Radio România Internațional

Tag: combaterea dezinformarii

  • O nouă platformă în lupta împotriva dezinformării: trUE – Adevărul gol-goluț

    O nouă platformă în lupta împotriva dezinformării: trUE – Adevărul gol-goluț

    Denumită sugestiv trUE – Adevărul gol-goluţ, platforma lansată de Reprezentanța Comisiei Europene în România reuneşte articole, studii de caz, materiale video realizate în colaborare cu influenceri, dar și materiale didactice pentru orele de curs. Aceasta va ajuta la consolidarea strategiei de combatere a unui fenomen din ce în ce mai prezent atât la nivel global, cât și în societatea românească.

    Noua platformă trUE – Adevărul gol-goluţ își propune să vină în sprijinul publicului larg cu instrumente utile pentru identificarea știrilor false și a informațiilor distribuite în mediul online, cu scopul de a dezinforma. Platforma este una interactivă, astfel încât toți cei interesați pot semnala direct cazuri de dezinformare legate de Uniunea Europeană.

    Mesaje precum: Verifică! Verifică încă o dată! Ești sigur că e adevărat? Abia acum poți distribui! se regasesc printre sfaturile recomandate.

    Potrivit datelor Eurobarometru, 65% dintre români declară că ştirile sau informaţiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false au devenit o problemă pentru democraţie.

    Oferim resurse online gratuite dedicate combaterii dezinformării, materiale ce pot fi folosite în sălile de clasă de către profesori, informații despre mituri demontate, podcasturi video realizate de influencerii, care ne ajută să « traducem » informații uneori tehnice, pe înțelesul tuturor, a declarat Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

    UE conlucrează cu platformele online pentru a le încuraja să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.

    Mai mult de atât, prin Regulamentul privind serviciile digitale, intrat în vigoare pe 16 noiembrie 2022, Uniunea Europeană ia măsuri clare în combaterea răspândirii dezinformării.
    Prin aceasta nouă lege, platformele au întreaga responsabilitate privind eradicarea conținutului dăunător, prin măsuri riguroase fără precedent.


  • UE – cod de combatere a dezinformării

    UE – cod de combatere a dezinformării

    Cât de periculoasă poate fi dezinformarea? Am putut vedea acum în timpul pandemiei de COVID 19,este constatarea făcută de vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, care dă și un exemplu concret: Asistăm cu toții in prezent la o campanie masivă împotriva vaccinării care ne îngreunează eforturile de a-i convinge pe oameni să se imunizeze și de a scăpa odată de pericolul reprezentat de COVID.

    Codul de bune practici a fost lansat în 2018 şi a fost semnat de Google, Facebook, Twitter, Microsoft, Mozilla şi TikTok, precum şi de mai multe firme din domeniul publicității. În versiunea sa actuală, crede Vera Jourova, codul ‘şi-a arătat limitele’, în timp ce ameninţările reprezentate de dezinformarea online evoluează rapid.

    Prin noile propuneri de îmbunătățire a Codului, Comisia vrea să încurajeze marile platforme digitale să coopereze pentru a combate publicitatea mincinoasă sau înşelătoare. Bruxellesul cere totodată mai multă transparenţă în privinţa algoritmilor utilizaţi de giganţii internetului pentru a scoate în faţă anumite conţinuturi şi doreşte ca utilizatorii să aibă la dispoziţie instrumente pentru a semnala cu uşurinţă informaţii false sau înşelătoare.

    Comisia vrea totodată să încurajeze dezvoltarea fact-checking-ului, adică a verificării faptelor, şi un acces mai bun al investigatorilor la datele platformelor.

    Codul consolidat ar trebui să includă și un cadru de monitorizare îmbunătățit, care să măsoare rezultatele și impactul acțiunilor întreprinse de platform.

    Am avut multe discuții legate de ce s-a întâmplat în Statele Unite, unde platformele au reacționat la mesajele publicate pe Twitter de fostul președinte Donald Trump. Convingerea noastră este că nimeni nu trebuie să fie autorizat ca arbitru al adevărului, nici platformele sau managerii lor și nici oficiali ai statului, Comisia sau anumite ministere, a mai ținut să precizeze Vera Jourova, născută în Cehoslovacia comunistă și care cunoaște răul pe care îl poate face cenzura.

    Propunerile vor fi discutate cu platformele digitale, care vor trebui să prezinte o primă versiune a codului revizuit în toamnă, pentru a fi operaţional de la începutul anului viitor.Comisia Europeană intenționează totodată să prezinte până la sfârşitul anului un proiect de reglementare a publicităţii politice şi a ţintirii utilizatorilor plecând de la datele lor personale.


  • Combaterea dezinformării în mediul online

    Combaterea dezinformării în mediul online

    Există patru posibile abordări în combaterea dezinformării în Uniunea
    Europeană, în mediul online, se arată într-un articol publicat în numărul din
    iunie 2020 al revistei academice Romanian
    Journal of European Affairs. Fiecare dintre acestea, de la autoreglementare
    și co-reglementare, la reglementarea directă și soluțiile bazate pe public,
    prezintă avantaje și dezavantaje specifice.

    Flavia Durach, Alina Bârgăoanu și
    Cătălina Nastasiu, autoarele articolului, în urma unei analize riguroase,
    argumentează în favoarea aplicării modelului co-reglementării. Această soluție
    ar permite depășirea incoerenței normative din acest moment, caracterizată prin
    măsuri soft adoptate la nivel
    comunitar și instrumente mai degrabă hard
    în unele state membre, mutând astfel centrul de greutate decizională la nivel
    european.

    Mai mult decât atât, dezinformarea nu trebuie definită exclusiv ca o
    denaturare a adevărului, ci și ca o intensificare artificială a sentimentelor
    cetățenilor cu privire la anumite subiecte, denaturând astfel spriritul
    participării civice. În acest sens, este necesară o abordare complexă,
    holistică, în procesul combaterii dezinformării în mediul online.


    Textul integral al articolului poate fi accesat online la

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/05/RJEA_vol.20_no.1_June-2020_Article-1.pdf.




    (Ionuț
    Mircea Marcu, Expert Institutul European din România)

  • Raport privind progresele realizate în direcția creării unei uniuni a securității

    Raport privind progresele realizate în direcția creării unei uniuni a securității

    Un raport privind progresele realizate în direcția creării unei uniuni a securității eficiente și reale în Europa a fost recent prezentat de Executivul de la Bruxelles. Potrivit documentului, mai mult de jumătate dintre inițiativele legislative privind uniunea securității au fost convenite până acum.

    Raportul arată că, de la începutul acestui an, s-a convenit asupra adoptării unui număr important de dosare prioritare: este vorba despre 15 dintre cele 22 de inițiative legislative legate de uniunea securității prezentate de Comisia Europeană. Totuşi, unele dintre propunerile-cheie, precum cele referitoare la conținutul online cu caracter terorist, la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, necesită încă măsuri urgente pentru a putea fi finalizate înainte de alegerile pentru Parlamentul European din luna mai. Şi tot înainte de scrutinul pentru europarlamentare, este vital să se intensifice eforturile de combatere a dezinformării.

    Comisarul pentru Migrație, Afaceri Interne și Cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a evocat recentul şi sângerosul atac de la Christchurch care – în opinia sa – a arătat din nou că amenințarea teroristă este complexă, globală și persistentă.

    Mai mult decât oricând, avem nevoie de un demers cuprinzător, comun, european şi internaţional, în abordarea ameninţărilor la adresa securităţii. Am realizat progrese concrete în direcția construirii unei uniuni a securității eficiente și reale, cu norme mai stricte privind armele de foc, incriminarea pregătirii și a săvârșirii actelor de terorism, precum și cu un nou cadru de interoperabilitate pentru toate sistemele noastre de informații. Dar nu ne putem opri aici. Îndemn Parlamentul European și Consiliul să convină rapid asupra unor norme vizând eliminarea conținutului online cu caracter terorist, astfel încât să asigurăm o mai bună protecție a cetățenilor noștri atât împotriva expunerii la conținutul terorist odios, cât și împotriva riscului de radicalizare bruscă a persoanelor influențabile.

    La rândul său, comisarul pentru Uniunea Securității, Julian King, a atătat că dispunem doar de două luni pentru a întări nivelul de securitate în ceea ce privește alegerile pentru Parlamentul European, în colaborare cu statele membre, cu societatea civilă și, mai ales, cu platformele de comunicare socială.

    Dar eforturile de a construi o veritabilă uniune a securității nu se opresc la frontierele Uniunii Europene. Negocierile cu Canada vizând un acord revizuit privind registrul cu numele pasagerilor avansează satisfăcător. Iar Comisia invită Consiliul să adopte mandatele propuse luna trecută în vederea începerii negocierilor cu Statele Unite și cu Consiliul Europei privind obținerea de probe electronice transfrontaliere.


  • Consiliul de asociere UE-Georgia

    Consiliul de asociere UE-Georgia

    Georgia a făcut progrese marcante în punerea în aplicare a
    acordului de asociere cu Uniunea Europeană, acord care constituie baza
    asocierii noastre politice și a integrării noastre economice, consideră
    Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi
    politică de securitate. Aprecierea a fost făcută la finalul celui mai recent
    Consiliu de asociere între cele două părţi. Evoluțiile politice din Georgia, precum recentele alegeri
    prezidențiale și actuala reformă a administrației publice, au fost analizate în
    cadrul Consiliului de asociere, fiind abordată, de asemenea, cooperarea în
    domeniul comunicării strategice pentru combaterea dezinformării. UE și Georgia au dezbătut, de asemenea,
    chestiuni legate de domeniuljustiției, libertății și securității, precum reforma judiciară și
    respectarea drepturilor omului, cu accent pe modalitățile de a spori cooperarea
    în aceste domenii.

    Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate,
    Johannes Hahn: Astăzi ne-am
    concentrat și am convenit asupra importanței unui mediu politic incluziv.
    Trebuie promovate mass-media libere și independente, respectarea statului de
    drept și a independenței judiciare. Uniunea Europeană va continua să susțină
    Georgia și în aceste domenii, în special în ceea ce privește procesul de
    selecţie și numirile judecătorilor la Curtea Supremă și considerăm că acestea
    vor fi incluzive și transparente, deoarece acest lucru este esențial pentru
    sistemul judiciar din Georgia, pentru o reformă judiciară de succes. De
    asemenea, ne analizăm împreună progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea
    în aplicare a acordului nostru de asociere, dar şi provocările rămase, punerea
    în aplicare a acțiunilor convenite de reuniunea la nivel înalt dintre Comisie
    și guvernul georgian, care se concentrează asupra economiei,
    interconectivității comerciale, educației, cercetării și inovării și justiției,
    precum și asupra securității interne. Vom continua cooperarea noastră și vom
    aduce mai multe beneficii concrete pentru cetățenii georgieni.

    Consiliul de asociere a examinat, de
    asemenea, situația economică și
    cooperarea UE cu Georgia, inclusiv în sectorul transporturilor și cel al
    energiei, a trecut în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte zonade liber schimb aprofundată
    şi cuprinzătoare (DCFTA, dar şi chestiuni de politică externă, respectiv
    cooperarea privind PESC – politica externă și de securitate comună – și
    soluționarea pașnică a conflictelor.


  • Comisia Europeană cere reţelelor de socializare mai multe eforturi pentru combaterea dezinformării

    Comisia Europeană cere reţelelor de socializare mai multe eforturi pentru combaterea dezinformării

    Se apropie cu pași repezi alegerile pentru un nou Parlament European, iar executivul comunitar cere marilor reţele de socializare Facebook, Google şi Twitter eforturi suplimentare pentru combaterea dezinformării.

    Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate statele membre ale Uniunii în perioada 23 -26 mai, însă campania electorală începe chiar la sfârșitul acestei luni. Dezinformarea și fenomenul știrilor false au luat amploare în ultimii ani în toată lume. Nu mai departe de anul trecut a izbucnit scandalul Cambridge Analytica, după numele firme americane, specializată în strategie politică, acuzată că a folosit ilegal datele a nu mai puțin de 87 de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook. Este vorba de date personale pe care compania le-ar fi utilizat pentru a înțelege psihologia alegătorilor și pentru a le influența votul în favoarea președintelui american Donald Trump în scrutinul din 2016 sau a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană în același an 2016.

    Ne dorim ca fiecare vot să fie exprimat în deplină libertate. Trebuie să protejăm datele personale ale cetăţenilor,astfel încât aceste informații să nu mai poată fi folosite pentru a influența rezultatul unui proces democratic, cum sunt alegerile, spunea anul trecut președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, la întâlnirea pe care a avut-o cu patronul Facebook, Mark Zuckerberg.

    Mai e puțin, așa cum spuneam, până la alegerile europarlamentare, iar Comisia Europeană le cere rețelelor de socializare să îi furnizeze detalii suplimentare despre cum combat ”dezinformarea” pe platformele lor, aşa cum s-au angajat prin Codul de bune practici semnat în octombrie anul trecut. Prin această înțelegere, Facebook, Google şi Twitter au promis să informeze lunar Bruxelles-ul despre activităţile lor.

    Acest cod de bune practici dorit de Comisie, dar decis de platforme și de industria de publicitate online reprezintă un proces de autoreglementare, în consecință început în mod voluntar. Prin intermediul lui, semnatarii și-au luat angajamentul de a pune în practică o serie de măsuri pentru a combate dezinformarea și răspândirea ei pe scară largă. Angajamentul se referă, între altele, la încadrarea publicității politice, la sistemele de marcare a boţilor informatici și la eradicare conturilor false. Este o ocazie oferită industriei de a rezolva problema dezinformării pentru moment fără intervenție legislativă. Progresele făcute până acum nu pot fi negate. Schimbările sunt vizibile pentru utilizatori. Există însă în continuare multe puncte slabe. În primul rând, multe dintre inițiative nu au loc decât în câteva state member, a afirmat comisarul pentru economia digitală, Mariya Gabriel.

    Lipsa de transparență în materie publicitate politică este principala critică adusă atât rețelei Facebook, cât și platformei Twitter. Nici Google, spune Comisia Europeană, nu a prezentat date suficient de exacte. Facebook primește și laude pentru că a oferit informații actualizate referitoare la cazuri de amestec din partea unor țări din afara spațiului comunitar în statele membre ale Uniunii.