Tag: Colți

  • Hinterland von Buzău zum Unesco-Geopark erklärt

    Hinterland von Buzău zum Unesco-Geopark erklärt





    Es ist bereits das zweite natürliche Areal in Rumänien, das diese Bezeichnung tragen darf und somit Teil des sogenannten Global Geoparks Network (GGN) wird. Vor wenigen Jahren war das Hatzeger Land in Südwestsiebenbürgen (auch als Wallenthal bekannt) ins globale Netzwerk der Geoparks aufgenommen worden. Das Areal im Landkreis Buzău, das nun ebenfalls als Geopark gilt, umfasst ein ländliches submontanes Gebiet mit einer Fläche von 1000 km² und einer Bevölkerung von über 40.000 Einwohnern. Zu den Attraktionen der Region gehören kuriose Naturphänomene wie die Schlammvulkane in Berca, das sind Gasausstö‎ße, wodurch sich kleine schlammausspeiende Vulkane bilden, oder die sich selbst entzündenden Gasausstö‎ße in der Ortschaft Lopătari, die unter der Bezeichnung Lebendige Feuer bekannt sind. Ferner sind die kreisförmigen Steinformationen în Ulmet erwähnenswert, die von Geologen als Konkretionen bezeichnet werden. Und die Ortschaft Colţi wartet mit den prähistorischen Höhlensiedlungen und mit seinem Bernstein-Museum auf.




    Ein Unesco-Geopark ist ein Areal, in dem die menschlichen Gemeinschaften einen erzieherischen, wirtschaftlichen und sozial-kulturellen Wandel erleben, der im Einklang mit dem Umweltschutz und der nachhaltigen Entwicklung steht. Es gibt dennoch einen Unterschied zu den klassischen Naturschutzgebieten, wei‎ß Răzvan-Gabriel Popa, der Manager des Geoparks im Landkreis Buzău:



    Ein Geopark ist kein Naturschutzgebiet — es ist wichtig, diesen Aspekt zu kennen. Ein Geopark ist ein natürliches Areal mit nachhaltigen Entwicklungsprinzipien. Das hei‎ßt, es gibt keine ausdrücklichen Einschränkungen oder Verbote — nicht einmal im Umweltbereich. Sicherlich gibt es punktuell unter Schutz stehende Objekte oder Bereiche, doch der wesentliche Teil unserer Arbeit ist, einen Mentalitätswandel zu bewirken. Wir arbeiten eng mit den Menschen in den Gemeinschaften zusammen, damit sie anhand praktischer Beispiele und konkreter Ergebnisse verstehen, warum Umweltschutz wichtig für eine nachhaltige Entwicklung ist. Denn die Umwelt ist zugleich eine Ressource für diese Entwicklung. Ich nenne Ihnen ein Beispiel: Sagen wir, irgendwo in der Natur da drau‎ßen gibt es einen Felsen, der wunderbare Fossilspuren eingefasst hat. Da gibt es zwei Möglichkeiten. Es könnte jemand mit einem Hammer aufkreuzen, um den Felsen nach und nach zu zertrümmern und die einzelnen Fossilien wegzuschleppen — zwecks späterer, zerstückelter Verwertung. Dann bleibt am Ende aber nichts mehr übrig, die Ressource ist aufgebraucht. Oder: Wir könnten den Felsen unter Denkmalschutz stellen und seine Geschichte erzählen — auch im Zusammenhang mit der Geschichte der Gemeinschaft und der geologischen Entwicklung unseres Planeten. So kann man Urlauber anlocken, es würden Unterkünfte für Touristen entstehen und die Einheimischen könnte man als Fremdenführer einbinden. Somit wird das gesamte kulturelle und natürliche Erbe einer Region verwertet, und die lokalen Gemeinschaften werden wiederbelebt. Mit dem Status eines Unesco-Geoparks kommt auch ein neues Verantwortungsbewusstsein einher, das uns ermöglicht, die Dinge anders als bisher zu betrachten.“




    Mit der Mitgliedschaft im Europäischen und Globalen Netzwerk der Geoparks wird der Geopark im Hinterland von Buzău auch von der Unesco beworben. Davon verspricht man sich auch die Anlockung von umweltbewussten Unternehmern, die in Agrotourismus, Kultur- oder Abenteuer-Tourismus investieren würden. Die damit einhergehenden Finanzierungen und Investitionen würden auch der Infrastruktur zugute kommen und zum wirtschaftlichen Aufschwung beitragen. Wie es nun weitergeht im Unesco-Geopark Buzău-Land, erzählt der Manager des Parks und Leiter des dazugehörenden Vereins, Răzvan-Gabriel Popa:



    Kurz- und mittelfristig will unser Verein den Entwicklungsprozess weiterhin zusammen mit unseren Partnern managen — das sind der örtliche Landkreisrat, die Gemeinden und die Uni Bukarest. Wir haben mehrere konkrete Vorhaben, beispielsweise wollen wir noch in diesem Jahr eine Recycling-Station für Kunststoff einrichten. Langfristig sind insgesamt fünf Recycling-Stationen im ganzen Areal geplant. Die Einheimischen sammeln ihren Plastikabfall selber ein und bringen ihn zu den Recycling-Stationen; dort wird er eingeschmolzen und zu Haushaltsgegenständen weiterverarbeitet; dabei kann man an vieles denken, durch Recycling könnten z.B. Kämme, Blumentöpfe, Eimer oder Wäscheklammern hergestellt werden. Dadurch wird der Kunststoff-Abfall in eine zirkuläre lokale Ressource verwandelt. Wir möchten auch mehrere Fahrrad- und Wander-Routen einrichten und haben bereits im vergangenen Jahr damit begonnen. Sie führen mitten durch die wilde Natur zu schönen Aussichtspunkten oder zu Orten, an denen man Wildtiere beobachten kann. Im Hinterland von Buzău gibt es einige der unberührtesten Naturflecken in ganz Rumänien — die Tier- und Pflanzenwelt ist wirklich beeindruckend. Zusammen mit den Kommunen erkunden wir auch die Areale, die anschlie‎ßend zu Schutzgebieten erklärt werden. Vergangenes Jahr haben wir z.B. die Schlammvulkane in der Ortschaft Beciu zum Naturschutzgebiet erklärt. Die sind genauso schön und spektakulär wie jene in Berca, jedoch weniger bekannt und dadurch nicht von Massentourismus betroffen. Wir führen auch Bildungsprojekte mit Schulen und Schulkindern durch, wir richten Labors für Naturwissenschaften ein, in diesem Jahr werden wir höchstwahrscheinlich die vierte naturwissenschaftliche Werkstatt dieser Art einrichten. An interessanten Projekten fehlt es uns bestimmt nicht.“




    Die Liste der Unesco-Geoparks umfasst 177 Areale aus 46 Ländern, die UN-Organisation für Erziehung, Wissenschaft und Kultur will einen integrierten Ansatz in der Verwaltung dieser Naturlandschaften erzielen. Damit sollen der naturschonende Tourismus und zugleich die Erziehung im Sinne der Nachhaltigkeit in der Verwertung des natürlichen und kulturellen Erbes gefördert werden.

  • ‘Ținutul Buzăului – The Buzău Land’ – validated as a UNESCO Global Geopark

    ‘Ținutul Buzăului – The Buzău Land’ – validated as a UNESCO Global Geopark

    The Buzău Land in south-eastern Romania has officially received the title of UNESCO Global Geopark, being recognized as a territory with natural and cultural values of global importance. It thus becomes the second geopark in Romania included in the Global Geoparks Network (GGN), after Țara Haţegului – Hațeg Land (west). The rural region of the submontane area of Buzău County, included in this geopark, stretches over an area of over one thousand square kilometers and has a population of over 40,000 inhabitants. The muddy volcanoes, the salt domes, the living fires, the trovants or stone formations from Ulmet, the cave settlements and the amber from Colți are among the most famous attractions of this region. The UNESCO Global Geopark status certifies the respective territory as an area where considerable efforts are made for the educational, economic and socio-cultural development of communities, in agreement with the protection and development of the environment.



    Here is Răzvan-Gabriel Popa, the manager of the geopark, with details: The geopark is not a protected area, it is very important to mention that. The geopark itself is an area of sustainable development, which means that we do not come up with restrictions even on the environmental side. We, when protecting something in the geopark, we are protecting specifically the objectives that are of interest. Instead, what we’re doing, and what we’re going to do even more now, is working on mentalities. We work together with people so that they understand, practically and with results, why we need to protect the environment: because by protecting it, we are actually using it. And I can give a very clear example: lets say, we have somewhere a stone with very beautiful fossils. Anyone could come with a hammer and break it and sell the pieces of the fossils, until there is nothing left. Or we can protect that stone, tell its story, the story of the locals about it, the story of the Earth formation which is related to the formation of that stone and we can have a tourist circuit there and locals who can be storytellers and guides and guesthouses in the area and so on… We are trying to integrate the natural heritage and the environment into this economic and social educational circuit. It’s another way to revitalize communities. We expect that now these things will happen much more on a different level, because in addition to the efforts we are making together with the authorities and our partners there is this UNESCO status and this responsibility that I think will make us all look at things differently.



    Buzău Land will also benefit from the UNESCO promotion through the European and Global Geoparks Network, and the new status will attract tourists and will have the potential to convince entrepreneurs to invest in alternative tourism, agritourism, cultural or adventure tourism. Also, this status will entail financing and investment in many other fields of activity, being an opportunity for economic and social revival of this territory.



    What’s next? Here is with details Răzvan-Gabriel Popa, the manager of the geopark and also the director of the Buzău Land Association: On short and medium term, the Buzău Land Association will continue the process of developing and managing the area together with partners, with the County Council, with the mayors offices and with the University of Bucharest. We are planning several concrete actions. This very year, for example, we will make at least one plastic recycling station. The plan is to have five recycling stations across the region. People will collect their own plastic, take it to the local recycling point, where it will be chopped, melted and returned in the form of various objects: combs, pots, buckets, laundry hooks. Basically, we’re turning plastic from a waste into a circular local resource. We plan to do a lot more biking and hiking trails. We started doing these trails as of last year. These trails in the middle of nature take visitors to observation points from where they can watch animals. In Buzău Land we have the wildest areas in Romania, we have a very rich flora and fauna. The hiking routes will also take visitors to natural and cultural points of interest. And we are continuing the process of designating and protecting important areas. We designate, together with the mayors offices, protected areas of local interest. Last year, for instance, we designated the Boilers from Beciu, which are one of the most beautiful sites with muddy volcanoes and the least known perhaps. We practically protect these areas, we initiate small rehabilitation works and reintegrate them into the tourist, economic and educational circuit. We’re going to continue to do these things, we’re also continuing educational projects with schools, with children, we’re doing natural science labs. This year we will make the fourth one, most likely. There are many interesting things to do.



    The UNESCO geoparks list includes 177 territories from 46 countries, whose sites and landscapes of global value are managed through an integrated approach, which includes the tourist development, education and conservation of the natural and cultural heritage. (LS)

  • Il Museo dell’Ambra di Colţi

    Il Museo dell’Ambra di Colţi

    Radio Romania Internazionale vi invita in provincia di Buzău, nel sud-est della Romania, a Colţi, l’unica località del Paese in cui sono esistite miniere di sfruttamento dell’ambra di vari colori. Siamo accompagnati da Diana Gavrilă, guida presso il Museo dell’Ambra.

    L’iniziativa risale al 1973, quando furono avviati i lavori di costruzione di un edificio in stile architettonico specifico della zona. Venne elaborato uno studio riguardante lo sfruttamenro e la lavorazione dell’ambra e, in ugual misura, cominciarono ad essere raccolti pepite, strumenti e attrezzi adoperati dagli abitanti del posto e documenti storici sulla zona. La collezione venne riallestita parecchie volte, e più recentemente nel 2019-2020, per essere riaperta al pubblico il 21 agosto 2020. La nostra collezione custodisce, in un ambiente espositivo nuovo, pepite di varie dimensioni, gioielli in ambra, attrezzi per l’estrazione e la lavorazione, valorizzando in ugual misura anche altri reperti importanti, spiega Diana Gavrilă.

    Sicuramente l’attrattiva è la collezione permanente di ambra. Il Museo di Colţi è unico non solo in Romania ma anche nel mondo, grazie alla sua collezione di ambra chiamata rumanit.

    Si tratta di una varietà che si contraddistigune per la qualità della composizione e per la ricchezza coloristica. La più preziosa è l’ambra nero-verde. L’ambra nera diventava un simbolo della Romania dopo la sua presentazione alla Grande Esposizione Universale di Parigi nel 1867, insieme al famoso tesoro La chioccia dai pulcini d’oro di Pietroasele. In quella occasione, la Romania si aggiudicava la medaglia d’oro. Nel 1882, all’Esposizione Internazionale di Vienna, i pezzi di ambra di Colţi fecero una forte impressione tra gli specialisti, e ne sono una prova gli apprezzamenti espressi dai geologi, aggiunge la nostra ospite, presentanto le particolarità della collezione.

    Il più grande reperto di rumanit del mondo, che pesa 3480 grammi, è conservato al Museo provinciale di Buzău. Ma il nostro fiore all’occhiello è una palla di ambra di 1840 grammi. Accanto a questo reperto e agli altri oggetti, sono esposti anche dei gioielli offerti a Elena Ceauşescu, la moglie dell’ex dittatore romeno, in occasione di una sua visita a Buzău nel 1987, dice ancora Diana Gavrilă.

    Al solito, nei musei è vietato toccare gli oggetti. Invece, a Colţi tale fatto è possibile grazie ai recenti investimenti in tecnologia di punta. La nostra vetrina smart, l’unica del genere in un museo romeno, consente questa cosa. Poi, c’è una rete di monitor che presentano immagini e video, accompagnati da una musica piacevole. Un filmato degli anni 1930 riporta il visitatore nell’atmosfera degli inizi dell’attività di sfruttamento avviata a Colţi, a partire dal 1920, dall’ingegnere geologo Dumitru Grigorescu, conclude la nostra guida.

    Al negozio di souvenir, i visitatori trovano oggetti personalizzati con immagini delle collezioni del museo e di monumenti storici della provincia di Buzău.

  • Muzeul Chihlimbarului

    Muzeul Chihlimbarului

    Aceasta este renumită prin faptul că este singura localitate din România în
    care au existat mine de exploatare a chihlimbarului, piatra semiprețioasă, de
    culori diferite. Diana Gavrilă, ghid la Muzeul Chihlimbarului Colți, spune că
    trebuie să vizităm acest obiectiv în special datorită unicității lui.

    Inițiativa datează din 1973 când s-au demarat lucrările de construcție
    a unei clădiri în stil arhitectonic specific zonei. S-a întocmit un studiu
    referitor la exploatarea și prelucrarea chihlimbarului și, totodată, s-a trecut
    la colecționarea unor pepite, instrumente și unelte folosite de localnici și de
    documente referitoare la istoria zonei. Colecția a ajuns să fie reorganizată de
    mai multe ori, ultima dată în 2019-2020 și redeschisă în 21 august 2020.
    Colecția noastră ajunge astăzi să prezinte publicului, într-un context
    expozițional nou, pepite de diferite dimensiuni, bijuterii din chihlimbar,
    unelte de extracție și de prelucrare a chihlimbarului și să valorifice și alte
    colecții importante.


    Punctul de
    atracție îl reprezintă colecția permanentă a chihlimbarului. Muzeul din Colți
    primește calificativul de unicat nu numai în România, ci și în lume, prin
    colecția de rumanit pe care o deține.

    Diana Gavrilă: Rumanitul este, de
    altfel, o varietate de chihlimbar care se deosebește de celelalte varietăți
    cunoscute prin calitatea texturii, prin bogăția paletei coloristice. Cel mai
    prețios este chihlimbarul nergru-verde. În 1867, chihlimbarul negru era
    desemnat simbol pentru România, prezentat în cadrul marii expoziții universale
    de la Paris, împreună cu celebrul tezaur Cloșca cu puii de aur de la
    Pietroasele, România cucerind medalia de aur. Cu ocazia expoziției
    internaționale de la Viena, din 1882, piesele de chihlimbar de la Colți
    impresionau profund lumea geologiei, dovadă fiind și aprecierile celui mai mare
    geolog al vremurilor, de origine germană, Zinchen.



    Colecția se
    evidențiază prin mai multe aspecte, continuă Diana Gavrilă, ghid la Muzeul
    Chihlimbarului din Colți.

    Conservăm cea mai mare piesă de rumanit din
    lume în cadrul Muzeului Județean Buzău. Aceasta cântărește 3480 de grame. Însă
    deținem și noi un bulgăre de chihlimbar de 1840 de grame, considerat faima
    colecției noastre. Pe lângă această piesă, printre celelalte exponate și
    bijuterii, poate fi admirat inclusiv un set de bijuterii oferit Elenei
    Ceaușescu, soția fostului dictator român Ceaușescu, cu ocazia vizitei sale la
    Buzău din anul 1987.


    De obicei, în
    muzee, ne este interzis să atingem exponatele. În Muzeul Chihlimbarului de la
    Colți, exponatele pot fi atinse, datorită investițiilor recente în tehnologie
    de ultimă generație.

    Diana Gavrilă, ghid: Prin intermediul vitrinei noastre smart,
    singura de acest fel dintr-un muzeu românesc, reușim să asigurăm acest lucru.
    Tot în sectorul muzeo-tehnic, avem și rețeaua de monitoare cu care au fost
    dotate vitrinele cu exponate și care derulează imagini cu cadre naturale,
    alături de o muzică ambientală plăcută. De asemenea, redăm și un filmuleț de
    arhivă, realizat în anii `30, care introduce vizitatorul în atmosfera de
    exploatare sistematică declanșat la Colți începând cu anul 1920 de către
    inginerul geolog buzoian Dumitru Grigorescu.


    Lângă intrarea în
    muzeu, veți putea găsi și un magazin de suveniruri, din care veți putea achiziționa obiecte personalizate cu imagini din colecțiile muzeului,
    dar și ale unor monumente istorice din județul Buzău.


  • Tourisme au département de Buzău

    Tourisme au département de Buzău

    Les locaux appellent fièrement cet endroit « une petite Roumanie », en raison de la diversité de son relief, mais aussi des formes de tourisme qui peuvent y être pratiquées. Nicoleta Gâlmeanu, conseillère en tourisme au Conseil départemental de Buzău, opine qu’il faudrait environ un mois au touriste pour vivre et voir tout ce que le comté de Buzau offre. Elle propose de commencer notre voyage à partir du chef-lieu du département, dont l’attestation documentaire remonte à plus de cinq siècles.



    « Nous partirions d’ici, du Musée départemental, qui accueille des collections tout à fait inédites, pour rejoindre ensuite d’autres endroits du comté. Bien entendu, tout dépend de l’intérêt du touriste. Si c’est une personne plus active, qui souhaite visiter les zones de montagne ou les zones vallonnées, le département de Buzău est très attrayant de ce point de vue. Nous avons des destinations uniques au niveau européen et même mondial – les Volcans de boue, par exemple. L’unicité de ce paysage est donnée, tout d’abord, par la présence de terres sans vie, comme on les appelle. Vous verrez des cônes volcaniques qui apportent à la surface de la lave froide et de la lave noire. C’est là que la terre « bout à froid ». La partie centrale des Subcarpates de Courbure est un territoire assez vaste. Il y a plus de 40 hectares de terres sur lesquels on retrouve des cratères de forme circulaire, avec de la boue liquide ; c’est un paysage très spécial, lunaire. Il a été découvert et mis en valeur vers 1860, à la suite d’études pétrolières. Cette zone a été déclarée zone naturelle d’intérêt géologique, floristique et faunistique au niveau national depuis 1924. »



    Poursuivant notre voyage, nous arrivons dans la Contrée de Buzău. Nicoleta Gâlmeanu, conseillère en tourisme au Conseil départemental de Buzău, explique :



    « C’est une aire géographique dont nous assurons une promotion intense ces derniers temps, parce qu’elle garde certaines des attractions touristiques, des objectifs historiques et des traditions que je qualifierais d’inaltérés. Je vous emmènerais à Bozioru, voir les trovants, un phénomène naturel particulier. L’image et le microrelief sont spectaculaires. En fait, ce sont des roches aux formes bizarres, moins connues. Les gens les appellent souvent « des pierres qui poussent » parce qu’en raison de l’érosion et des phénomènes météorologiques, elles se transforment et prennent d’autres formes et d’autres dimensions au fil des ans. D’un point de vue scientifique, ce sont des dépôts de sable et des stratifications de grès cimentés, façonnés par des agents naturels : vent, pluie etc. De là, de l’autre côté de la colline, vous pouvez atteindre le Feu vivant. C’est une autre attraction touristique et réserve géologique, dans le village de Lopătari, à environ 70 km de Buzău. Des colonnes de feu jaillissent des profondeurs de la terre, et brûlent continûment. En fait, la terre recèle des gisements de gaz ; dans leur parcours vers la surface, des cristaux de quartz font le gaz prendre feu. »



    Non loin de là, vous pouvez rejoindre la commune de Mânzăleşti. Là, vous pouvez voir le Grunj de Mânzăleşti ou la « pierre blanche ». C’est un véritable phénomène naturel, les cendres pétrifiées des volcans en activité il y a plus de dix millions d’années. Et de cette « pierre blanche », vous pouvez monter sur le Plateau de Meledic. Nicoleta Gâlmeanu, conseillère en tourisme au Conseil départemental de Buzău, poursuit :



    « Un paysage spectaculaire vous attend sur le Plateau de Meledic. En plus d’être déclarée réserve naturelle, c’est aussi une réserve spéléologique et zoologique. Sur ses 60 hectares de terres on retrouve les plus grands gisements de sel de Roumanie. Sous l’effet de la pluie, la dissolution du sel créée une forme de relief spectaculaire. Vous y trouverez aussi des grottes creusées dans le sel par les eaux souterraines, dont l’une des grottes de sel les plus longues au monde, avec ses 3 190 mètres, la Grotte Şase Iezi. La réserve du Plateau Meledic comporte aussi deux lacs : le lac Mare et le lac Castel. L’eau de ces lacs est très froide en toute saison. Un festival folklorique bien connu a lieu chaque année sur ce plateau et il y a également un camp de sculpture en bois avec 25 œuvres exposées. »



    La Contrée de Buzău attire ses touristes aussi grâce à sa gastronomie, à son offre de vins et au grand nombre d’artisans. Nicoleta Gâlmeanu précise :



    « Nous avons beaucoup de caves à vin qui peuvent être visitées et où les vins peuvent être dégustés. Côté gastronomie, Buzău excelle par trois produits traditionnels non seulement au niveau national, mais aussi au niveau international : les saucisses de Pleşcoi, les covrigi (bretzels) de Buzău et le babic de Buzău (sorte de saucisson sec très piquant). Ces derniers sont complétés par nos vins. Quant aux artisans, il y en a dans tout le département. Nous avons deux trésors humains vivants : Amelia Papazisu pour les tissus en poil de chèvre et Mircea Micu, pour la fabrication d’instruments de musique, des cors des Alpes en particulier. En même temps, nous avons beaucoup d’artisans qui créent des tissus en toile, nous avons des potiers, des tailleurs de pierre, des tailleurs en bois et beaucoup de peintres sur bois et sur verre. »



    Le département de Buzău est également recherché par les amateurs de tourisme d’aventure, car on y pratique l’escalade, les découvertes en tout-terrain, le rafting, le parapente ou le canyoning. D’ailleurs, un championnat du monde de rafting est organisé chaque année dans la région. Raison de plus pour laquelle le Conseil départemental de Buzău a plusieurs projets dans le domaine du tourisme. Nicoleta Gâlmeanu, conseillère en tourisme au Conseil départemental de Buzau, précise :


    « Notre projet le plus important à l’heure actuelle, c’est le Géoparc Ţinutul Buzăului (la Contrée de Buzău). Fin 2020, l’Association Ţinutul Buzăului, dont le Conseil départemental est membre, a présenté sa demande d’obtention du statut de Géoparc mondial UNESCO. C’est un territoire qui rassemble environ 18 communes et comprend de nombreux éléments d’intérêt géologique, écologique, archéologique, historique et culturel. En obtenant ce titre, nous serions en mesure de promouvoir et de valoriser beaucoup mieux les éléments naturels spéciaux de la région, mais aussi son patrimoine culturel et historique. »



    Et non dernièrement, nous vous recommandons une visite au Musée de l’ambre de Colţi, rouvert l’année dernière. Là, vous pouvez voir les plus beaux exemplaires de pierres ambrées, car il en existe environ 300, allant des nuances de jaune translucide au noir opaque. Bonne visite !


    (Trad.: Ligia)

  • Buzăul turistic

    Buzăul turistic

    Ne oprim azi
    într-o zonă situată în partea estică a României, în exteriorul curburii Carpaților,
    la interferența provinciilor istorice Muntenia, Moldova și Transilvania. Localnicii
    o numesc, cu mândrie, o mică Românie, datorită diversității formelor de
    relief, dar și a formelor de turism practicate aici.


    Nicoleta Gâlmeanu,
    consilier de turism la Consiliul Județean Buzău, spune că turistului i-ar
    trebui vreo lună de zile ca să trăiască și să simtă tot ce oferă județul Buzău
    și propune să ne începem călătoria din orașul reședință de județ, atestat
    documentar acum mai bine de cinci secole.

    Am porni de aici, de la Muzeul Județean,
    gazdă a unor colecții cu totul inedite, către alte zone ale județului. Depinde
    de ce este interesat turistul. Dacă e o persoană mai activă, care dorește să
    viziteze zonele montane sau zonele deluroase, județul Buzău este foarte
    atractiv din acest punct de vedere. Avem destinații unicat la nivel european și
    chiar mondial. De exemplu, Vulcanii Noroioși. Unicitatea acestui peisaj este
    dată, în primul rând, de prezența pământurilor fără viață, cum se mai numesc. Veți
    vedea conuri vulcanice care aduc la suprafață lavă rece și lavă neagră. Este
    locul în care pământul fierbe la rece. Partea centrală a Subcarpaților de
    curbură este un teritoriu destul de extins. Sunt peste 40 de hectare de teren,
    pe care se găsesc cratere cu noroi lichid, de formă circulară, un peisaj cu
    totul aparte, selenar. A fost descoperit și pus în valoare în jurul anului
    1860, în urma unor prospecțiuni petroliere. Această zonă este declarată zonă
    naturală de interes geologic, floristic și faunistic la nivel național încă din
    1924.


    Continuându-ne
    călătoria, ajungem în Ținutul Buzăului. Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism
    la Consiliul Județean Buzău.

    Este un areal geografic intens promovat de
    noi în ultima vreme, fiindcă reușește să păstreze oarecum nealterate o parte
    din atracțiile turistice, din obiectivele istorice și din tradiții. V-aș duce
    la Bozioru, unde avem trovanții. E un fenomen natural deosebit. Imaginea și
    microrelieful sunt spectaculoase. Sunt stânci cu forme bizare, mai puțin
    cunoscute și văzute. De multe ori, oamenii le spun pietre vii, fiindcă aceste
    pietre, din cauza eroziunii și a fenomenelor meteorologice, se transformă și
    capătă alte forme și alte dimensiuni de-a lungul anilor. Din punct de vedere
    științific, sunt depozite de nisip și stratificații de gresii cimentate,
    modelate de agenții naturali: vânt, ploaie etc. De aici, peste deal, se poate
    ajunge la Focul Viu. E o altă atracție turistică și rezervație geologică, în
    localitatea Lopătari, la circa 70 de km de județul Buzău. Din adâncurile
    pământului, țâșnesc aici coloane de foc, arzând necontenit. De fapt, sunt depozite
    de gaze naturale, aflate în subteran, care în drumul lor spre suprafață se
    aprind cu ajutorul cristalelor de cuarț.



    Nu departe de
    aici, puteți ajunge în comuna Mânzălești. Aici puteți vedea Grunjul de la
    Mânzălești sau piatra albă. E un adevărat fenomen al naturii, cenușa
    pietrificată a unor vulcani care au erupt acum mai bine de zece milioane de
    ani. Iar, de la piatra albă puteți urca spre Platoul Meledic. Nicoleta
    Gâlmeanu, consilier de turism la Consiliul Județean Buzău.

    La platoul Meledic
    este spectaculos peisajul. În afară de faptul că este declarată rezervație
    naturală, este și o rezervație speologică și zoologică. Sunt 60 de hectare de
    teren pe care se găsesc cele mai mari zăcăminte de sare din România. Prin
    dizolvarea sării, datorită ploii, se creează o formă de relief spectaculoasă.
    Tot aici sunt și peșteri săpate în sare de apele subterane. Aici se află una
    dintre cele mai lungi peșteri de sare din lume, cu 3190 de metri, Peștera Șase
    Iezi. În rezervația Platoul Meledic mai sunt și două lacuri: Lacul Mare și
    Lacul Castel. Apa acestor lacuri este foarte rece în orice moment al anului. Pe
    acest platou se desfășoară în fiecare an un festival de folclor foarte cunoscut
    și există și o tabără de sculptură în lemn, cu 25 de exponate.



    Ținutul Buzăului
    își atrage turiștii și prin gastronomie, prin oferta de vinuri și prin numărul
    mare de meșteri populari.

    Nicoleta Gâlmeanu: Avem foarte multe
    crame care pot fi vizitate și unde se pot degusta vinurile. Pe partea
    gastronomică, Buzăul excelează prin trei produse tradiționale nu numai la nivel
    național, ci și la nivel internațional: cârnații de Pleșcoi, covrigii de Buzău,
    babicul de Buzău. Acestea sunt completate de vinurile noastre. În ce privește
    meșterii populari, trebuie colindat tot județul pentru a-i vedea pe toți. Avem
    două tezaure umane vii: Amelia Papazisu pentru țesăturile în păr de capră și
    Mircea Micu, pentru confecționat instrumente muzicale, mai ales buciume.
    Totodată, avem mulți meșteri populari care creează țesături în pânză, avem
    meșteri olari, pietrari și foarte mulți pictori pe lemn, pe sticlă, cioplitori
    în lemn.



    Județul Buzău
    este căutat și de către iubitorii turismului de aventură, aici practicându-se
    alpinismul, off-roadul, raftingul, parapanta sau canyoningul. În zonă, se
    organizează anual și un campionat mondial de rafting. Iată un motiv în plus
    pentru care Consiliul Județean Buzău are mai multe proiecte în domeniul
    turismului. Nicoleta Gâlmeanu, consilier de turism la Consiliul Județean Buzău.

    Cel mai important proiect în acest moment este Geoparcul Ținutul
    Buzăului. La sfârșitul anului 2020, Asociația Ținutul Buzăului, din care face
    parte și Consiliul Județean, a depus dosarul de înscriere pentru a obține
    statutul de Geoparc Global UNESCO. Este un teritoriu care adună aproximativ 18
    comune și cuprinde multe elemente de interes geologic, ecologic, arheologic,
    istoric și cultural. Prin obținerea acestui titlu, vom reuși să promovăm și să
    valorificăm mult mai bine elementele naturale deosebite din zonă, dar și patrimoniul
    cultural și istoric.


    Nu în ultimul
    rând, vă recomandăm o vizită la Muzeul Chihlimbarului de la Colți, redeschis de
    anul trecut. Aici puteți vedea cele mai frumoase exemplare de pietre de
    chihlimbar, în număr de aproximativ 300, de la nuanţe de galben translucid la
    negru opac.


  • Bernsteinmuseum nach technischer Modernisierung neueröffnet

    Bernsteinmuseum nach technischer Modernisierung neueröffnet

    Gut 40 Jahre nach seiner Ersteröffnung am 14. Juni 1980 öffnete das Bernsteinmuseum in der Ortschaft Colţi im Kreis Buzău seine Tore wieder. Es geschah am 21. August des laufenden Jahres. Zwischendurch besuchten schon 6000 Gäste das Bernsteinmuseum.



    Das Rumänit oder der rumänische Bernstein ist ein fossiles Harz, das in den Südkarpaten vorkommt. Das Rumänit hat ein Alter von 40–60 Millionen Jahren. Im Vergleich dazu ist der berühmte Baltische Bernstein um etwa 40.000 Jahre jünger. Der schwarze Bernstein wurde zum Symbol Rumäniens nach seiner Präsentation im Rahmen der Pariser Weltausstellung im Jahre 1867. Der dort ausgestellte Schatz von Pietroasa — der die Bezeichnung Cloşca cu Puii de Aur“ (dt. die Henne mit den goldenen Küken) hat — gewann die Goldmedaille im Rahmen der Weltausstellung. Rumänit kommt noch in Russland vor, auf der Insel Sachalin.



    Die Besucher des Bernsteinmuseums können hier wunderschöne Bernstein-Exponate bewundern. Etwa 300 Teile — blassgelbe, lichtdurchsichtige bis dunkelschwarze Edelsteine werden hier ausgestellt. Im Museum kann der zweitgrö‎ßte Bernstein der Welt bewundert werden. Der Edelstein wiegt etwa 2 Kilo. Ebenfalls hier können verschiedene Bernstein-Schmuckstücke gesichtet werden. Au‎ßerdem werden im Bernsteinmuseum in Colţi auch weitere Gesteine, Erze und Minerale ausgestellt. Auch ein fossiler Mammut-Oberschenkelknochen, der im Kreismuseum Buzău ausgestellt war, ist derzeit im Bernsteinmuseum in Colţi zu sehen. Daniel Costache, Leiter des Kreismuseums Buzău, hat Einzelheiten über die Ausstellung parat:



    Im Bernsteinmuseum in Colţi ist eine einmalige Rumänit-Ausstellung untergebracht. Allerdings können im Museum auch weitere Ausstellungen besucht werden, nicht nur Edelsteinkollektionen. Ein Raum ist der Felsenhöhle gewidmet. Das ist ein Denkmal prähistorischer Kunst, einmalig in Rumänien — eine Grotte, die noch Lebenspuren aus der Bronzezeit bewahrt. In einem anderen Raum können verschiedene Exponate des Museums in Buzău betrachtet werden. Es sind Teile fossiler Tiere, wie z.B. Mammut-Unterkiefer oder Oberschenkel. Im ersten Stockwerk gibt es drei Räume. Im ersten Saal können Gesteine, Minerale und Erze gesehen werden. Im zweiten Raum ist die Bernstein-Ausstellung untergebracht. In einem dritten Saal sind Werkzeuge ausgestellt, die bei der Gewinnung und Bearbeitung des Bernsteins eingesetzt wurden.“




    Das Museum hat alle notwendigen Sicherheitsma‎ßnahmen getroffen, um auch während der Pandemie Besucher willkommen hei‎ßen zu können. Die Im Museum ausgestellten Teile seien entweder das Ergebnis eigener Forschungsarbeit oder stammen aus Spenden. Und einige seien erworben worden, sagte Daniel Costache, der Leiter des Museums:



    Eines muss klargestellt werden. Letztes Jahr war das Museum in einem verkommenen Zustand. Es gab weder flie‎ßendes Wasser noch Toiletten oder Zentralheizung. Auch die Ausstellungen sahen veraltet aus. Das Museum wurde allerdings modernisiert und entspricht nun den letzten Standards auf dem Gebiet. Die Exponate werden entsprechend ausgestellt, moderne Technik wurde eingesetzt. Auch ein Souvenirladen wurde eingerichtet — zum ersten Mal, seit es das Museum gibt. Das Museum ist derzeit mit Sicherheit einen Besuch wert.“




    Daniel Costache betonte im Laufe unseres Gesprächs die Einmaligkeit des Bernsteinmuseums in Colţi:



    Das Bernsteinmuseum ist wirklich einmalig. Es ist das einzige Bernsteinmuseum in Rumänien. Auch die eingesetzte Technik ist überraschend modern. Wir verfügen über ein interaktives Schaufenster, das aus mehreren Elementen besteht. Das Schaufenster erzählt von selbst die Geschichte der ausgestellten Exponate. Es ist mit Motoren ausgestattet, die auf sich drehenden Trägern angebracht sind. Die Besucher können das Schaufenster berühren und somit die ausgestellten Exponate zum Drehen bringen. Diese können auch in vergrö‎ßerter Form auf einem Bildschirm gesehen werden. Auf dem gleichen Bildschirm können auch zusätzliche Informationen zu den ausgestellten Objekten angefragt werden. In einem anderen Saal wurde der Innenraum einer Höhle rekonstruiert. Auch dort gibt es moderne Elemente, die den Besuch interessanter machen. Wir dürfen auch nicht vergessen, dass das Museum auf einem Berggipfel liegt, daher ist alles umso wertvoller.“




    Ein wichtiges Sammlungsstück im Bernsteinmuseum in Colţi ist ein Schmuckset, das Elena Ceauşescu, der Frau des ehemaligen Diktators Nicolae Ceauşescu, gehört hatte. Nachdem das Schmuckset der Frau des Diktators geschenkt worden war, gelangte es nach deren Tod zurück ins Museum. Die Kuratoren konnten allerdings nicht herausfinden, ob Elena Ceauşescu die Juwelen jemals getragen hat oder nicht.

  • Le musée de l’ambre – et non seulement

    Le musée de l’ambre – et non seulement

    L’ambre de Colţi, que le géologue Oscar Helm a appelé « rumanit », est vieux de 40 à 60 millions d’années (alors que le fameux ambre de la Baltique est plus jeune de quelque 40.000 ans). L’ambre noir est devenu un symbole de la Roumanie après avoir été présenté en 1867 à la Grande Exposition Universelle de Paris – en même temps que le célèbre trésor « La poule aux poussins d’or » de Pietroasele. La Roumanie y remportait la médaille d’or. Ce type d’ambre est à retrouver également sur l’île de Sakhaline, dans l’Extrême-Orient russe. Les visiteurs du musée de Colţi peuvent admirer de magnifiques morceaux d’ambre, environ 300 au total, dont les nuances vont depuis le jaune translucide au noir opaque.

    Le musée détient le deuxième plus grand morceau d’ambre au monde, qui pèse près de 2 kilos. (Le plus grand, pesant 3,45 kilos, est exposé au Musée départemental de Buzău.) Au Musée de l’ambre de Colţi on peut également admirer des bijoux – bagues, boucles d’oreille, pendentifs, colliers – ainsi que des outils utilisés pour extraire et travailler l’ambre (tours en bois, marteaux, lampes de mineur, pioches). S’y ajoutent les collections de cristaux de roche et de paléo-faune appartenant au patrimoine du Musée départemental de Buzău, ainsi que le fémur d’un mammouth ayant vécu sur le territoire du département de Buzău il y a 2 millions et demi d’années. Daniel Costache, manager du Musée départemental de Buzău, explique. Le Musée de l’ambre de Colţi est le seul de Roumanie à accueillir une collection de « rumanit ». Pourtant, contrairement à ce que l’on pourrait croire, il n’est pas uniquement un musée de l’ambre et réserve aux visiteurs de nombreuses surprises. Entre autres, une salle consacrée à la Grotte « Fundul Peşterii », un monument d’art préhistorique unique en Roumanie. Cette grotte garde les traces d’une présence humaine dès l’Ȃge du bronze moyen. Une autre salle abrite la collection de paléo-faune du Musée départemental de Buzău. Il s’agit de mandibules et de fémurs de mammouths. Au premier étage, il y a 3 salles dont la première accueille une partie de la collection de cristaux de roche du Musée départemental de Buzău. Dans la salle située au milieu est exposée la collection d’ambre. La troisième salle est un très bel espace réservé aux outils utilisés pour extraire, transporter et travailler l’ambre.

    Durant cette période de pandémie, le musée a pris des mesures de protection pour les visiteurs : distanciation physique, produits et tapis désinfectants, surchaussures jetables. Daniel Costache, manager du Musée départemental de Buzău précise que les objets exposés sont le résultat des recherches entreprises par le musée ou proviennent de donations. Je dois dire que les visiteurs qui viennent à Colţi, au sommet de la montagne, y trouvent un musée moderne, bien ancré dans les réalités du 21e siècle et qui met en valeur son patrimoine d’une manière unique. Pour la première fois depuis sa création, le musée dispose d’une boutique de souvenirs. Ça vaut la peine de quitter la route nationale 10, qui relie Buzău à Braşov, pour faire un détour de 6 km et visiter le Musée de Colţi.Un musée pas comme les autres – estime Daniel Costache. Le Musée de l’ambre de Colţi est unique – et cela pour plusieurs raisons. C’est le seul musée de l’ambre de Roumanie et nous avons mis en place des techniques très moderne de présentation des objets. Il s’agit avant tout d’une vitrine interactive tactile. Le visiteur peut déplacer les objets exposés, les voir sous des angles différents, les agrandir à l’aide d’une caméra ultra HD 4 K. Derrière, sur un écran, sont projetées des informations qui viennent compléter les étiquettes classiques. Dans une des salles, nous avons reconstitué l’intérieur d’une grotte. Là aussi, nous utilisons des techniques modernes de présentation. Retrouver tout cela dans un musée situé pratiquement au sommet de la montagne est une bien agréable surprise.

    Une des pièces importantes de la collection du Musée de l’Ambre de Colţi est un ensemble de bijoux ayant appartenu à Elena Ceauşescu. Offerts à l’épouse du dictateur Nicolae Ceauşescu, ils ont été récupérés et réintégrés à la collection. Les a-t-elle portés ou non ? Les muséographes ne sauraient le dire. (Trad. : Dominique)

  • Muzeul chihlimbarului şi mai mult decât atât

    Muzeul chihlimbarului şi mai mult decât atât


    La mai bine de 40 de ani de la deschiderea lui, la 14 iunie 1980, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, judeţul Buzău a fost redeschis, pe data de 21 august a.c. şi, până în prezent, s-au înregistrat deja aproximativ de 6 mii de vizitatori. Chihlimbarul de Colţi sau rumanitul, are o vârstă cuprinsă între 40 şi 60 milioane de ani (n.r. – faimosul chihlimbar de Baltica este cu vreo 40.000 de ani mai tânăr decât rumanitul). Chihlimbarul negru devenea simbol pentru România după prezentarea la Marea Expoziţie Universală de la Paris din 1867. Prezentarea s-a făcut cu faimosul Tezaur Cloşca cu Puii de Aur şi România a cucerit medalia de aur. Rumanitul mai este întâlnit în Rusia în insula Sahalin, spre Japonia.



    Vizitatorii Muzeului Chihlimbarului pot vedea cele mai frumoase exemplare de pietre de chihlimbar, în număr de circa 300, de la nuanţe de galben translucid la negru opac. Mai mult decât atât, muzeul are al doilea chihlimbar ca mărime din lume, care cântăreşte puţin sub 2 kg, cel mai mare, de 3,45 kg, fiind expus la Muzeul Judeţean Buzău. Tot aici pot fi admirate bijuterii (inele, cercei, pandantive, şiraguri de mărgele), unelte de extracţie şi prelucrare a chihlimbarului (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop), toate expuse într-un concept expoziţional nou. Expoziţiile de bază valorifică, de asemenea, colecţia de flori de mină şi exponate de paleofaună din patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău, precum femurul unui mamut, care a trăit acum 2,5 milioane de ani pe teritoriul judeţului Buzău.



    Daniel Costache, manager al Muzeului judeţean Buzău, ne-a povestit: “Muzeul Chihlimbarului de la Colţi este singurul muzeu din România, care adăposteşte o colecţie reprezentată de rumanitul de Colţi. Odată ajunşi aici, deşi denumirea colecţiei ne-ar putea duce cu gândul că sunt exponate doar din chihlimbar, din Ambră sau Rumanit, cum mai este el cunoscut, muzeul găzduieşte o serie de colecţii diverse. În primul rând este o sală dedicată Grotei din cufundul peşterii, un monument de artă preistorică, unic în România, o grotă care păstrează urmele de locuire din perioada mijlocie a Epocii bronzului.


    De asemenea, este o altă sală unde se regăseşte o mică parte din colecţia de paleofaună a Muzeului judeţean Buzău, este vorba despre mandibule, femure de mamut. Iar etajul unu al imobilului este împărţit în trei săli diferite. Una, o valorificăm într-un cadru expoziţional inedit: o parte din colecţia de flori de mină a Muzeului judeţean Buzău, sala centrală, unde este valorificată o mare parte a colecţiei de chihlimbar, precum şi o altă sală unde sunt valorificate uneltele, într-un cadru expoziţional minunat, uneltele folosite la extragerea, transportul, precum şi prelucrarea Ambrei.”



    Pe perioada de pandemie muzeul este pregătit: se respectă reguli de distanţare, vizitatorii au la dispoziţie dezinfectanţi, covoraşe dezinfectante, precum şi botoşi de unică folosinţă. Daniel Costache, managerul Muzeului Judeţean Buzău, ne-a mai spus că toate obiectele ce aparţin colecţiei unui muzeu sunt rezultatul fie a cercetării proprii, fie donaţii, cum sunt foarte multe din exponatele din spaţiile de la etajul muzeului şi, evident, achiziţii şi a adăugat: :”Trebuie spus un lucru: dacă anul trecut muzeul de la Colţi era găzduit de un imobil care nu avea grupuri sanitare, nu avea apă curentă, nu avea încălzire centralizată, iar expoziţia era una de tip plastic, învechit şi se compunea din celebrele deja vitrine din pal şi suprafaţă vitrată, astăzi vizitatorii pot găsi la Colţi, în vârful muntelui, un muzeu ultramodern, un muzeu ancorat bine în realităţile anului 2020, un muzeu care valorifică în mod unic exponatele expuse către vizitare. De asemenea, la Colţi, pentru prima dată de când există această instituţie muzeală, funcţionează astăzi un magazin de suveniruri. Este un muzeu care merită un ocol de 6 kilometri, de pe Drumul Naţional 10, care face legătura dintre Buzău şi Braşov.”



    Daniel Costache a ţinut să sublinieze unicitatea acestui muzeu: “Muzeul Chihlimbarului de la Colţi este un muzeu cu multiple aspecte unice. În primul rând, este singurul muzeu al chihlimbarului din România. Am încercat să oferim unicitate şi din punctul de vedere al elementelor de muzeo-tehnică, care îl întâmpină pe vizitator. În primul rând ar fi vorba despre o vitrină interactivă, compusă din mai multe elemente, o vitrină care permite să-şi spună singură povestea, o vitrină dotată cu motoare pe suporţi rotativi. Practic vizitatorul are posibilitatea printr-un simplu “touch”, să mişte obiectele din vitrină, să le vadă pe ce parte doreşte, să le mărească cu ajutorul unei camere 4 K, full HD şi pe un ecran în spate sunt proiectate informaţii care vin să completeze etichetele clasice. Acesta ar fi un prim echipament nou în muzeografia românească. De asemenea, există şi o sală ce a avut în vedere reconstituirea interiorului unei peşteri, o sală care este dominată de un blat 3D LG Live, de asemenea, un element nou. Aceste elemente cresc în valoare, în momentul în care nu uităm că Muzeul Chihlimbarului este un muzeu în vârf de munte.”



    O importantă piesă din colecţia Muzeului Chihlimbarului de la Colţi o constituie şi un set de bijuterii care a aparţinut Elenei Ceauşescu şi care, după ce a fost făcut cadou soţiei dictatorului, s-a întors în patrimoniul muzeului, fără ca muzeografii să poată spune dacă bijuteriile au fost sau nu purtate de Elena Ceauşescu.




  • Ökotourismus im Hatzeger Land

    Ökotourismus im Hatzeger Land

    Heute schlagen wir Ihnen eine Reise in den Westen Rumäniens vor. In der historischen Region Hatzeger Land (auch Wallenthal) und Retezat wird erstmalig ein touristisches Monitoring-System umgesetzt. Um mehr Einzelheiten diesbezüglich zu erfahren, unterhielten wir uns mit Bogdan Papuc, dem Geschäftsführer des Ökotourismus-Vereins in Rumänien:



    Touristisches Monitoring bedeutet, dass wir Daten erfassen, die uns ermöglichen, die Tourismusbewegung in der Region besser zu verstehen. Wir erkundigen uns zum Beispiel, wo die Touristen herkommen, wie lange sie sich in der Region aufhalten, wie viel Geld sie während ihres Aufenthalts ausgeben, inwiefern sie die touristische Infrastruktur nutzen, welche Sehenswürdigkeiten sie besuchen oder was für Tätigkeiten sie in einer bestimmten Region durchführen. Es sind ganz wichtige Daten, die uns bei der Erarbeitung künftiger Strategien weiterhelfen und uns ermöglichen, die Qualität der Dienstleistungen in der Region zu verbessern. Die Rumänisch-Amerikanische Stiftung finanziert die Umsetzung des erwähnten Management-Systems in der Region Wallenthal — Retezat. Das Projekt soll weitere zwei Jahre laufen.“



    Wallenthal ist das ideale Reiseziel für die Touristen, die sich einen Urlaub wünschen, bei dem sie die Gelegenheit haben, Dinosaurier zu erleben, Legenden zu hören, Kirchen und Burgen zu besichtigen und herkömmliche Traditionen kennenzulernen. Wer Lust auf Dinosaurier hat, kann die Reise in der Kleinstadt Haţeg beginnen. Hier gibt es nämlich den grö‎ßten Dinosaurier-Geopark in Osteuropa, wo auch ein Stämmiger Drache (rum. dinozaur bondoc) gesehen werden kann. Auf dem Weg zum Haus der Zwergdinosaurier ist ein Aufenthalt bei der mittelalterlichen Kirche empfehlenswert. Darüber hinaus lohnt sich auch ein Besuch beim Haus der Traditionen. Auf dem Weg zu den Zwergdinos können Zeichnungen, die Dinosaurier abbilden, gesehen werden. Sie wurden von den Kindern, die den Park besucht haben, gezeichnet. Die Touristen können auch weitere bedeutende Architekturdenkmäler und archäologische Funde in der Region besichtigen, wie etwa im Sibişelului-Tal oder im Dorf Ohaba Sibişel, wo die Ruinen einer 200 Jahre alten ländlichen Siedlung erhalten geblieben sind. Die Strecke kann mit dem Fahrrad zurückgelegt werden. Allerdings sei empfehlenswert, sich einen ganzen Tag dafür einzuplanen. In diesem Zusammenhang fragten wir Bogdan Papuc, was unter Ökotourismus zu verstehen sei:



    Es ist ein technischer Begriff, den wir gerne verwenden. Was dahinter steckt, ist allerdings ganz einfach: Ökotourismus bedeutet gemütlicher Tourismus. Wir verzichten auf das Auto und genie‎ßen einen gemütlichen Urlaub. Wir steigen aufs Pferd oder aufs Fahrrad, machen Wanderungen durch die Berge, wagen uns bis zu den höchsten Spitzen im Retezat-Gebirge. Wir machen das alles ganz lässig, wir nehmen uns die Zeit, um in aller Ruhe Land und Leute kennenzulernen. Der Ökotourismus setzt den Aufenthalt in kleinen Gasthöfen und Familienbetrieben voraus. Das Essen wird meistens mit Zutaten aus der Eigenproduktion oder aus dem Eigenbetrieb anderer Dorfbewohner zubereitet. Ökotourismus ist eine andere Art, Rumänien zu entdecken.“



    In der Gegend gäbe es viele Sehenswürdigkeiten, sagte Bogdan Papuc, der Geschäftsführer des Ökotourismus-Vereins in Rumänien.



    Die Bergliebhaber müssen unbedingt durch das Retezat-Gebirge wandern. Die Gletscherseen bieten eine spektakuläre Aussicht. Möchten sie nicht die Höhen erklimmen, haben die Touristen die Möglichkeit, das ländliche Gebiet zu erforschen. Die Hauptstadt des ehemaligen römischen Dakien, Sarmisegetusa Ulpia Traiana, ist hier zu besichtigen. Und auch die Kirche in Densuş, über die erzählt wird, sie sei die älteste orthodoxe Kirche in Rumänien. Die Art, in der die Kirche errichtet wurde, ist einzigartig. Es wurden Steine von Sarmisegetusa verwendet. Au‎ßerdem können römische Skulpturen, römische Grabsteine, Säulen mit römischen Aufsätzen bewundert werden. Darüber hinaus gibt es weitere Sehenswürdigkeiten: mehrere Fossilienfundstätten oder der Dinosaurier-Geopark. Es sind viele interessante Orte, die im Vorbeieilen, wenn man Auto fährt, oder in nur ein-zwei Tagen nicht entdeckt werden können. Zu Fu‎ß können die Steinkirchen oder die Burg Colţi, die vermutlich dem Schriftsteller Jules Vernes als Inspirationsquelle für seinen Roman »Das Schloss in den Karpaten« gedient hat, besichtigt werden. Sehenswert sind auch die Fürstenhöfe oder die alten Verteidigungstürme, die aus dem Mittelalter erhalten geblieben sind.“



    Das war s für heute! Nächste Woche stellen wir Ihnen ein neues Reiseziel vor. Bis dahin wünschen wir eine angenehme Reise und schönes Wetter!