Radio România Internațional

Tag: colectare selectiva

  • Mai multă reciclare a deşeurilor menajere şi mai puţină depozitare

    Mai multă reciclare a deşeurilor menajere şi mai puţină depozitare

    O
    mai bună gestionare a deșeurilor poate aduce beneficii mediului, climei și
    sănătății umane, dar şi protejării resurselor limitate ale planetei.






    Deputaţii europeni au votat recent legislaţia privind deşeurile şi economia
    circulară    , care prevede, de exemplu, creşterea ţintei de reciclare pentru
    deşeurile municipale (din gospodării şi de la companii) de la 44% în prezent la
    55% până în anul 2025. Ţinte în creştere sunt prevăzute la deşeurile de
    ambalaje, unde sunt specificate ţinte separate pentru diferitele ambalaje. Şi
    aici este relevantă dublarea procentului de reciclare la plastic, după cum
    remarcă Liliana Nichita, expert în gestiunea deşeurilor, manager de proiect la
    Fundaţia Terra Mileniul III: De ce a fost necesar ca aceste ţinte să fie
    crescute? În primul rând, pentru că majoritatea statelor membre au demonstrat
    că pot face acest lucru şi atunci, evident, pasul următor este să avem nişte
    ţinte mai ambiţioase, iar conceptul acesta de economie circulară practic
    încearcă să integreze în procesul de producţie deşeurile ca materie primă
    secundară. Deci, o mai mică presiune asupra mediului atunci când vorbim de
    materii prime virgine.


    Depozitarea deşeurilor va deveni o excepţie, potrivit propunerii votate de
    Parlament. Liliana Nichita atrage atenţia asupra situaţiei din România: Noi avem cu siguranţă probleme la acest capitol. Avem cantităţile cele
    mai mari de deşeuri trimise către depozitele de deşeuri, iar acest pachet de
    economie circulară vine cu o presiune şi mai mare, în sensul în care până în
    anul 2035 vom avea dreptul să depozităm nu mai mult de 10%.


    O altă noutate prevăzută în această legislaţie: începând din anul 2025,
    deşeurile de textile şi deşeurile toxice generate în gospodăriile populaţiei
    vor fi colectate separat    . Iar din 2024, deşeurile biodegradabile vor fi fie colectate
    separat, fie reciclate acasă prin compost    . Pachetul prevede şi reducerea cu 50%
    a risipei alimentare până în 2030, iar pentru a preveni această risipă, statele
    membre trebuie să ofere stimuli pentru colectarea produselor alimentare
    necomercializate şi redistribuirea lor sigură.


    Este un document care va pune presiune din ce în ce mai mare pe noi, în
    condiţiile în care, în prezent, România nu reuşeşte să atingă obiectivele deja
    existente la nivel european, atenţionează expertul Liliana Nichita: În primul rând avem nevoie de infrastructură. În ţară, în unele judeţe,
    deja lucrurile funcţionează, pentru că sistemele de management integrat au
    intrat în operare. Însă sunt şi localităţi şi, din păcate, Bucureştiul este
    poate cel mai potrivit exemplu, unde lucrurile nu merg. Semnalul trebuie să
    vină de la autorităţi, în primul rând de la autoritatea centrală. Se pare că
    Ministerul Mediului a luat această iniţiativă şi doreşte în acest an să facă
    mari schimbări în acest domeniu. Şi, pe de altă parte, la nivelul autorităţii
    publice locale – primăria Capitalei, împreună cu primăriile de sector, trebuie
    să decidă ce se va întâmpla în perioada următoare neapărat.




  • Gestionarea deşeurilor şi reciclarea în România

    Gestionarea deşeurilor şi reciclarea în România

    Gestionarea
    deşeurilor continuă să fie o provocare majoră pentru România şi de
    aceea Ministerul Mediului are ca prioritate punerea în aplicare a obligaţiei de
    colectare separată pentru a creşte ratele de reciclare. Pe 1 februarie va fi
    lansat Planul naţional de informare-conştientizare a cetăţenilor în vederea
    obţinerii ţintelor pentru colectarea selectivă.

    Abordarea
    Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea deșeurilor se bazează pe
    ierarhia deșeurilor, care stabilește o ordine de prioritate în elaborarea
    politicii privind deșeurile și în gestionarea deșeurilor la nivel operational,
    prin prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, recuperarea și cea
    mai puțin preferabilă opțiune, eliminarea care include depozitarea deșeurilor
    și incinerarea fără valorificare energetică. Perioada de tranziție acordată României
    prin Tratatul de aderare pentru punerea în aplicare a Directivei privind
    depozitele de deșeuri s-a încheiat în 2017 și, prin urmare, România va trebui
    să închidă cele peste o sută de depozite de deșeuri neconforme. România a făcut
    uz de posibilitatea de a amâna cu patru ani atingerea obiectivului pentru anul
    2010 privind reducerea cu 50% a volumului de deșeuri destinate depozitării, pe
    care a raportat că l-a îndeplinit în 2014. În acelaşi timp, România a optat
    pentru o nouă derogare până în 2020 pentru punerea în aplicare a obiectivului
    de reducere cu 35% a volumului de deșeuri destinate depozitării. Prin urmare,
    gestionarea deșeurilor continuă să fie o provocare majoră pentru România şi de
    aceea Ministerul Mediului are ca prioritate punerea în aplicare a obligației de
    colectare separată pentru a crește ratele de reciclare.

    Cu explicaţii Graţiela
    Gavrilescu, ministrul mediului: Procesul acesta începe de la fiecare dintre
    noi. Fiecare cetăţean trebuie să fie bine informat, care este câştigul lui dacă
    colectează selectiv, trebuie să i se explice, şi asta vom face de la 1
    februarie când vom lansa Planul naţional de informare-conştientizare a
    cetăţenilor în vederea obţinerii ţintelor pentru colectarea selectivă.
    Cetăţeanul poate să aleagă între a da operatorului aceste deşeuri colectate
    selectiv şi să plătească un tarif mai mic pe serviciul de salubrizare, deci
    înseamnă o economie penru bugetul fiecărei familii, sau cetăţeanul se poate
    duce el personal să ducă aceste deşeuri la un supermarket, de exemplu, şi funcţie
    de cantitatea pe care el o dă să primească o cantitate de produse aferente
    deşeului pe care l-a depus.


  • Importanţa colectării selective a deşeurilor

    Importanţa colectării selective a deşeurilor

    Politicile Uniunii Europene privind gestionarea
    deșeurilor își propun să reducă impactul deșeurilor asupra mediului și a
    sănătății și să îmbunătățească eficiența resurselor în Uniunea Europeană.
    Obiectivul pe termen lung al acestor politici este de a reduce cantitatea de
    deșeuri generate și, atunci când generarea deșeurilor nu poate fi evitată, de a
    promova utilizarea acestora ca resursă și de a obține niveluri mai ridicate de
    reciclare și eliminare în condiții de siguranță. Abordarea Uniunii Europene în
    ceea ce privește gestionarea deșeurilor se bazează pe trei principii:
    prevenirea producerii deșeurilor, reciclare și reutilizare și îmbunătățirea
    eliminării finale și a monitorizării.




    Despre importanţa reciclării deşeurilor în România
    ne vorbeşte Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului: Este extrem de important
    să colectăm selectiv şi România la ora actuală este la un nivel de reciclare de
    5%, cu foarte mult sub media celorlalte ţări membre din Uniunea Europeană şi,
    pentru că ar trebui să protejăm şi să avem grijă de resursa naturală, este
    extrem de important să explicăm fiecărui cetăţean să facă de la bun început o
    colectare selectivă pe tipuri de deşeuri, respectiv pe hârtie, pe sticlă, pe
    pet-urile din plastic şi pe cele de metal. Deci, sunt 4 tipuri de deşeuri. Dacă acestea ar fi puse separat, în
    tomberoane separate, în saci separaţi şi ar fi colectate de către operatorul de
    salubrizare tot separat, nu amestecate, aceste fracţii uscate cum se numesc
    ele, cele 4 tipuri de deşeuri şi fracţia umedă, respectiv deşeurile din
    gospodăriile noastre, deci deşeu partea umedă, atunci binenţeles că acestea ar
    intra într-un proces de reciclare, iar populaţia ar putea să beneficieze de
    nişte facilităţi în sensul că prin o durată mai mare de viaţă a unui ambalaj preţul
    lui în timp poate să fie diminuat, deci preţul total ar putea să scadă.