Radio România Internațional

Tag: Colegiul Medicilor din Romania

  • Camil Bourhila din Franţa

    Camil Bourhila din Franţa

    Camil Bourhila este preşedinte şi membru fondator al Asociației Medicale a Studenților Francofoni din Iași (AMSFI), care recent, între 8 şi 12 martie, a organizat în oraşul moldav, în premieră în România, primul Congres Internațional Francofon de Medicină și Odontologie adresat studenților și tinerilor medici.


    Acest eveniment a fost un mare succes. Au participat peste 905 de studenți din toată România şi din alte țări, precum Franța. Au fost 209 de vorbitori de la universitatea noastră şi din alte 17 țări care au participat la peste 280 de activități științifice. Au avut loc nişte activități incredibile, cum ar fi simulări cu pompierii, cu cei de la SMURD, cu prof. Dr. Carmen Diana Cimpoeșu şi cu elicopterul, dar şi activități noi pentru România, cu specialişti de renume mondial, cum ar fi conferinţe şi workshopuri despre hipnoza medicală sau despre medicina hiperbară. Am serbat şi împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea secţie în limba franceză a UMF Iaşi, precum şi împlinirea a 30 ani de apartenenţă a României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Acest eveniment a beneficiat de sprijinul Administraţiei Prezidenţiale a României şi de cel al Colegiului Medicilor din România, care a acordat câte 22 de credite EMC tuturor participanţilor, medicilor. Scopul acestui congres a fost acela de a promova francofonia, de a le permite studenţilor să beneficieze de conferinţe şi de workshopuri excepţionale, de asemenea, de a-i motiva pe studenţi să se autodepăşească în mod constant şi mai ales să fie recunoscători ţării lor adoptive.”



    Congresul a vizat și promovarea patrimoniului cultural și gastronomic românesc. În acest sens, pe 10 martie, la Opera Națională din Iași, a fost prezentat spectacolul “Văduva veselă” de Franz Lehár, în regia celebrului Andrei Șerban, spectacol supratitrat în limba franceză. A urmat o degustare de produse locale la Palatul Roset-Roznovanu, actualul sediu al primăriei din Iași, unde au participat toți invitații internaționali ai congresului. Evenimentul s-a încheiat cu o gală caritabilă, pe 11 martie, la care s-au strâns de 100.000 de lei în beneficiul Fundației Parada, ce lucrează cu copiii și tinerii străzii din București. La gala de la Iași au luat parte personalități din lumea culturală, academică și chiar politică, reprezentanți ai Organizației Internaționale a Francofoniei, ai Agenţiei Universitare a Francofoniei sau reprezentanți diplomatici ai unor țări francofone.



    Asociaţia Medicală a Studenţilor Francofoni din Iaşi a fost înfiinţată în 2018, de Camil Bourhila, împreună cu câţiva colegi, şi îşi propune să-i ajute pe studenţii francofoni să se integreze mai uşor în mediul universitar ieşean. Ce evenimente pregăteşte în curând organizaţia?


    Asociaţia va continua activitățile, de exemplu, în luna mai, vor fi meciuri de fotbal caritabile. Organizaţia noastră are în total 9 departamente, există inclusiv un Departament pentru Sport şi unul umanitar. În urma acestor meciuri, se vor strânge fonduri pentru Departamentul Umanitar, pentru a-i putea ajuta pe copii ai străzii.”



    Dintotdeauna atras de profesia nobilă de medic, Camil Bourhila este în prezent student în anul al VI-lea la medicină la Iaşi. Vrea să se specializeze în chirurgie plastică şi reconstructivă.


    Nu mi-am schimbat alegerea specialității. Încă nu m-am hotărât unde voi profesa, dar voi fi mereu ataşat de România. Poate va fi în Elveția, poate în România, poate în Franța. În iunie voi şti mai multe, când îmi voi încheia studiile la medicină la Iaşi.”



    Camil Bourhila este şi reprezentantul studenților de la liniile de predare în franceză în Senatul Universităţii de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași. Francez cu origini marocane – bunicii săi încă locuiesc în Maroc, tânărul studiază medicina la Iaşi din 2017. Se simte ca acasă în România.


    Aceşti 6 ani în România au fost incredibili! Vreau să le mulțumesc universității noastre şi tuturor profesorilor noştri, care au fost fascinanți şi care ne-au făcut să vrem să dăm înapoi acestei țări ce ne-a dat. De asemenea, vreau să mulțumesc întregii mele familii fără de care nu aş fi azi aici. Mama mea, de exemplu, mi-a făcut chiar o surpriză şi a venit în timpul congresului să mă susțină alături de surorile mele. Sunt pentru totdeauna ataşat de această țară. România este țara mea de adopție, în acelaşi timp este o țară pe care o iubesc.”



  • 14.000 de medici români lucrează în statele din Uniunea Europeană

    14.000 de medici români lucrează în statele din Uniunea Europeană

    Aproximativ 14.000 de medici români lucrează în statele din Uniunea Europeană — a declarat la Radio România Actualități preşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean.



    El a precizat că în Franţa sunt peste 4.000 de medici, iar în Germania rata intrărilor a crescut exponenţial în ultimii trei-patru ani, ajungând tot la 4.000.



    De asemenea, în Marea Britanie lucrează peste 3.000 de medici români, în Belgia sunt 600, iar în Italia şi Spania câte 400.

  • Decizii privind asigurările de sănătate

    Decizii privind asigurările de sănătate

    Relaţia dintre Ministerul Sănătăţii de la Bucuresti şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va fi, în sfârşit, consolidată, în favoarea pacientului. Aprecierea îi aparţine ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, după instalarea în funcţie a noului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, europarlamentarul liberal Cristian Buşoi. El a fost propus la conducerea instituţiei de premierul Victor Ponta, după ce fostul preşedinte, Doru Bădescu, a demisionat din funcţie, în urma unui scandal legat de o numire controversata în Consiliul de Administratie al CNAS din partea administraţiei prezidenţiale. Institutia a considerat aceasta numire o gafă a Administraţiei Prezidenţiale si a catalogat-o ca fiind specifică organizaţiilor mafiote.



    Noul presedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Busoi, a susţinut că va fi preocupat ca instituţia pe care o conduce să fie mai transparentă şi mai apropiată de cei cu care trebuie să comunice – cetăţeni şi presă. De asemenea, va solicita un audit intern, iar apoi va stabili priorităţile mandatului, apreciind că, astfel, are şansa să pună în aplicare proiectele sale pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate. Unul dintre acestea este introducerea cardului naţional de sănătate, spune Cristian Busoi, care a promis că, în curând, va fi anunţat un program detaliat al derulării acţiunii.



    Pe de altă parte, Buşoi a ţinut sa clarifice problema referitoare la producătorii internaţionali de medicamente, care ar fi favorizaţi în detrimentul celor autohtoni. In acest moment se face o evaluare foarte clară a produselor şi serviciilor care se vor face sub licitaţie centralizată, a explicat presedintele CNAS.



    O alta prioritate pe care acesta o are in vedere este oncologia, amintind că ministerul Sanatatii pregăteşte actualizarea listei de medicamente compensate şi gratuite unde ar putea fi înlocuite unele medicamente cu generice.



    În ceea ce priveşte taxa clawback ( n.red. o taxa impusa producatorilor de medicamente, care presupune returnarea unei parti din profit) Cristian Busoi este de parere că aceasta este bună ca principiu dar ea nu trebuie să restricţioneze accesul pacienţilor la medicamente. Exista multe deficiente ale sistemului sanitar romanesc cauzate, in primul rand, de subfinantarea cronica a acestui sector. Conditiile de munca precare din unele spitale si salariile mici au determinat un adevarat exod al medicilor romani in strainatate.



    Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, a atras atentia ca peste 800 de medici au plecat în străinatate de la începutul anului şi peste 14.000 de la intrarea în Uniunea Europeană, in 2007. Iar totul este în detrimentul pacienţilor români.

  • Împreună pentru sănătate rurală

    Împreună pentru sănătate rurală

    Societatea Studenţiilor în Medicină din Bucureşti (SSMB), în parteneriat cu Colegiul Medicilor din Romania şi Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” organizează lunar caravane de sănătate în zone rurale defavorizate. Doisprezece studenţi la medicină, împreună cu medici şi rezidenţi fac examene clinice, ecografii şi analize populaţiei de la sate. Elena Sburlan, membră a SSMB şi coordonatoarea proiecului numit “Împreună pentru sănătatea rurală” povesteşte cum a început această aventură: Împreună pentru sănătatea rurală este un proiect de sănătate publică, iniţiat în aprilie 2011. De atunci avem 18 ediţii numărate, am consultat aproximativ 2500 de pacienţi adulţi şi o mie de copii. În aceste ediţii am crescut încetul cu încetul. Acum consultăm aproximativ 200-250 de pacienţi la fiecare ediţie. Iniţial organizam caravana mai rar, dar acum am ajuns să organizăm una sau două ediţii pe lună, ediţii ce durează între 2 şi 5 zile. Mergem de obicei în week-end, pentru că atunci sunt medicii liberi, de cele mai multe ori mergem dimineaţa şi până seara, efectiv consultăm aproximativ 100 de pacienţi într-o zi şi în dimineaţa următoare o luăm de la capăt.”



    La început, Asociaţia comunelor din România le indica studenţilor voluntari locurile defavorizate. Acum destinaţiile sunt stabilite în funcţie de informaţiile pe care le primesc de la primari şi de la medicii de familie din satele în care nu ajung prea des medicii specialişti: Sunt medici de familie care au 3-4 sate în grijă, sunt la 10 kilometri de satul respectiv, ajung o dată pe lună sau de cel mult două ori pe lună. E greu. Luăm legătura cu primarul, el se ocupă în general de programări. Când ajungem acolo, avem deja o listă pe care s-au înscris oamenii de 2-3 săptămâni şi începând cu ora 8 îi strigăm şi ei intră la consultaţie.”



    Mai întâi se recoltează sânge pentru analize, apoi se intră la examenul clinic, efectuat de către studenţi, mi-a explicat Elena Sburlan: Avem o foaie de observaţie pe care o respectăm şi, în funcţie de patologia găsită, sunt trimişi către medicii de diferite specialităţi care îi aşteaptă: ginecologie, dermatologie, ecografie, consult cardiologic. Avem nevoie de medici reumatologi. Am reuşit să mergem într-o singură ediţie şi cu medici reumatologi. Cardiologia ne însoţeşte de fiecare dată. Avem eco-cardiograf, facem EKG-uri tuturor pacienţilor în 2 exemplare. Unul rămâne la pacient. Ecografia se face de către medicii cu competenţă ecografică, chiar dacă sunt medici de diferite specialităţi. La dermatologie şi la ginecologie suntem însoţiţi de medici rezidenţi. Se face testul Babeş Papanicolau gratuit, cu sprijinul spitalului militar. Rezultatele se întorc la primărie. Ceea ce pe mine m-a impresionat foarte mult este că deja am găsit femei care au leziuni displazice şi pentru care s-a instituit un tratament cu ajutorul primăriilor locale.”



    Cincizeci de medici şi 100 de voluntari asigură, prin rotaţie, funcţionalitatea caravanelor. O companie farmaceutică sponsorizează proiectul cu banii pentru consumabile — aproximativ 80 de milioane pentru fiecare ieşire din Bucureşti. Am întrebat-o pe Elena cum s-a simţit la prima caravană la care a participat: “M-am îndrăgostit. Mi-a plăcut foarte mult. Am văzut ce înseamnă să ajuţi, poţi să ajuţi dacă vrei. Atât de puţin cât putem noi face, important e că putem. Am văzut bunătatea oamenilor şi ce înseamnă pentru ei un consult. Sunt oameni care n-au mai fost consultaţi de 10 ani, de 20 de ani, oameni care ştiu că au probleme de sănătate dar nu ajung în oraş să facă un consult. Am văzut multe lucruri care m-au impresionat. La ultima ediţie, la o ecografie banală am văzut două mânuţe mişcând. Viitoarea mămică nu ştia că este însărcinată şi a fost o surpriză atât pentru ea cât şi pentru noi. Este greu, dar nu este imposibil. Este frumos, la sfârşitul zilei nici nu ne dăm seama când a trecut timpul. Se face ora trei şi după aia, se face opt şi noi rămânem cu datele pacienţilor, avem o bază de date în care introducem toate datele, rezultatele analizelor şi constatările consultului. Ei rămân cu o scrisoare medicală şi trimiteri către specialităţi. Noi atât putem face, să le oferim un punct de plecare. Vorbim la telefon cu ei, dar nu ne întoarcem ca echipă.”



    Adelina Toma, vicepreşedintele SSMB, spune că locul cel mai impresionant dintre toate cele vizitate de caravana mediciniştilor a fost Delta Dunării. Acolo oamenii trebuie să meargă 7 ore până la cel mai apropiat spital: “Inclusiv noi, cu caravana am ajuns acolo trecând o parte din Dunăre cu barca, vă puteţi imagina că acolo realmente nu există conceptul de urgenţă, de ambulanţă… Dacă Dunărea e îngheţată, oamenii sunt blocaţi acolo, accesul la serviciile medicale este inimaginabil de greu.”



    Studenţii care organizează caravana îşi doresc să achiziţioneze un ecograf performant, cu care să poată face ecografii de sân şi de tiroidă. Şi sunt dispuşi să muncească pentru acest ecograf, mi-a spus Elena Sburlan: Momentan facem ecografii abdominale dar consultaţia medicală ar fi extraordinară din punctul nostru de vedere dacă am putea face rost de un ecograf. Şi vom munci pentru el. Vrem să facem strângeri de fonduri, trimitem mail-uri, căutăm sponsori, oameni care să ne audă. Un ecograf costă undeva la 15.000 de euro. Am mai fost ajutaţi de-a lungul vremii de companii farmaceutice, de persoane fizice, dar niciodată cu îndeajuns de mult încât să putem îndeplini această dorinţă.”



    Nu este nevoie de donaţii foarte mari din partea unei singure persoane, spun cele două studente. Dacă un număr mai mare de oameni ar dona câte puţin s-ar strânge suficient cât să poată organiza caravane mai dese şi să poată achiziţiona ecograful de care au atâta nevoie cei ce locuiesc în zonele defavorizate. Suntem convinşi că vor reuşi tot ce şi-au propus. Poate şi cu ajutorul dvs.