipale, deșeurile toxice, periculoase, merită o atenție deosebită, luând în considerare efectele nocive pe care le au asupra mediului înconjurător. Un tip de astfel de deșeuri este reprezentat de medicamentele și echipamentele medicale provenite de la populație.



    În unele state membre ale Uniunii Europene există preocupări în colectarea acestora, tocmai pentru a evita consecințe nefaste pe termen scurt și lung: de la intoxicări cu medicamente până la poluarea pânzei freatice, a mediului înconjurător. În țările unde nu există articulat un cadru legislativ pentru gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație, se estimează că, anual, sunt aruncate mii de tone în containerele pentru gunoi menajer. Este şi cazul României.



    În Parlamentul național este în așteptare de mai mult timp adoptarea unui proiect legislativ care acoperă gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație.



    Horia Daraban a discutat cu Fănel Apostu, expert în mediu, specializat în managementul deșeurilor, Ana-Maria Vintilă, viceprimar al municipiului Bârlad, cu Adrian Wiener, deputat în Parlamentul României, şi cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.



  • Retrospectiva săptămânii 2 – 8.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 2 – 8.08.2015

    Secetă severă în România


    Seceta a compromis, deja, în România, peste un sfert din culturile agricole din acest an, iar exprimate în bani, pagubele se ridică la circa 2 miliarde de euro — spun reprezentanţii producătorilor agricoli. Aceştia au cerut sprijinul autorităţilor pentru a-şi continua activitatea, dar deocamdată au primit doar promisiunea acordării de ajutoare pentru culturile mici. Pentru marile exploataţii, Ministerul Agriculturii trebuie să realizeze scheme mai ample de finanţare, pentru care este nevoie de acordul Uniunii Europene. Moldova (est) este zona cu cele mai mari pierderi. Sunt, de asemenea, afectate o bună parte din Dobrogea (sud-est), precum şi sud-vestul şi nord-vestul ţării. Pe de altă parte, seceta prelungită a dus la scăderea accentuată a cotelor Dunării, astfel încât navigaţia pe anumite sectoare ale fluviului se desfăşoară cu dificultate. În unele zone, zeci de nave sunt staţionate şi aşteaptă efectuarea manevrelor de trecere una câte una. Potrivit specialiştilor, tendinţa de scădere a nivelului Dunării în regiunile deja afectate se va menţine şi în următoarele zile.



    ANAF, colectare foarte bună


    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat, la începutul săptămânii, o colectare foarte bună în prima jumătate a anului 2015. În iulie, ANAF a reuşit să aducă în plus la bugetul de stat aproape 20 miliarde de lei (echivalentul a circa 4,5 mld. de euro), cu 7,2% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Per total, în primele şapte luni ale anului, Fiscul a colectat cu peste 9 miliarde de lei (2 mld. de euro) mai mult decât în acelaşi interval din 2014. Veniturile din Taxa pe Valoare Adaugată au urcat, chiar în contextul unei cote reduse de TVA la alimente, de la 24 la 9%. Rezultatele bune au fost înregistrate în ciuda efectului de contracţie a veniturilor din cauza, în plus, a unor măsuri fiscale precum scăderea CAS cu 5 puncte procentuale sau neimpozitarea profitului reinvestit. Că ANAF este hotărâtă să-şi continue ofensiva anti-evaziune fiscală o atestă şi decizia, anunţată la finele acestei săptămâni, de a verifica acele persoane fizice care nu îşi pot justifica averea. În vizor vor intra posesorii de imobile, autoturisme de lux sau depuneri importante în conturi bancare din România şi străinătate.



    Dispute asupra Codului Fiscal


    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avertizat, din nou, asupra posibilelor dezechilibre economice care ar putea fi generate de măsurile suplimentare de relaxare fiscală dorite de Guvern şi cuprinse într-un nou Cod Fiscal pe care puterea ar vrea să îl vadă intrat în vigoare la începutul anului viitor. În opinia guvernatorului, dacă se doreşte o creştere economică sustenabilă trebuie mai degrabă acţionat pentru rezolvarea problemelor legate de productivitate şi de locurile de muncă. Declaraţiile lui Mugur Isărescu au fost întărite de şefa misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Andrea Schaechter, şi de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, care au recomandat Bucureştiului să tempereze viteza de aplicare a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal, dar şi să revizuiască planurile de cheltuieli. În viziunea lor, acestea sunt condiţii esenţiale pentru ca România să îşi reducă datoria publică şi să relaxeze povara fiscală. Noul Cod Fiscal nu a primit girul preşedintelui ţării, Klaus Iohannis, care l-a trimis Parlamentului spre reexaminare. O sesiune extraordinară a fost convocată pentru finele acestei luni.



    Lukoil, în vizorul justiţiei române


    Filiala românească a companiei Lukoil a făcut mai multe tranzacţii cu firme offshore controlate de persoane sancţionate de Uniunea Europeană — susţin anchetatorii în rechizitoriul prin care au trimis în judecată mai mulţi şefi ai societăţii Petrotel Ploieşti (centru) şi pe acţionarul majoritar al acesteia, compania olandeză Lukoil Europe Holding. Procurorii Parchetului Ploieşti precizează că Lukoil achiziţiona ţiţei din Kazahstan, prin intermediul mai multor firme din Uniunea Europenă, la preţuri mai mari şi vindea produsul finit cu preţuri mai mici decât costurile materiei prime şi de prelucrare altor firme din cadrul grupului. Acest fapt a creat mari pierderi companiei din Ploieşti — spun anchetatorii. În perioada 2003-2014, diferenţa dintre plăţile externe făcute de Petrotel Ploieşti şi încasările realizate de aceasta ar fi fost de peste 4 miliarde de euro.



    Un nou ambasador american la Bucureşti

    Senatul american l-a confirmat, joi, prin vot deschis pe diplomatul Hans Klemm pentru funcţia de ambasador în România. El are 57 de ani şi a mai fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est şi coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la Ambasada Americană din Afganistan. Hans Klemm s-a angajat să consolideze relaţiile ţării sale cu România şi să susţină eforturile anticorupţie. România este un “prieten” şi un “partener strategic” al Statelor Unite — a punctat el, remarcând, între altele, că România nu este afectată de presiunile energetice ale Rusiei. Ultimul ambasador american în România a fost Mark Gitenstein, care şi-a încheiat misiunea în decembrie 2012.



    Fotbaliştii români în competiţii europene


    România va avea două reprezentante în play-off-ul celei de-a doua competiţii fotbalistice contientale intercluburi — Europa League! După 1-1 pe teren propriu, campioana României en titre, Steaua, a pierdut, miercuri, în deplasare, cu un dezamăgitor 2-4, în faţa sârbilor de la Partizan Belgrad în barajul de calificare pentru grupele Ligii Campionilor. Steaua ajuns, astfel, în Europa League, în al cărei play-off s-a calificat şi Astra Giurgiu (sud). Joi, aceasta a învins, pe teren propriu, cu 2-1, echipa engleză West Ham United, după ce, la Londra, remizaseră: 2-2.

  • Propuneri de reducere a fiscalităţii

    Aflat în dezbatere publică pentru o lună, proiectul Codului Fiscal propus, miercurea trecută, de Executivul român stârneşte deja reacţii ale politicienilor, oamenilor de afaceri şi specialiştilor.



    Premierul Victor Ponta a declarat că ia în calcul inclusiv angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal dacă acesta va fi blocat în Parlament şi riscă să nu fie adoptat în această sesiune a Legislativului. Victor Ponta: Voi face toate eforturile ca acest Cod să se adopte până la sfârşitul sesiunii parlamentare, inclusiv iau în calcul angajarea răspunderii guvernului dacă la un moment dat se blochează politicianist de către PNL sau de către altcineva’’. Ponta a explicat că adoptarea Codului este necesară pentru a avea timp şase luni să se pregătească punerea în practică a noilor modificări, iar oamenii să se obişnuiască cu schimbările.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis şi opoziţia liberală au criticat deja proiectul guvernului, care prevede, între altele, scăderea TVA, micşorarea cotei unice de impozitare şi a contribuţiilor de asigurări sociale, fără a preciza sursele de ameliorare a impactului financiar.



    Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, arată că nu pot fi reduse taxele şi impozitele fără o îmbunătăţire a colectării banilor la bugetul de stat şi propune reforma întregului sistem. Cătălin Predoiu: Ştim că la ora aceasta se colectează aproximativ 41% din ceea ce se promite. Nu poţi să treci la o relaxare atât de dramatică a taxelor fără să îmbunătăţeşti în prealabil combaterea evaziunii fiscale”.



    Consiliul Fiscal atrage atenţia că modificările din Codul Fiscal, în special cele privind reducerile de TVA, au un efect puternic negativ asupra încasărilor bugetare. Măsurile de relaxare fiscală propuse de Executiv ar urma să intre în vigoare, treptat, începând cu 2016. Astfel, de anul viitor, ar urma să scadă cota standard a TVA de la 24%, în prezent, la 20%, şi cu alte două procente, din 2018. Tot de anul viitor şi TVA pentru alimentele de bază – carne, peşte, legume şi fructe — s-ar diminua de la 24 la 9%. O altă propunere vizează eliminarea impozitului pe construcţiile speciale.



    Pe de altă parte, din 2017, Contribuţiile de Asigurări Sociale vor scădea atat pentru angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi pentru angajator de la 15,8% la 13,5%. Guvernul mai propune reducerea cotei unice de impozitare de la 16 la 14% din 2019.



    Alte modificări vizează reducerea accizelor la carburanţi, chiar eliminarea accizelor la ţiţeiul din producţia internă şi la produsele de lux, precum cafea, bijuterii, masini cu capacitatea cilindrica peste 3 mii de mc, iahturi, dar şi creşterea impozitelpr pentru locuinţe şi terenuri.



    După 30 de zile, proiectul Codului fiscal urmează să fie aprobat de guvern şi trimis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.

  • Uleiosul

    Uleiosul

    Pe străzile Bucureştiului poate fi văzută din când în când o cargobicicletă. Nu-s foarte multe în trafic, aşa că orice apariţie a sa stârneşte priviri întrebătoare, zâmbete şi… nu de puţine ori, claxoane. Cel ce pedalează se numeşte Marian Scafaru şi se plimbă prin oraş cu un scop. În decembrie 2013 a lansat Uleiosul, primul proiect particular de colectare şi reciclare a uleiului menajer. L-am întrebat cum i-a venit această idee. Am lucrat în mai multe multinaţionale. Sunt un fost corporatist şi din dorinţa de a ieşi cumva din acel spaţiu închis al biroului, de a relaţiona cu oamenii, am ales să mă dedic acestui proiect care îmi place foarte mult şi în care cred. Mi-a venit această idee în urma unui anunţ pe care l-am văzut pe internet. Spunea aşa: îţi dăm bani pe ulei”. Mai exact, primeai 1,5 lei pe litru. Programul se adresa persoanelor fizice şi am vrut să aflu mai multe despre asta. Am mers la centrul de colectare şi am aflat că nu se bucură de prea mare succes. Se estimează că 99% din utilizatorii casnici aruncă uleiul utilizat la chiuvetă sau în canalizare. Mi-am dat seama unde este cauza: centrele de colectare se deplasează la utilizatorii casnici pentru o cantitate de minim 30 de litri şi aceştia nu pot aduna o cantitate atât de mare pentru a o preda. Doar dacă se organizează în grupuri sau pe asociaţii, sau pe scări de bloc, aceste programe ar putea ajunge la succes, dar până acolo am venit eu cu o soluţie: proiectul Uleiosul. Am gândit acest proiect câteva luni înainte de a-l lansa şi l-am lansat în momentul în care aveam certitudinea că există şi o susţinere în spate. Susţinerea a venit din rândul comunităţilor bicicicliştilor din Bucureşti, proiectul a fost lansat fără o investiţie iniţială, dar prin parteneriate care ne-au dat ocazia de a-l promova, de a folosi o cargobicicletă, de a realiza un site, de a printa fluturaşi..”



    Cargobicicleta lui Marian Scafaru are o cutie ataşată cu o capacitate de încărcare de până la 80 de kilograme. Asta îi permite să colecteze şi cantităţi mai mici de ulei uzat. O persoană care a adunat minim 2 litri de ulei rezidual poate intra pe site-ul Uleiosul.com, unde completează un formular, urmând ca apoi să fie contactată pentru a se stabili o zi şi o oră pentru predarea uleiului. Foarte puţine persoane cunosc efectele nocive ale acestui ulei uzat, atât pentru om, cât şi pentru mediu, povesteşte Marian Scafaru. Uleiul uzat corodează ţevile şi înfundă staţiile de epurare, costurile de întreţinere ale acestora regăsindu-se tot în facturile utilizatorului casnic. Se estimează că 1 litru de ulei uzat poate polua până la un milion de litri de apă. În plus, atunci când ajunge în râuri, formează o peliculă deasupra apei care opreşte oxigenul să ajungă la vieţuitoarele şi plantele din apă. Şi solul are nevoie de ani de zile pentru a se regenera şi a redeveni fertil dacă este atins de uleiul rezidual. De la lansarea proiectului Uleiosul, Marian Scafaru a colectat în jur de 950 de litri de la 150 de persoane fizice. Avem o bază de date în care până în momentul de faţă sunt înscrise 300 de persoane. Dintre acestea jumătate au şi predat uleiul, unele deja de două ori. Asta ne bucură şi avem încredere că vom avea succes cu acest proiect pentru că încercăm să ne facem cât mai cunoscuţi şi cu cât mai multe persoane vor afla despre proiect cu atât mai mult vom şi colecta. Oamenii sunt foarte bucuroşi că pot preda acest ulei pe care l-au colectat, unii colectează 5 l chiar şi în 2 ani de zile, alţii în doar 2 luni. Am întâlnit o persoană care strânsese 40 de litri de ulei, în ani de zile. Pur şi simplu nu ştia ce să facă cu el, nu dorea să îl arunce pentru că ştia care sunt efectele nocive ale acestui ulei uzat. S-a bucurat foarte mult când i-am luat toată cantitatea. Urmează să ne adresăm şi domeniului HOteluri-REstaurante-Catering, HORECA, şi în special agenţilor economici de mici dimensiuni. Ne-am dat seama că o mare parte aruncă acest ulei uzat tot pentru că nu colectează cantităţi mai mari de 30 de litri pe lună. Dar 20 de litri ar fi o cantitate semnificativă.”



    Ce se întâmplă după ce uleiul uzat e plimbat cu cargobicicleta? Ei bine, poate fi transformat într-o sursă de energie alternativă. Dintr-un litru de ulei alimentar uzat se produc 900 de ml de biodiesel, iar din produsele secundare rezultate în urma producerii biodieselului se produc săpun şi decofrant (un material folosit în turnarea cofrajelor din construcţii). Biodieselul este un combustibil regenerabil, ce poate rula motoare de vehicule mari, cum ar fi camioanele sau chiar vapoarele. Marian Scafaru plănuieşte ca în curând să inaugureze propria sa staţie de reciclare: Momentan predăm uleiul la un centru de colectare de unde este dus mai departe în Austria, unde se produce biodiesel. Dorinţa noastră este ca în viitorul apropiat să producem acest biodiesel aici în ţară. Tehnologia nu este foarte complicată. Din produsul secundar rezultat în urma transformării uleiului uzat în biodiesel se poate face un săpun bun şi pentru corpul omenesc. Planul este să dezvoltăm proiectul pe întreaga rază a municipiului Bucureşti, să folosim câte o cargo-bicicletă pentru fiecare sector, ne dorim să contribuim şi la apariţia acestora în trafic, să arătăm că lucrurile se pot face şi altfel decât cu o maşină. După investiţia în cargobiciclete urmează producţia de biodiesel şi chiar a acelui săpun. Ne dorim chiar să oferim săpunul ca recompensă pentru cei ce reciclează uleiul.”



    Oamenii de la care Marian Scafaru colectează uleiul apreciază foarte mult proiectul Uleiosul. Şi aprecierile oamenilor, de care nu avea parte atât de des în corporaţie, spune el, îl motivează să viseze la dezvoltarea proiectului la scară cât mai largă. Deja a inclus bateriile uzate, becurile şi lămpile fluorescente pe lista reciclabilelor pe care le colectează.