Tag: combaterea discriminarii

  • Ziua Internaţională a Femeii

    Ziua Internaţională a Femeii

    De peste un secol, în întreaga lume, este marcată Ziua Internațională a Femeii. În 1908, 15 mii de femei din industria textilă participau la un marş în New York, cerând reducerea programului de lucru, salarii mai bune și dreptul la vot, iar un an mai târziu, Partidul Socialist din America declara, la 28 februarie, prima Zi Națională a Femeii.

    Ideea de a o transforma într-o Zi internațională a apărut în 1910, la o Conferință internațională a femeilor muncitoare desfășurată la Copenhaga. Iniţiativa s-a bucurat de succes, astfel că Ziua Femeii a fost sărbătorită în afara graniţelor Statelor Unite, pentru prima dată în 1911, în Austria, Danemarca, Germania și Elveția.

    Organizația Națiunilor Unite a început să marcheze Ziua internaţională a femeii la data de 8 martie în timpul Anului internaţional al femeii, în 1975. Apoi, în 1977, Adunarea Generală a ONU a oficializat Ziua. Totodată, a hotărât ca, în fiecare an, să aibă o temă specifică. Prima temă, în 1996, a fost “Celebrarea trecutului, planificarea viitorului”. Anul acesta, tema aleasă este “Investeşte în femei: accelerează progresul”.

    Cu alte cuvinte, marcată la început de primăvară, Ziua Internațională a Femeii nu este doar despre foarte multe flori, cadouri din partea celor dragi, spectacole omagiale, expoziții, conferințe sau petreceri, care, de altfel, abundă inclusiv în România! Ci este o zi-manifest, o ocazie de a recunoaște impactul pe care femeile îl au în societate.

    De la activiste și lideri, până la mame, colege și prietene, femeile au contribuit la construirea societății și la îmbunătățirea vieții. Din păcate, însă, statisticile confirmă că ele rămân, în continuare, o categorie vulnerabilă, problema egalităţii în drepturi cu bărbații nefiind, nici la ora actuală, în totalitate rezolvată.Femeile sunt, încă, discriminate în privința salariilor, a accesului la educație și la oportunități de carieră. Sunt, de asemenea, victime ale violențelor și abuzului sexual.

    La mulți ani și o primăvară frumoasă!” – le-a urat femeilor din România premierul social-democrat Marcel Ciolacu. Iar preşedintele Senatului, liberalul Nicolae Ciucă, într-un mesaj transmis de Ziua Femeii, a scris: “O societate civilizată şi care prosperă este aceea în care fiecare femeie are posibilitatea să îşi urmeze visurile şi obiectivele, într-un mediu echitabil, just şi incluziv. Iar datoria noastră este să le asigurăm acest mediu. Trebuie să continuăm politicile care promovează egalitatea de şanse, care combat discriminarea şi violenţa împotriva femeilor.”

    Și, pentru că este vorba despre egalitate de șanse și nediscriminare, să nu pierdem din vedere că, pe 19 noiembrie, va fi și Ziua internațională a lor, a bărbaților!

  • Combaterea discriminării în UE

    Combaterea discriminării în UE

    Conform ultimului
    barometru privind discriminarea în Uniunea Europeană, o pondere importantă a
    cetățenilor europeni consideră că discriminarea e larg răspândită în țara lor.
    Astfel, 61% consideră că există o discriminare a cetățenilor romi, 59%
    subliniază discriminarea etnică, 53% cred că există discriminare sexuală, iar
    47% văd discriminarea în funcție de religie sau credințe.


    Punctul de plecare este
    că egalitatea de șanse, dreptul de a nu fi discriminat este un drept european,
    chiar o valoare europeană. Însă cum putem pune în valoare acest drept? Răspunde
    Vincze Lorant, europarlamentar, membru supleant în Comisia pentru libertăți
    civile, justiție și afaceri interne:

    Când ne referim la unele întrebări din
    sondaje de opinie, analizăm mentalul colectiv, ce gândește comunitatea despre o
    anumită tematică. Mentalitatea omului de rând sau a societății în general este
    foarte greu de schimbat. Și totul începe de la școală. Schimbarea mentalității
    poate avea loc de la vârstă fragedă, din familie și de la școală. Dacă ne uităm
    la cifrele publicate, ne dăm seama că variațiile nu sunt semnificative. Cifrele
    erau asemănătoare și acum patru ani, când s-a mai realizat un studiu pe această
    temă. E o ușoară modificare spre bine în ceea ce privește percepția populației
    rome din Europa, în general. Evident, și diferența de la un stat membru la
    celălalt este foarte diferită. Instituțiile europene lucrează la foarte multe
    mecanisme și instrumente care să combată discriminarea. Există inclusiv o
    Agenție pentru Drepturi Fundamentale, există un plan european pentru romi și
    multe alte instrumente.


    Totuși,
    schimbarea educației este esențială. A înțelege oamenii din jurul tău e un
    proces de învățare care pornește din familie și continuă apoi în școală, crede
    europarlamentarul Vincze Lorant: Sunt noțiuni care te ajută să-ți cunoști
    aproapele, să-l accepți, să trăiești cu el. Evident, în societățile monocolore
    acest lucru e mai greu de realizat și doar din povestiri îți poți imagina cum e
    să stai alături de o persoană de culoare, să ai un șef de altă orientare
    sexuală. Astfel, școala îți poate oferi un cadru în care-ți poți modela
    gândirea și-ți poți schimba mentalitatea. Cred că România ar avea foarte multe
    de făcut în acest sens, dacă ne-am gândi la gradul de acceptare romilor,
    evreilor sau maghiarilor de lângă noi. Discriminarea este prezentă, deși
    comunitățile au fost dintotdeauna acolo.






    Dacă ar
    fi să luăm un exemplu, acesta ar fi al Franței și al Germaniei. Vincze Lorant: Au reușit să scrie împreună o istorie în care divergențele sunt
    marcate distinct, dar în care se subliniază istoria comună și viitorul comun.
    Dacă mă uit la școala belgiană, întotdeauna, la temele de acasă și în cadrul
    bibliografiei obligatorii pentru copii, sunt povestioare care vorbesc despre un
    negru, despre un copil arab, despre cineva aflat la periferia societății, care
    trebuie ajutat. Astfel, această temă e introdusă de la o vârstă fragedă, iar
    copiii ajung să aprecieze diversitatea din societate. Ar trebui să ieșim din
    învățământul clasic, cu referire doar la literatura limbii sau culturii
    respective și să încercăm să introducem și teme care reprezintă provocările
    societății de astăzi: diversitatea și globalizarea.


    Frontierele nu mai
    există și se poate studia în orice parte a Europei, unde trăiesc oameni de
    diferite rase, naționalități și limbi. Prin neacceptarea acestora, se pierde
    șansa de a face parte dintr-o Europă foarte bogată și diversă din acest punct
    de vedere.