Radio România Internațional

Tag: Combaterea finanţării terorismului

  • Combaterea finanţării terorismului

    Combaterea finanţării terorismului

    Riscurile de
    spălare a banilor și de finanțare a terorismului reprezintă o preocupare majoră
    pentru sistemul financiar al UE și pentru securitatea cetățenilor săi. UE are
    în vigoare norme mai stricte în materie de combatere a spălării banilor. Aceste
    norme îngreunează ascunderea fondurilor ilegale prin straturi de
    societăți fictive și consolidează controalele asupra țărilor terțe cu grad
    ridicat de risc. Normele consolidează, de asemenea, rolul autorităților
    de supraveghere financiară și îmbunătățesc accesul la informații și schimbul de
    informații. Cu toate acestea, normele trebuie să se adapteze în permanență
    pentru a face față riscurilor generate de inovarea tehnologică – cum ar
    fi monedele virtuale, creșterea integrării fluxurilor
    financiare pe piața internă, dimensiunea mondială a organizațiilor
    teroriste sau ingeniozitatea infractorilor pentru a exploata lacunele ori
    problemele din sistem. Criminalii ucid oameni pentru că vor bani. Teroriştii vor
    bani pentru a putea ucide oameni.

    Luarea de bani de la terorişti previne
    atacurile și salvează vieţi, a apreciat, recent, comisarul pentru afaceri
    interne, Ylva Johansson. Oficialul european a oferit mai multe amănunte
    despre lupta împotriva finanțării terorismului:

    Pentru a combate finanțarea terorismului, trebuie să
    facem mai multe lucruri. Trebuie să ne asigurăm că există capacitatea de a
    investiga. Ceea ce înseamnă pregătirea oamenilor în sectorul privat, dar și în
    unitățile de informații financiare, poliție și autorități judiciare.
    Anchetatorii trebuie să învețe să folosească noile tehnologii, software și
    hardware.

    De asemenea, trebuie să pregătim
    oameni din afara Europei, în Africa de exemplu. Combaterea finanțării terorismului
    este o luptă globală. De aceea trebuie să lucrăm cu parteneri de pe tot globul.
    Și trebuie să învățăm cum să lucrăm cu toate părțile implicate, inclusiv cu
    serviciile de informații, Europol și Interpol.

    Colaboram cu mult succes cu
    Statele Unite în programul de urmărire a finanțării terorismului de mai bine de
    treisprezece ani. Într-o
    perioadă de trei ani, acest lucru a produs aproape 60.000 de piste pentru
    investigații pentru statele membre și Europol, oferind astfel informații-cheie
    despre plătitorii terorii și declanșarea investigațiilor. Așa cum s-a întâmplat
    și în cazul atacului de la Viena din 2020, în care un trăgător a ucis cinci
    persoane. Trezoreria SUA a furnizat aproape 240 de indicii, determinând
    investigații asupra organizațiilor non-profit suspectate că sprijină Hamas.

    Comisarul
    european a mai spus că Europol are un nou mandat, care îi permite să colaboreze
    direct și cu companii private. Și acest lucru va deschide multe oportunități
    noi. Europol sprijină, de asemenea, în mod direct investigațiile statelor
    membre, prin centrul său de criminalitate cibernetică. Din 2017, UE a finanțat
    proiecte de combatere a finanțării terorismului cu peste 7 milioane de euro din
    fondurile de securitate.


  • Noi măsuri împotriva terorismului

    Noi măsuri împotriva terorismului

    Comisia Europeană ia noi măsuri pentru a restrânge și mai mult spațiul de manevră al teroriștilor și infractorilor, lipsindu-i de mijloacele necesare pentru planificarea, finanțarea și săvârșirea infracțiunilor.

    La şase luni după ce a prezentat pachetul antiterorism, Comisia Europeană ia noi măsuri pentru a priva teroriştii şi infractorii de mijloacele de acţiune şi de spaţiul de manevră. Comisia doreşte să impună obligativitatea includerii datelor biometrice în cărţile de identitate eliberate de statele membre, cum ar fi amprentele digitale, o măsură cuprinsă într-un pachet de propuneri privind securitatea UE. Potrivit estimărilor, 80 de milioane de europeni deţin în prezent carţi de identitate care nu pot fi citite automat şi nu sunt prevăzute cu elemente biometrice de identificare. In aceste condiţii, Comisia încearcă să contracareze contrafacerea de documente pe care teroriştii şi infractorii le pot folosi pentru a intra în UE dintr-o ţară terţă.

    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos: Granițe externe mai puternice și mai bine gestionate, facilitarea schimbului de informații, consolidarea rezistenței și protecția spațiilor publice, protejarea cetățenilorîn spaţiul online,intensificarea cooperării judiciare şi în domeniul aplicării legii. Astăzi adoptăm un alt set de reguli concrete pentru afi cu un pas înainte. Propunem ca, în decurs de 2 ani, toate documentele de identitate de hârtie să fie eliminate și ,în decurs de 5 ani, toate cardurile de identitate naționale să conțină un cip care să stocheaze o imagine biometrică și două amprente digitale. Niciun criminal sau terorist nu ar trebui să se poată ascunde în spatele cardurilor de identitate false.

    Comisia propune, printre altele, şi interzicerea noilor substanţe chimice susceptibile să fie utilizate la fabricarea explozivilor artizanali şi întărirea controlului asupra celor care achiziţionează acest tip de produs. La capitolul combaterea finanţării terorismului, Comisia urmăreşte să autorizeze instituţiile de aplicare a legii şi birourile de recuperare a activelor (să aibă) acces direct, de la caz la caz, la informaţii bancare din registrele naţionale centralizate, care să permită autorităţilor să identifice băncile în care un suspect deţine unul sau mai multe conturi. În cele din urmă, se are în vedere actualizarea normelor UE privind exportul şi importul de arme de foc de uz civil, îmbunătăţind procedurile de control şi consolidând schimbul de informaţii.


  • Combaterea finanţării terorismului

    Combaterea finanţării terorismului

    Lupta împotriva terorismului continuă
    în Europa, prinzând din ce în ce mai multe forme. Capturi de droguri, arestări,
    prevenirea atacurilor, trimiterea în judecată a unor terorişti… Iar la
    începutul acestei luni, deputaţii europeni au votat rezoluţia nelegislativă cu
    tema Tăierea surselor de venit ale jihadiştilor – combaterea finanţării
    terorismului    , prin care se propun mai multe modalităţi de investigare şi
    descoperire a finanţării teroriste.


    Autorul raportului este eurodeputatul spaniol
    Javier Nart, grupul ALDE: Am trecut de la
    terorismul la scară mare, susţinut prin investiţii economice, cum ar fi cazul
    Turnurilor Gemene din New York, la terorismul care are un impact mare, dar este
    finanţat numai pe termen scurt, deci este aproape amatoresc.



    Principalul
    pas propus de Parlament este crearea unei platforme europene de informaţii financiare
    pentru combaterea terorismului, care
    ar include o bază comună de date cu tranzacţii suspecte. Această platformă ar
    ajuta la stabilirea unor legături mai bune între instituţiile financiare,
    serviciile de informaţii şi sistemul juridic, pentru a opri fluxurile de bani
    către terorişti şi ar putea fi condusă de Europol. În ceea ce priveşte mijloacele tradiţionale,
    precum hawala (un obicei tradiţional de transferare a banilor, folosit în
    ţările arabe şi în cele din sudul Asiei), aceste măsuri vor presupune crearea
    unui registru.


    Europarlamentarul Javier Nart:
    Aceasta nu înseamnă oprirea obiceiului hawala. Cei care folosesc
    acest sistem trebuie să păstreze o evidenţă, aşa cum cumpărătorii de aur ţin un
    registru. Ei trebuie să declare cine le vinde aurul, în ce cantitate şi pentru
    cine este.



    Pe lângă această platformă, deputaţii europeni
    solicită Consiliului UE, Comisiei şi Serviciului European de Acţiune Externă să
    întocmească o listă a persoanelor şi entităţilor care operează în regimuri
    lipsite de transparenţă, cu un nivel ridicat al tranzacţiilor suspecte şi să
    intensifice monitorizarea organizaţiilor suspecte implicate în comerţ ilicit,
    contrabandă, contrafacere şi practici frauduloase. Alte măsuri propuse: să
    oblige băncile să monitorizeze cardurile de debit preplătite    , astfel încât
    acestea să poată fi reîncărcate numai prin transferuri bancare şi conturi de
    identificare personală; să
    monitorizeze lăcaşurile de cult, centrele educaţionale, organizaţiile
    caritabile şi asociaţiile culturale, pentru care există suspiciuni rezonabile
    cu privire la legăturile cu grupurile teroriste. În plus, să evalueze dacă
    tehnologiile virtuale şi criptografice, tehnologiile block chain şi FinTech
    contribuie la finanţarea terorismului şi ar trebui reglementate prin norme
    europene.