Radio România Internațional

Tag: combatere cancer

  • Uniunea Europeană a sănătății: mai puternică și mai bine pregătită

    Uniunea Europeană a sănătății: mai puternică și mai bine pregătită

    Pandemia de COVID-19 a demonstrat ce pot realiza solidaritatea, colaborarea și acțiunile decisive ale Uniunii Europene. Datorită strategiei privind vaccinurile, toți cetățenii Uniunii au avut acces la vaccinuri împotriva COVID care au salvat vieți, în același timp și în aceleași condiții. Certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID a permis economiilor și societăților să se redeschidă în siguranță, iar programul SURE a ajutat peste 31 de milioane de lucrători să facă față impactului economic.

    Uniunea europeană a sănătății a fost creată pornind de la experiența dobândită în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a răspuns apelurilor clare ale cetățenilor la o prezență mai puternică a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice. Prezentată în noiembrie 2020, viziunea privind uniunea sănătății este de a se asigura că statele membre sunt mai bine pregătite pentru a răspunde la crize sanitare viitoare împreună, sprijinind, în același timp, politici moderne și inovatoare în domeniul sănătății pentru toți cetățenii din UE. Datorită unei finanțări substanțiale din programul „Uniunea Europeană pentru sănătate”, obiectivele Uniunii europene a sănătății s-au transformat rapid în rezultate concrete.

    Ambiția din prezent este aceea de a crea o adevărată piață unică pentru medicamente, asigurând, totodată, poziția de lider global a sectorului farmaceutic din Uniunea Europeană, spune Stella Kyriakides, comisar european pentru Sănătate.

    “Aceasta va stimula cercetarea și inovarea pentru a acoperi nevoile noastre medicale, inclusiv pentru copiii și pacienții care suferă de boli rare. Luăm măsuri pentru a aborda penuria de medicamente critice, inclusiv printr-o nouă alianță pentru medicamente critice lansată recent.

    Adevărul este că nu putem continua ca în trecut. Digitalizarea asistenței medicale a fost un alt mare obiectiv încă de la început. Spațiul european de date privind sănătatea va aduce sistemele noastre de sănătate în era digitală. Cetățenii își vor controla pe deplin propriile datele medicale și le vor putea căuta pentru a solicita tratament în întreaga Uniune Europeană, dacă vor călători. Cercetătorii vor avea acces la foarte multe date și vor putea descoperi tratamente noi și inovatoare în beneficiul pacienților.

    O prioritate politică foarte mare este munca noastră în domeniul cancerului. Planul european de combatere a cancerului este unul dintre cele mai ambițioase și mai bine finanțate astfel de planuri din lume. E deja funcțional și a schimbat multe. Astăzi, avem noi proceduri de screening, recomandări pentru prevenirea cancerului prin vaccin, un nou centru de cunoștințe despre cancer și, pentru prima dată, un registru al inegalităților în Uniunea Europeană, care ne ajută să identificăm unde sunt necesare măsuri suplimentare. Planul nostru de combatere a cancerului ne oferă mijloacele pentru a putea înțelege mai bine, diagnostica, preveni și trata cancerul.

    Sănătatea mintală este, de asemenea, o altă prioritate importantă. Sănătatea fizică și mintală sunt ambele esențiale pentru bunăstare, iar abordarea noastră cuprinzătoare a sănătății mintale recunoaște, în sfârșit, acest lucru, eliminând stigmatizarea și discriminarea și investind în multe acțiuni, finanțate cu peste 1,2 miliarde EUR, de la prevenire la reintegrare.”

  • Retrospectiva săptămânii 23.07 – 29.07.2023

    Retrospectiva săptămânii 23.07 – 29.07.2023


    România – caniculă şi vijelii


    România s-a confruntat cu fenomene meteo extreme în această săptămână, ziua de miercuri fiind cea mai dificilă: în timp ce sudul, sud-estul şi estul ţării au fost sub avertizări cod roşu, portocaliu şi galben de caniculă, cu temperaturi care au depăşit 40 de grade Celsius, în unele judeţe din celelalte regiuni au fost alerte cod roşu de averse, grindină şi vijelii. Vremea rea a făcut şi victime: pe Transalpina, în centrul țării, o femeie a decedat după ce un copac scos din rădăcini de rafale puternice s-a prăbuşit peste maşina în care se afla, iar la Botoşani, doi frați au murit pe câmp loviţi de fulger. În judeţul Harghita, circulaţia feroviară a fost blocată după ce mai mulţi arbori au căzut pe calea ferată. Furtuna a avariat şi acoperişul bazinului de înot din reședința județului, municipiul Miercurea Ciuc. Cu o zi înainte, acoperişul Bibliotecii Universităţii din Oradea fusese luat de vânt, iar panouri fotovoltaice au fost proiectate pe trotuare. Zeci de mii de consumatori au rămas fără curent electric. Mai multe localităţi din judeţul Iaşi (est) au rămas fără apă potabilă, iar Portul Constanţa (sud-est, la Marea Neagră) a fost închis din cauza vântului puternic. Salvatorii au intervenit și în județul Tulcea, tot din sud-est, pentru evacuarea persoanelor rămase blocate în maşini după o viitură care a acoperit carosabilul. Alți pompieri români ajută, în aceste zile, la stingerea incendiilor din Grecia.



    Atac rusesc în apropierea României


    Războiul dezlănţuit de ruşi în Ucraina a ajuns, în această săptămână, foarte aproape de România. Pentru prima dată de la începutul confruntării, Rusia a atacat, luni, în zori, două porturi ucrainene de la Dunăre, distrugând depozite de cereale şi rănind mai multe persoane. Unul din porturile atacate, Reni, se află la distanţă foarte mică de România, aproximativ 20 de km, iar autorităţile de la Bucureşti au condamnat în termeni fermi Moscova pentru atacarea porturilor de la Dunăre. Atacurile survin în condițiile în care Dunărea reprezintă una dintre rutele alternative pentru transportul cerealelor din Ucraina, după ce Rusia s-a retras din acordul care permitea navigarea în siguranţă pe Marea Neagră a navelor încărcate cu produse agricole ucrainene. La București, Ministerul Apărării a dat asigurări că, în acest moment, nu există o ameninţare militară directă la adresa teritoriului naţional sau a apelor teritoriale ale României. Şi ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat că România, ca membru NATO şi al Uniunii Europene, deţine cele mai importante şi mai solide garanţii de securitate din întreaga sa istorie. Ea a avut o convorbire telefonică cu secretarul de stat american, Antony Blinken, alături de care a condamnat atacurile recente ale Moscovei asupra civililor din Ucraina şi asupra infrastructurii fluviale şi maritime, precum şi modul cinic în care Federaţia Rusă afectează securitatea alimentară globală.



    Date financiare privind România


    Deficitul bugetar al României a ajuns la 2,34% din Produsul Intern Brut la jumătatea acestui an, ceea ce reprezintă o creştere de peste jumătate de procent faţă de perioada similară din 2022. Veniturile au fost cu 12% mai mari, dar cheltuielile au avut un avans de 16,5 procente. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, o evoluţie pozitivă semnificativă se consemnează la categoria investiţiilor, unde creşterea este de peste 56%. Ţinta de deficit pentru finalul acestui an este de 4,4%, iar Executivul pregăteşte un pachet fiscal pentru respectarea acesteia. Ca propuneri au fost discutate unele majorări de taxe şi eliminarea unor beneficii, dar şi desfiinţarea a peste 200 de mii de posturi bugetare neocupate, în paralel cu reducerea cheltuielilor din ministere. Se ia în calcul eliminarea mai multor excepţii de la plata contribuţiei la sănătate în sectoare precum IT, construcţii şi agricultură, dar şi menţinerea a numai două cote de TVA, una de 9% şi alta de 19 procente.



    Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România


    Executivul de la București a adoptat Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, care se va aplica în etape, în următorii 5 ani. Noul program favorizează accesul rapid al pacienţilor la măsuri de prevenţie, la diagnostic şi la tratament şi, nu în ultimul rând, la servicii paliative. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că se vor face investiţii în domeniul oncologiei, iar serviciile de care vor beneficia pacienţii se vor deconta integral, inclusiv cele de radioterapie avansată. Guvernul va dezvolta şi un fond pentru inovaţie, principalii beneficiari fiind tot pacienţii oncologici. Pe de altă parte, reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer au criticat lipsa normelor metodologice de aplicare a acestui plan, fără de care, spun ei, nu se ştie cât timp trebuie să treacă de la diagnosticare, până când începe tratamentul efectiv. În context, aceştia au precizat că intenţionează să acţioneze Ministerul Sănătăţii în judecată.



    Medalii pentru România la Campionatele Mondiale de nataţie de la Fukuoka


    Sportivii români Constantin Popovici şi Cătălin Petru Preda au cucerit, joi, primele medalii, aur şi argint, pentru delegaţia României la Campionatele Mondiale 2023 de nataţie de la Fukuoka (Japonia), după ce s-au clasat pe primele două locuri în concursul de sărituri în apă de la mare înălţime (27 metri). Popovici, 34 ani, a devenit primul campion mondial al României la sărituri în apă de la mare înălţime. La competiţia din Japonia, înotătorul român David Popovici (18 ani), campion mondial în 2022 la 100 şi 200 m liber, nu a reușit să obțină nicio medalie.




  • Comisia Europeană luptă mai eficient împotriva cancerului

    Comisia Europeană luptă mai eficient împotriva cancerului

    În ajunul Zilei mondiale de luptă împotriva
    cancerului, respectiv pe 3 februarie, Comisia Europeană a prezentat Planul
    european de combatere a cancerului – o prioritate majoră în domeniul sănătății
    a Comisiei von der Leyen și un pilon esențial al unei Uniuni Europene a
    sănătății puternice.


    Stefan De Keersmeacker, purtător de cuvânt al
    Comisiei Europene pe probleme de sănătate, a declarat pentru Radio România:

    E bine să ne amintim trei valori importante pe care le-am luat în
    considerare atunci când am lansat planul anti-cancer: spre exemplu, în 2020,
    2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer,
    iar alte 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din această cauză. Dacă
    nu luăm măsuri în acest sens acum, atunci numărul cazurilor de bolnavi de
    cancer ar ajunge să crească cu peste 24% până în anul 2035.

    De asemenea, nu
    trebuie uitat impactul economic deosebit de important pe care cancerul îl are.
    Un impact ce este extimat la peste 100 de miliarde de euro anual. Aşadar,
    cancerul aduce după sine costuri importante, atât în privinţa pierderii de
    vieţi omeneşti, cât şi în privinţa impactului economic. De aceea Comisia
    Europeană a creat Planul european de combatere a cancerului, un angajament
    politic important, de a lua măsuri concrete de luptă împotriva cancerului. Ceea
    ce face acest plan este să se adreseze problematicii bolii în totalitate. Este
    structurat pe diferite acţiuni, în diferite faze: faza de prevenire, faza de
    detectare timpurie a bolii, faza de diagnoză şi tratament, şi, de asemenea,
    calitatea vieţii pacienţilor cu cancer.

    Planul Comisiei Europene urmăreşte
    boala în toate fazele şi propune acţiuni cheie, pentru abordarea tuturor
    provocărilor.


    L-am întrebat pe Stefan De Keersmeacker care sunt schimbările pe care
    Planul european de combatere a cancerului le aduce:

    Veţi vedea că Planul european de combatere a cancerului
    vine cu multe schimbări importante şi propune multe schimbări importante,
    inclusiv importanţa prevenţiei. Pentru că 40% din cazurile de cancer ar fi
    putut fi evitate, aşa că este foarte important să investim mult în prevenţie.
    Aşa că acest plan încurajează schimbări pentru prevenirea îmbolnăvirii, cum ar
    fi alegerea unui stil de viaţă sănătos, reducerea consumului de tutun, precum
    şi alte schimbări menite să îndrepte atenţia oamenilor către o viaţă sănătoasă.



    Planul european de combatere a cancerului va fi
    sprijinit prin acțiuni care acoperă mai multe domenii de la ocuparea forței de
    muncă, educație, politică socială și egalitate, trecând prin domeniile
    comercializării, agriculturii, energiei, mediului și climei, până la
    transporturi, politica de coeziune și impozitare.


    Acest plan va fi pus în aplicare cu ajutorul
    întregii game de instrumente de finanțare ale Comisiei, pentru acțiunile de
    combatere a cancerului fiind alocat special un cuantum total de 4 miliarde EUR,
    inclusiv din partea programelor UE pentru sănătate, Orizont Europa și
    Europa digitală.


  • Planul european pentru combaterea cancerului

    Planul european pentru combaterea cancerului


    Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, marcată anual pe 4 februarie, a avut o semnificație deosebită după un an și mai dificil pentru cei diagnosticați cu această boală, din cauza pandemiei de COVID-19.



    În 2020, în timp ce ne luptam cu toții cu pandemia de COVID-19, mulți dintre noi purtau, în același timp, o luptă tăcută. Lupta împotriva cancerului. În 2020, am pierdut 1,3 milioane de europeni din cauza acestei boli. Din păcate, numărul cazurilor este în creștere”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Totodată, Comisia Europeană a prezentat, miercuri, Planul european de combatere a cancerului care stabilește o nouă abordare a Uniunii în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire.



    4 miliarde de euro pentru combaterea cancerului



    Uniunea urmează să aloce pentru acțiunile de combatere a cancerului un buget de patru miliarde de euro. Planul de combatere a cancerului este structurat în jurul a patru domenii principale de acțiune, conform Comisiei Europene:


    – Prevenirea prin acțiuni care abordează principalii factori de risc precum tutunul consumul nociv de alcool, poluarea mediului și substanțele periculoase. În plus, o campanie intitulată HealthyLifestyle4All” (Un mod de viață sănătos pentru toți”) va promova o alimentație sănătoasă și activitatea fizică.


    – Depistarea timpurie a cancerului prin îmbunătățirea calității diagnosticelor și a accesului la acestea și prin sprijinirea statelor membre pentru a se asigura faptul că, până în 2025, 90% din populația UE care se califică pentru screening-ul de cancer la sân, de col uterin și colorectal beneficiază de această formă de depistare.


    – Diagnosticarea și tratamentul prin acțiuni menite să asigure o îngrijire mai bine integrată și cuprinzătoare în domeniul cancerului și abordarea accesului inegal la îngrijiri și la medicamente de calitate. Până în 2030, 90 % dintre pacienții eligibili ar trebui să aibă acces la centre oncologice integrate naționale, conectate prin intermediul unei noi rețele la nivelul UE. .


    – Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții bolnavi de cancer și pentru persoanele care au supraviețuit acestei boli, inclusiv reabilitarea, posibila reapariție a tumorilor, bolile metastatice și măsurile de sprijinire a integrării sociale și a reintegrării la locul de muncă..



    Bolnavii din România cer un Plan Național de Cancer



    Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) atrage atenția că diagnosticarea bolnavilor de cancer a scăzut cu 30-40% anul trecut, în comparație cu anul 2019. Organizația a transmis a România să accelereze demersurile pentru dezvoltarea și adoptarea unui Plan Național de Cancer, cerut de circa două decenii, în conformitate cu cel european și care să țină cont de impactul generat de pandemia de coronavirus.



    Sumele cheltuite pentru analizele și medicamentele nedecontate, timpii foarte mari de așteptare pentru analize de tip CT/RMN, comunicarea deficitară dintre pacient și mediul oncolog, dar și lipsa personalului medical, sunt câteva dintre gravele probleme cu care se confruntă bolnavii de cancer din România.



    Drept urmare, FABC cere ca Planul Național de Cancer să includă pe lista obiectivelor: prevenția si screening-ul, prevenția prin vaccinare, stabilirea unui parcurs clar pacienților oncologici de la suspiciune la diagnostic, tratament și viața cu cancer (monitorizare), creionarea unor strategii clare în situații critice ce vulnerabilizează și mai mult pacienții, identificarea a unor soluții pentru situațiile în care accesul la investigații și tratamente nu este posibil din diverse motive (faliment, retragere de pe piață a unor medicamente, exportul paralel) și înregistrarea adecvată a cancerului pe baze populaționale, compatibilă cu bunele practici europene.