Conform ultimelor rapoarte ale Departamentului de Stat al SUA și ale Comisiei Europene, România este una dintre cele mai sigure țări din lume.
Tag: combaterea crimei organizate
-
O nouă strategie UE pentru combaterea crimei organizate
Noua Strategie a Comisiei are la bază cea mai recentă evaluare Europol cu privire la formele grave de infracţiuni. Strategia prezintă instrumentele și măsurile care trebuie folosite în următorii 5 ani pentru a distruge modelele de afaceri și structurile organizațiilor criminale la nivel transfrontalier, inclusiv în mediul online. Cele mai frecvente infracţiuni observate în Europa sunt traficul de droguri, criminalitatea contra patrimoniului, frauda, introducerea ilegală de migranți și traficul de persoane.
Noua strategie a Comisiei Europene de combatere a criminalităţii are următoarele obiective:
În primul rând, întărirea cooperării pentru asigurarea respectării legii şi o colaborare judiciară mai strânsă. Comisia va moderniza Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale – (EMPACT) – care reunește toate autoritățile europene și naționale relevante pentru combaterea colectivă a infracțiunilor prioritare. S-a propus şi modernizarea cadrului Prüm, care permite schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înmatricularea vehiculelor. Executivul european va propune, de asemenea, un Cod al Uniunii Europene de cooperare poliţienească şi vor fi lansate negocieri pentru un acord de colaborare cu Interpolul. Vor fi revizuite normele decombatere a infracțiunilor ecologice, vor apărea noi instrumente împotriva contrafacerii şi vor fi prezentate şi măsuri de combatere a comerțului ilicit cu bunuri culturale. Nu în ultimul rând, Comisia a prezentat şi o strategie de combatere a traficului de persoane.
Al doilea obiectiv este garantarea faptului că infracțiunile nu aduc profit. Peste 60% dintre rețelele infracționale active în Europa sunt implicate în acte de corupție și mai mult de 80% folosesc drept paravan companii legale, în timp ce doar un procent din activele provenite din săvârșirea de infracțiuni ajung să fie confiscate. Comisia va propune revizuirea normelor privind confiscarea profiturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni, dezvoltarea normelor de combatere a spălării banilor, lansarea rapidă a anchetelor financiare și evaluarea normelor anticorupţie.
Al treilea şi ultimul obiectiv este adaptarea autorităților la era digitală, pentru că mediul virtual este folosit în 80% dintre infracțiuni. Comisia va prezenta posibile abordări pentru păstrarea datelor și va propune o cale de urmat pentru accesul legal la informațiile criptate, protejând, totodată, securitatea și confidențialitatea acestora. Instrumentele și expertiza agenţiilor europene în domeniul investigaţiilor digitale vor fi puse şi la dispoziţia statelor naţionale.
-
Cooperare transfrontalieră în domeniul confiscării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni
Parlamentul European a adoptat noi reguli privind înghețarea și confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni . Noile măsuri pun accentul pe o mai bună cooperare între statele membre.
Înghețarea și confiscarea bunurilor dobândite în urma infracțiunilor reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a crimei organizate. Este ideea care stă la baza noilor reguli adoptate de Parlamentul European.
Date oficiale, cuprinse într-un raport redactat de Europol în 2016, arată că activitățile infracționale generează aproximativ 110 miliarde de euro în fiecare an. Iar 98,9 la sută din acești bani rămân la dispoziția infractorilor și doar 2.2 la sută sunt confiscați sau indisponibilizați temporar. În final, cu puțin peste 1 la sută din fondurile obținute ilicit sunt confiscate definitiv.
Se întâmplă acest lucru și pentru că în prezent, confiscarea transfrontalieră a bunurilor în interiorul Uniunii este reglementată de câteva acte legislative, cu lacune serioase de pe urma cărora profită infractori și teroriști care își ascund averile în alte state membre. Procedurile actuale sunt ineficiente și durează de obiecei destul de mult. O altă problemă este protecția insuficientă a drepturilor de care ar trebui să beneficieze victimele în materie de restituire și despăgubire.
Dezbătând această problemă mi-am dat seama că întregul context este mult mai amplu. Sunt convinsă că ați auzit de la cetățeni din toată Uniunea că există o scădere a încrederii cu care europenii privesc instituțiile. Iar una din surse este faptul că oamenii nu cred că justiția face cu adevărat justiție.Trebuie să punem capăt acestei percepții și să acționăm mai bine. Iar prin acest bine înțeleg că ar trebui să ne consolidăm cooperarea. Așa cum ați spus mulți dintre voi cea mai eficientă metodă de a pune capăt criminalității organizate este de a le tăia finanțarea, a afirmat în timpul dezbaterilor din legislativul comunitar comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.
Iar regulile actuale vor fi înlocuite printr-un regulament care va fi aplicat în toate statele membre și care va permite executarea mai rapidă și eficientă a ordinelor de înghețare și confiscare în termen de 45 de zile. În cazurile urgente, autoritățile dispun de 4 zile pentru a acționa. Totodată, noul act legislativ acordă prioritate despăgubirii victimelor și conține prevederi care permit utilizarea bunurilor confiscate în scopuri sociale. Nu în ultimul rând este inclusă o clauză de nerecunoaștere în cazul nerespectării drepturilor fundamentale.
Înghețarea și confiscarea bunurilor și averilor de care dispun infractorii reprezintă un instrument util de luptă împotriva criminalității organizate și terorismului. Sunt de folos pentru că îi privează pe teroriști de produsul activității lor ilegale și îi împiedică să pună la cale atentate, spune și Nathalie Griesbeck, europarlamentar francez și raportor pe această temă.
Actul normative se întoarce acum la Consiliul Uniunii Europene pentru aprobarea finală și se va aplica în termen de doi ani.