Radio România Internațional

Tag: Colinele Transilvaniei

  • Colinele Transilvaniei, destinație ecoturistică

    Colinele Transilvaniei, destinație ecoturistică

    Biserici
    fortificate, situri UNESCO, case săsești tradiționale, renovate și transformate
    în pensiuni, 600 de kilometri de trasee turistice marcate pentru drumeție sau
    cicloturism, într-un peisaj natural pe care oamenii l-au menținut aici intact
    de sute de ani. Acestea sunt câteva dintre atributele Colinelor Transilvaniei, o
    nouă destinație ecoturistică. Aceasta a primit recent certificarea de la
    Ministerul Antreprenorialului și Turismului. Zona se întinde pe o parte din
    teritoriul județelor Brașov, Mureș și Sibiu și este delimitată geografic de
    râurile Târnave, Hârtibaciu și Olt.


    Noua
    certificare înseamnă o recunoaștere a faptului că ecoturismul este o formă
    principală de turism, care asigură sustenabilitatea comunităților de aici,
    spune Cristina-Ana Iliescu, manager de destinație.

    E o
    recunoaștere pe care Ministerul Turismului o are implementată de câțiva ani
    deja și, alături de încă alte trei destinații, ne bucurăm de acest statut.
    Procesul în sine durează, are la bază criterii de evaluare destul de complexe
    și privește destinația atât din punct de vedere al turismului, cât și din punct
    de vedere al sustenabilității și al grijii față de mediu. Colinele
    Transilvaniei este zona cunoscută ca zona bisericilor fortificate săsești. Câteva
    puncte turistice importante ar fi Sighișoara, Sibiu, Făgăraș. E un areal în
    care peisajul este întâmplător, în care avem parte încă de o natură, care, deși
    atinsă de om, a existat secole de-a rândul într-un echilibru cu comunitățile
    umane. Oamenii și-au construit viața în jurul naturii și în ritm cu natura. Peisajul
    pe care pe care îl poți vedea în momentul în care ajungi în Colinele
    Transilvaniei este unul mozaicat.


    Acest
    peisaj include pe lângă statele cu o arhitectură tipică sudului Transilvaniei,
    cu biserici fortificate, cu case săsești, cu case și biserici românești, un
    peisaj multicultural, într-o zonă colinară, de poveste. Aici se păstrează în continuare pășuni, arbori
    seculari, fânețe extrem de valoroase din punct de vedere al biodiversității și se
    mai găsesc specii aproape dispărute în restul Europei.

    Cristina-Ana Iliescu: Așa ne spun biologii care ajung la noi și care sunt absolut încântați că
    mai există o diversitate atât de mare de specii de plante și de păsări. Dacă ar
    fi să vorbim despre trasee, primul la care mă gândesc este Via Transilvanica, a
    cărei secțiune Tera Saxonum trece prin nordul destinației Colinde Transilvaniei
    și care este de neratat pentru orice drumeț pasionat. Mă gândesc la cei care
    sunt pasionați de o plimbare cu bicicleta. Avem peste 600 de kilometri de
    trasee care pot fi parcurse și pe bicicletă. Sunt trasee pentru toate gusturile
    și pentru toate nivelurile. Cei care poate sunt nu sunt la fel de obișnuiți cu
    bicicleta nu ar trebui să fie descurajați, pentru că sunt trasee care folosesc
    drumurile vechi, de legătură între sate, și care sunt parțial asfaltate sau
    chiar drumuri de pământ, deci, nu sunt neapărat extrem de grele. Dar există secțiuni
    special dedicate și celor care sunt un pic mai pasionați de aventură, de mountain
    bike: poteca de ciclism care pleacă de la Viscri și ajunge până la Sighișoara
    coborând treptat în satele de pe traseu. Avem și trasee ecvestre. Avem o serie
    de operatori de turism ecvestru și de centre de echitație care oferă experiențe
    ecvestre de calitate și la standarde înalte. Pe râul Olt se pot practica
    sporturile de apă: plimbări cu canoe, cu caiacul. Se pot observa păsările la un
    centru de biodiversitate la Angofa, unde vizitatorii pot fi inițiați un pic în
    ceea ce înseamnă munca unui biolog în inventarierea păsărilor, a fluturilor și
    a florei care există în zonă.


    Turiștii
    revin în Colinele Transilvaniei pentru vacanțe active în mijlocul naturii, dar
    și pentru cultura și tradiții locale. Acestea includ și o gastronomie bogată.
    În ultimii cinci ani, numărul celor care au venit în zonă de mai multe ori pe
    an a crescut de patru ori, iar durata vizitelor de peste trei nopți s-a dublat.
    Astfel, operatorii locali de turism care promovează standarde ridicate sunt
    încurajați să continue, iar comunitățile recunosc valoarea naturii și a
    obiceiurilor pe care le păstrează, spune Cristina-Ana Iliescu, manager de
    destinație. Putem însă vizita meșteșugarii pentru a-i vedea lucrând obiectele
    de artizanat?

    Aceste vizite trebuie programate din timp,
    pentru că o valoare a ecoturismului, pe care noi încercăm să o promovăm, este
    faptul că turismul este o componentă a unui univers. Dacă un meșteșugar ar fi disponibil
    exclusiv pentru turiști, atunci, ne-am transforma într-o zonă-muzeu, însă
    Colinele Transilvaniei este o zonă vie. Meșteșugarii și meșteșugurile se
    realizează, iar partea turistică vine cumva să întregească acest univers și, de
    aceea, pentru vizite la meșteșugari recomandăm întotdeauna un telefon, un apel
    înainte și, cel mai bine, ar fi să contactați un ghid local care vă poate crea
    experiențe personalizate. Ecoturismul își propune să susțină comunitatea cu
    totul. Vrem ca, prin ecoturism, să evităm ideea unui turism de masă, ne dorim
    ca omul să petreacă timp, să descopere, să simtă, să trăiască și să încerce
    experiențele în tihnă, cum ne place nouă să spunem.


    Se
    apropie sărbătorile de iarnă. Ne putem gândi la Colinele Transilvaniei ca la o
    destinație de sezon? Cristina-Ana Iliescu, manager de destinație.

    Drumețiile
    se pot face la pas și pe timp de iarnă. În ultimii ani nu putem spune că am
    fost foarte norocoși să avem foarte multă zăpadă, dar, chiar și fără zăpadă,
    peisajul rămâne unul excepțional. Priveliștile de deasupra satului Biertan, satului
    Șeica Mare sau de deasupra Sighișoarei, de exemplu, îți taie respirația și
    merită o plimbare, pentru a vedea un pic și frumusețile sezonului mai rece.
    Fânețele, pădurile sunt extrem de frumoase și și în sezonul rece și chiar și
    fără zăpadă. Iar, dacă este zăpadă, cu atât mai mult. O parte dintre operatorii
    de turism au pregătit oferte pentru sărbători. Acolo unde se întâmplă tradiții,
    cum ar fi Fuga Lolelor de la Agnita, care se întâmplă în ultimii weekend din
    luna ianuarie, acestea merită să fie descoperite de mai mulți turiști decât
    până acum.


    Legendele spun că obiceiul
    Fuga Lolelor își are rădăcinile în Evul Mediu. Atunci, năvălitorii turci ar fi
    asediat cetatea Agnitei, iar o tânără curajoasă, pe nume Ursula, s-ar fi
    deghizat într-un costum înfricoșător, a ieșit din cetate și, pocnind din bici,
    a făcut zgomote asurzitoare care i-au speriat și alungat pe turci. Astăzi,
    obiceiul se desfășoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei
    cizmarilor însoțită de doi copilași, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi
    breasla croitorilor, a blănarilor și a dogarilor, fiecare dintre aceste bresle
    prezentând publicului meșteșugurile tradiționale, elemente și personaje
    specifice.


  • Biserica fortificată din Alma Vii

    Biserica fortificată din Alma Vii

    Dealurile sunt acoperite
    de păduri de foioase, în timp ce câmpurile îngrijite de la baza văii sunt cultivate
    sau sunt pajiști cosite. Pentru ca peisajul bucolic să fie desăvârșit, pe malurile
    pârâului care străbate regiunea sunt aliniate sălcii și arini. Zona din jurul
    satului Alma Vii este extrem de valoroasă și bogată în biodiversitate. Se
    estimează că aici pot fi găsite aproximativ 100 de specii de păsări, 70 de
    specii de fluturi, dar și zeci de specii de mamifere, amfibieni, reptile și
    sute de plante. De altfel, zona a fost inclusă recent în rețeaua europeană
    Natura 2000.


    Satul Alma Vii este
    atestat în anul 1298 și se remarcă prin biserica de pe deal. A fost construită
    în secolul al XIV-lea, urmând ca două secole mai târziu să fie fortificată prin
    construcția zidului de apărare și a turnurilor. Astfel, avea să scape asediilor
    și să nu fie cucerită niciodată. Sașii care locuiau aici au îmbogățit-o cu
    turnuri de apărare, spații de tragere și guri pentru aruncarea smoalei, astfel
    încât a devenit și mai capabilă să reziste invaziilor vremii. Primul nivel al
    turnului clopotniței putea fi locuit și avea vatră. Ca să ajungeți la biserică,
    veți parcurge un drum de țară. La capătul acestuia, în vârful unei coline ușor
    de parcurs, se ridică acest monument, mărturie a existenței sașilor în zonă,
    dar și a multiculturalității transilvănene.


    De la Mihaela Turk,
    manager de proiect la Fundația Mihai Eminescu Trust, aflăm că cetatea are patru
    turnuri restaurate printr-un proiect finanțat cu fonduri din partea Norvegiei,
    a statului Lichtenstein și a Islandei.

    Am finalizat proiectul în 2016, iar în
    aceste turnuri restaurate am amenajat o expoziție care interpretează cultura
    tradițională locală multietnică, specifică Transilvaniei. Noi dorim s-o punem
    în valoare pentru a atrage turiști în această zonă și pentru a contribui la
    dezvoltarea durabilă. Fiecare turn are o tematică. Avem Turnul cu Ceas sau
    Turnul Porții, Turnul Slăninii, Turnul Gheții și Turnul Grânelor.

    Am încercat
    să redăm vechea funcție a turnurilor prin obiectele expuse. Turnurile oferă și
    spații ce pot fi folosite pentru evenimente: conferințe cu maxim 40-50 de
    participanți. De asemenea, pe anumite etaje pot fi amenajate cu expoziții
    temporare.


    În
    Turnul Grânelor se află o cameră cu descoperirile arheologilor. Mihaela Turk,
    manager de proiect la Fundația Mihai Eminescu Trust.

    În cadrul proiectului
    am avut o cercetare amănunțită, împreună cu partenerul norvegian. Este expus și
    unul dintre scheletele descoperite la săpăturile arheologice. Se pare că în
    partea mai nouă a bisericii fusese un cimitir. În toate aceste turnuri am
    încercat să oferim posibilitatea vizitatorului să atingă obiectele, să nu fie
    numai un muzeu clasic în care te uiți.

    De exemplu, în Turnul Grânelor, pe o
    ladă în care se depozitau grânele am pus fotografii și un strat de grâu. Dai
    grâul la o parte și vezi fotografii cu munci la câmp. În Pivnița Sasului avem
    un butoi vechi, recondiționat, în care am pus fotografii luminate. Se poate
    învârti o manivelă și se pot vedea mai multe fotografii. Avem și o Cameră a
    Poveștilor cu înregistrări ale unei povești care e spusă pe rând în săsește,
    maghiară și romani. Avem tablouri care reprezintă fiecare minoritate. Există un
    senzor care aprinde tabloul corespunzător limbii în care e spusă povestea. În
    Turnul Minorităților avem și muzică specifică celor trei minorități.


    În prezent, la biserica
    fortificată din Alma Vii nu se mai țin slujbe, însă comunitatea satului se
    strânge aici pentru evenimentele importante.

  • Ecoturism pe Colinele Transilvaniei

    Ecoturism pe Colinele Transilvaniei

    În România există multe destinații
    ideale pentru ecoturism. Regiunea Colinele Transilvaniei, situată în sudul
    Transilvaniei, este foarte ofertantă din acest punct de vedere. Pe bicicletă,
    la pas sau călare, veți avea ocazia să explorați o zonă în care natura oferă un
    spectacol, în care castelele și satele cu biserici fortificate au povești
    minunate de spus. De asemenea, există multe puncte gastronomice locale și vă
    veți putea bucura de rețete străvechi, gătite la foc mic.


    Cristina Iliescu, managerul
    destinației Colinele Transilvaniei, despre această ofertă deosebită de vacanță.

    Cel mai cunoscut loc din Colinele Transilvaniei este reprezentat de
    zona cu sate săsești din Transilvania. Așa o știe și lumea: ca zona cu sate
    care au biserici fortificate. Alții o cunosc ca pe o arie protejată, unde avem
    mii de specii de păsări sau, mai de curând, ca zona preferată a prințului Marii
    Britanii, Charles. Noi o denumim ca fiind aria de sate și de orașe mai mici
    care se desfășoară în jurul Văii Târnava Mare, Hârtibaciu și al malului drept
    al Oltului, cuprinsă între Sighișoara, Mediaș, Sibiu, Făgăraș, Rupea,
    Sighișoara, exact în centrul României. În primul rând, noi promovăm foarte mult
    partea de ecoturism. De curând, am depus și dosarul de certificare la minister
    în acest sens. Asta înseamnă un turism cultural, un turism cu atenție față de
    natură, față de comunitățile locale, dar cu mare accent pe componenta naturală
    și pe legătura dintre natură și comunitate. Astfel, poate că putem da cel mai
    bun exemplu. Peisajul mozaicat al zonei este unul în care omul și natura au
    trăit într-o comuniune strânsă de-a lungul atâtor secole de istorie.



    Însă care sunt activitățile propuse
    după ce ajungem în această zonă de basm?

    Cristina Iliescu: Ca activități
    principale, pe lângă trasee de drumeție, trasee care se pot parcurge cu
    bicicleta sau călare, promovăm foarte mult partea de observare a naturii, a
    păsărilor, fiind cea mai mare arie continentală protejată din țară. Avem în
    zonă peste 600 de km de trasee, poate chiar mai mult de când s-a finalizat
    porțiunea Terra Saxonum a Viei Transilvanica. Sunt trasee amenajate și marcate
    în acest sens. Se pot parcurge pe jos, cu bicicleta sau călare. Alte tipuri de
    turism practicate sunt turismul cultural, turismul rural, agroturismul.
    Treptat, și turismul gastronomic. Aici este locul de naștere al cunoscutelor
    Transylvanian Brunch, al conceptului de brunch în România. Este un concept
    care combină degustarea produselor locale cu vizitarea locurilor pe care turiștii
    au venit să le descopere.



    Într-o zonă atât de bogată în istorie,
    tradiție și legendă, putem vorbi și despre meșteșugari și despre dorința lor de
    a le arăta turiștilor tot ce au mai bun.

    Cristina Iliescu, managerul
    destinației Colinele Transilvaniei: Satul Mălâncrav este un exemplu foarte
    bun în acest sens. În Viscri se mai pot găsi meșteșuguri vechi: cărămidar,
    fierar, sticlar. Există un atelier de sticlărie tradițională, cum se făcea pe
    vremuri, sticlă confecționată manual. În mare parte, sunt țesători și
    împletitori de coșuri de nuiele, însă găsim și meșteșuguri care, încet, se
    pierd. Însă există oameni care le revitalizează. Un exemplu ar fi pâslăritul.
    La Copșa Mare există un pâslar nemaipomenit. Există și meșteșuguri mai noi, cum
    ar fi sculptatul în ceară.



    Destinația Colinele Transilvaniei înseamnă
    și un calendar bogat de evenimente. În această perioadă, în care distanțarea
    socială a impus anularea majorității evenimentelor, pe Colinele Transilvaniei o
    parte dintre ele s-au mai putut organiza. Cum?

    Aflăm de la Cristina Iliescu: Este o zonă foarte extinsă. Din perspectiva pandemiei, acest lucru e
    un avantaj. Există multe evenimente în sate. Astfel, sunt evenimente cu mai
    puțini participanți. Te poți plimba prin satele Meșendorf sau Hoghilag pentru
    parfum de tuberoze și poți participa la un concert de muzică clasică. Un
    exemplu, ar fi concertele Sonoro care au avut loc anul acesta și care, cu
    siguranță, se vor organiza și la anul. Alt exemplu ar fi Festivalul Icon Arts.
    Acesta e la bază o școală de vară pentru studenții la academiile de muzică,
    însă culminează cu o săptămână întreagă de concerte în decoruri care mai de care
    mai inedite: la o biserică fortificată, în curtea unei pensiuni. Sunt
    evenimente care permit o distanțare socială, fiindcă au loc în aer liber și
    sunt dedicate unui public care se poate răspândi în toată destinația. Însă avem
    și evenimente mari, care, din păcate, anul acesta nu s-au organizat. Sperăm că,
    la anul, până în vară, situația să fie diferită. Avem Săptămâna Haferland, concursuri
    de bicicletă care au o tradiție în zonă. Paleta de evenimente este foarte
    largă. Am avut inclusiv piese de teatru în șură.


    Cele mai multe reacții sunt pozitive. Le oferim chestionare turiștilor care ajung în Colinele Transilvaniei,
    pentru a realiza statistici. Reacțiile lor sunt mereu de uimire. Mare parte din
    ei, cei care vin pentru prima dată, sunt extrem de uimiți. Ei vin cumva cu
    inima îndoită ca într-o destinație aproape exotică. Aici sunt fascinați nu
    numai de peisaj, ci și de gastronomie, de liniște și, mai ales, de siguranță.
    În vestul Europei, mai circulă diverse povești despre siguranța în România, iar
    ei ne spun că găsesc un loc extrem de sigur, deși nu se așteptau să fie așa. Eu
    nu am întâlnit turiști care să fi vizitat zona Colinelor Transilvaniei și să nu
    fi fost încântați de experiențele avute.


    Oferta va fi completată și în anii
    viitori, așa cum s-a întâmplat mereu cu multe experiențe inedite.

    Cristina
    Iliescu, managerul destinației Colinele Transilvaniei: Noi avem mereu
    proiecte. Acum, unul de care ne bucurăm foarte mult este al Fundației Noi
    Orizonturi, care se cheamă Edu Labs. Acesta își propune să atragă tinerii către
    microspecializări în domeniul turismului: ghizi specializați, căutători de
    povești. Ne bucură foarte mult faptul că reușim să implicăm tinerii din zonă,
    chiar și prin parteneri. Reușim să implicăm comunitatea locală care este foarte
    vie și care merită promovată mai mult. Ne puteți urmări pe site-ul
    colinele-transilvaniei.ro. Avem și conturi pe rețelele de socializare: Colinele
    Transilvaniei și Transylvanian Highlands – denumirea oficială în limba
    engleză.



    Un motiv în plus pentru a vă gândi să
    alegeți destinația Colinele Transilvaniei este că județul Sibiu a declarat anul
    2021 Anul Drumeției.

  • Pasul Tihuţa

    Pasul Tihuţa

    Vă invităm astăzi, în cadrul noului concurs lansat
    de Radio România Internaţional, intitulat Vacanţă în Bistriţa-Năsăud, să ne
    însoţiţi, în partea nordică a României, să vizităm Pasul Tuhuţa (numit şi Pasul
    Bârgău). Pasul Tihuţa este o trecătoare situată, în grupa nordică a Carpaţilor
    Orientali în sud-estul Munţilor Bârgău, la o altitudine de 1201 m şi asigură legătura între Depresiunea
    Dornelor şi Depresiunea colinară a Transilvaniei.


    Odată ajunşi aici ar fi păcat să nu coborâţi în
    legendă şi să vă opriţi la Hotel Castel Dracula, unul dintre sponsorii
    concursului nostru. Ana Maria Muscar, directorul hotelului, spune că acesta a
    vrut să fie o materializare a atmosferei din celebrului roman de ficţiune al
    lui Bram Stoker: Suntem la 1116 metri altitudine în celebrul
    Pas al Bârgăului, suntem unul dintre cele mai importante obiective turistice
    din Bistriţa. Am diversificat oferta noastră şi am făcut unele programe mult
    mai atractive pentru turişti. Hotelul nostru se adresează unui segment aparte
    de turişti, în primul rând ne adresăm turiştilor draculişti, dar şi celor de
    leisure, de team-building, de weekend, chiar şi de business. Hotel Castel
    Dracula a vrut să fie o materializare a celebrului roman de ficţiune a lui Bram
    Stoker, aşadar este o construcţie impunătoare, cu puncte foarte înalte, cu
    puncte joase cu creneluri, cu multă piatră, cu multe elemente naturale, lemn,
    piatră. Cu un design interior foarte atrăgător, mult roşu, mult negru,
    dragoni.


    Hotelul organizează şi evenimente de tip circuit
    iniţiatic. Vine cu detalii Ana-Maria Muscar: Avem două puncte fierbinţi în castelul
    nostru, unul este cavoul Contelui Dracula, iar celălalt, mai nou construit,
    este tunelul contelui, care este un traseu mai lung, de câţiva zeci de metri,
    care se finalizează tot în cavoul contelui. De la atmosferă în semiobscuritate,
    la muzică foarte gravă, şi până la acele programe ale noastre pe care nu aş
    vrea să le divulg aici, trebuie să rămână o surpriză, creăm nişte elemente
    foarte bine închegate şi foarte bine legate pentru iubitorii de senzaţii tari.
    Noi mai avem nişte evenimente tematice, de Halloween şi de Balul vrăjitoarelor
    la castel, cu spectacole de teatru draculist, cu trupe cu jonglerii cu foc şi
    alte asemenea elemente de senzaţie. La aceste evenimente, facem multe focuri
    purificatoare afară, torţe suedeze, iniţiem trasee, Contele Dracula invită
    turiştii să-i viziteze catacombele hotelului. Toate acestea continuă cu o
    petrecere, balul draculiştilor sau balul Contelui Dracula, până în zorii
    zilei.


    Care sunt punctele de atracţie ale zonei, ne-a
    spus tot Ana-Maria Muscar: Pasul Bârgăului este una dintre cele mai importante
    trecători montane din România şi totodată una dintre cele mai dificile. În zonă
    avem drumul romanilor, cu lespezi de
    piatră, care s-a îmbunătăţit în zilele noastre. Acum se numeşte, drumul Maria
    Tereza şi în fiecare an este o competiţie sportivă de foarte mare anvergură
    pentru a parcurge acest drum al Mariei Tereza, cu premii foarte importante. În
    Tihuţa se mai fac şi concursuri de schi, de schi fond, vin tabere sportive,
    avem cabană sportivă, avem trasee turistice montane, bine marcate şi ghizi
    foarte buni. Avem un izvor foarte special, cu ape binefăcătoare. Este o zonă cu
    mult potenţial, cu peisaje minunate, o zonă care merită să fie vizitată
    oricând, în orice anotimp.



    Mănăstirea Piatra Fântânele din Pasul Tihuţa
    reprezintă un alt reper turistic pentru cei care vin să viziteze Pasul Tihuţa.
    Puţini ştiu că ea a fost construită pe locul celei mai vechi mănăstiri ortodoxe
    din zona de nord-vest a Transilvaniei şi că măicuţele fac acum produse
    bisericeşti pentru românii din Spania şi din Italia. Aici poate fi admirată o
    cruce din fier, ridicată în 2010, cu o înălţime de 31 de metri, dintre care 25
    metri structura metalică şi şase metri platforma de beton. Crucea este vizibilă
    şi pe timpul nopţii, datorită sistemului de iluminat cu leduri.