Radio România Internațional

Tag: combaterea spalarii banilor

  • Primul regulament privind combaterea spălării banilor

    Primul regulament privind combaterea spălării banilor

    Parlamentul European și
    Consiliul au ajuns la un acord privind propunerile Comisiei referitoare la
    primul regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării
    terorismului (CSB/CFT). Aceste propuneri creează un cadru unic de reglementare
    în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și
    servesc ca bază pentru coordonarea activității viitoarei Autorități pentru
    Combaterea Spălării Banilor (ACSB). Noile norme stabilesc cerințe la nivelul
    Uniunii pentru sectorul privat, în vederea asigurării unui nivel consecvent al
    controalelor în cadrul întregii piețe unice.

    De asemenea, ele armonizează
    sarcinile și competențele autorităților naționale de supraveghere și ale
    unităților de informații financiare (FIU) pentru a permite o cooperare
    transfrontalieră eficace. În plus, acest nou cadru oferă competențe sporite
    registrelor beneficiarilor reali, pentru a se asigura transparența în ceea ce
    privește persoanele care dețin sau controlează persoane juridice. Pe lângă
    acestea, el armonizează normele privind accesul la informațiile respective,
    făcând posibil ca actorii care au un interes legitim, inclusiv jurnaliștii și
    societatea civilă, să poată contribui la combaterea criminalității financiare.
    Accesul mai larg la informațiile privind bunurile imobile va ajuta de asemenea
    autoritățile competente să combată utilizarea abuzivă a acestor active de către
    infractori.

    Aceste propuneri ale Comisiei au făcut parte din pachetul
    legislativ prezentat în iulie 2021, care includea, de asemenea, un nou
    regulament de instituire a unei autorități pentru combaterea spălării banilor
    (ACSB) și o revizuire a Regulamentului privind trasabilitatea transferurilor de
    fonduri și de criptoactive.

    Luděk Niedermayer din Partidului Popular European,
    raportor pentru acest prim regulament privind combaterea spălării banilor.

    Punctul cheie al efortului de combatere a spălării
    banilor este acela de a putea identifica beneficiarul efectiv. Calitatea și
    amploarea informațiilor existente nu sunt suficiente, am ajuns la această
    concluzie. De aceea, solicităm multe măsuri prin care să ne asigurăm că avem
    acces la informații de calitate, acestea sunt esențiale.

    Cum poate fi detectat beneficiarul
    efectiv într-o astfel de operațiune? Printre altele, cei care încearcă să-l depisteze
    ar trebui să aibă voie să efectueze verificări și să lucreze cu informațiile
    respective. Am susținut că informațiile nu sunt întotdeauna actualizate sau de
    înaltă calitate.

    Insistăm să păstrăm limite clare pentru
    cât timp, de exemplu, tranzacția poate fi suspendată. Și insistăm, de asemenea,
    pe feedback-ul autorităților naționale pentru a obliga entitățile cu privire la
    o furnizare de date care să poată îmbunătăți treptat calitatea generală a
    sistemului. De aceea, putem spune că activitatea noastră este departe de a se
    fi încheiat, deoarece infractorii găsesc mereu căi de acțiune. Dar cred că odată
    cu acest pachet facem îmbunătățiri consistente.


  • Comisia își intensifică eforturile de combatere a terorismului și spălării de bani

    Comisia își intensifică eforturile de combatere a terorismului și spălării de bani

    Planul de acțiune se bazează pe șase piloni, iar obiectivele sale sunt globale întrucât Comisia speră să poată reduce spălarea de bani și finanțarea terorismului și în afara UE. Primul pilon privește aplicarea normelor europene deja existente, ceea ce înseamnă că, printre altele, Comisia va monitoriza modul în care statele membre impun normele respective la nivel național.

    În acest moment, există diferențe de interpretare de la o țară la alta, astfel încât al doilea pilon va viza o uniformizare a modului în care sunt aplicate normele. Cu alte cuvinte, va exista și de facto un cadru unic de reglementare. O altă diferență între statele membre este în prezent legată de felul în care sunt supraveghate normele respective, astfel încât, pentru a corecta acest aspect, cel de-al treilea pilon impune o supraveghere la nivelul UE.

    Al patrulea pilon privește un mecanism de coordonare și de sprijin pentru unitățile financiare din statele membre, în condițiile în care aceste unități sunt cele care identifică tranzacțiilecare ar putea fi legate de activități infracționale, se arată într-un comunicat al Comisiei.

    Acesta precizează că al cincilea pilon prevede cooperarea judiciară și polițienească între statele membre, precum și implicarea sectorului privat în combaterea spălării de bani și finanțării terorismului. În sfârșit, al șaselea pilon se referă la eforturile UE la nivel global de a opri aceste fenomene. Aceasta prevede cooperare internațională cu statele implicate în combaterea spălării de bani și terorismului, dar și o reanalizare a relațiilor cu cele ale căror sisteme financiare au lacune ce le permit infractorilor și teroriștilor să desfășoare operațiuni.

    În ceea ce privește momentul ales pentru prezentarea inițiativei, vicepreședintele executiv, Valdis Dombrovskis, observa că infracțiunile de acest tip nu au fost oprite de pandemia de coronavirus ci, din contră, sunt în creștere.

    Valdis Dombrovskis: Astăzi îi acordăm atenție sistemului financiar. Este esențial ca, în astfel de vremuri, să îi protejăm integritatea și stabilitatea. Planul nostru de acțiune în șase puncte abordează spălarea de bani din toate unghiurile, pentru a crea un sistem cuprinzător care-i va opri din timp pe infractori. Combaterea spălării de bani este la fel de importantă în acest moment cum era și înainte de pandemie. De fapt, infracționalitatea legată de epidemie în creștere, la fel și nivelul de spălare a veniturilor sale, potrivit Europolului și autorităților judiciare naționale. Planul de astăzi va proteja sistemul nostru financiar și se va asigura că piața comună funcționează fără probleme.


    Comisia și-a îmbunătățit și metodologia de identificare a țărilor de risc și a revizuit lista cu acestea. Țări ca Bahamas, Jamaica, Mongolia, Panama și Zimbabwe au fost înscrise pe listă, iar altele, între care Bosnia și Herțegovina, Etiopia, Sri-Lanka și Tunisia au fost retrase.


  • Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Miniştrii din
    statele Uniunii Europene au adoptat la începutul săptămânii trecute, pe 7
    octombrie, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări
    ale dreptului Uniunii, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI),
    care s-a desfăşurat la Luxemburg.



    Directiva
    privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii
    acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării
    banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii,
    siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului
    înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul
    Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data
    publicării.


    Directiva este
    necesară deoarece protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE
    este fragmentară și inegală.



    Christian
    Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisie Europene ne-a spus mai multe: În urma scandalurilor recente de tip Dieselgate, Panama Papers sau
    revelaţiile Cambridge Analytica, a devenit clar că avertizorii pot juca un rol
    foarte important în dezvăluirea unor activităţi ilegale, ce dăunează
    interesului public sau stării de bine a cetăţenilor sau a societăţii. A fost
    important pentru Comisia Europeană să vină cu această propunere, stabilind
    astfel noi standarde la nivelul întregii Uniuni Europene pentru
    avertizorii de integritate, pentru aceia ce lucrează în interesul public, să
    creeze canale sigure de raportare a ilegalităţilor, dar şi să îi protejeze,
    astfel încât să nu sufere de pe urma concedierilor sau de pe urma altor forme de
    răzbunare.


    Odată intrată
    în vigoare directiva, ţările membre UE vor avea doi ani la dispoziţie, pentru
    transpunerea ei în legislaţia naţională    , ne-a mai spus interlocutorul nostru
    şi a precizat ce noutăţi aduce această directivă:

    Directiva prevede ca companiile să creze
    canale sigure pentru raportarea disfuncţionalităţilor. Astfel companiile ce au
    mai multe de 50 de angajați sau
    municipalitățile cu peste 10 000 de locuitori trebuie să creeze canale sigure
    de raportare interne. Apoi trebuie să existe o ierarhie de 14 canale, astfel
    încât avertizorii să fie încurajaţi să folosească canalele interne, din cadrul
    organizaţiilor, dacă ei consideră că aceasta este posibil, iar apoi să se
    adreseze publicului şi autorităţilor. Acesta este un element nou şi important.
    Iar un altul este protejarea avertizorilor împotriva concedierilor sau
    intimidărilor, pentru că s-a descoperit că 36% dintre lucrătorii ce raportează
    comportamente incorecte au de suportat de pe urma represaliilor.

  • Directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană au încheiat negocierile pe Directiva Europeană de protejare a avertizorilor de integritate. Astfel, vor fi mai bine protejate persoanele care expun practici ilicite în companiile din care fac parte.

    Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord provizoriu cu privire la noile norme care vor garanta un nivel ridicat de protecție a avertizorilor de integritate care denunță încălcări ale legislației Uniunii. Noile norme acoperă o gamă largă de domenii ale legislației comunitare, inclusiv combaterea spălării banilor, impozitarea întreprinderilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentelor și a produselor, precum și protecția mediului și securitatea nucleară.

    Ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader, care a prezidat secţiunea de resort a Consiliului JAI, a spus că directiva în cauză este şi una dintre priorităţile preşedinţiei României a Consiliului UE.

    Societatea, care are nevoie de protecţie – protecţie socială unde-i cazul, protecţie juridică peste tot – statul care are obligaţia actului de înfăptuire a justiţiei, de prevenire a infracţiunilor, de asigurarea ordinii şi liniştii publice nu trebuie să se bazeze exclusiv pe autorităţile judiciare, trebuie ca societatea, beneficiara la rândul ei a actului de înfăptuire a justiţiei, să participe la această etapă de prevenire a fenomenului infracţional prin sesizarea faptelor cu potenţial socialmente periculos. Prin urmare, avertizorii de integritate, care trebuie să aibă această vocaţie civică pentru a sesiza chiar înainte de a se comite, pentru că atunci vorbim despre caracterul preventiv, fapte de natură penală, fapte cu caracter periculos.

    Noile norme vor crea un sistem de canale de raportare sigure, atât la nivel de organizație, cât și către autoritățile publice. Avertizorii de integritate sunt încurajați să raporteze încălcarea în primul rând pe plan intern, dar o pot face şi direct autorităților competente, după cum consideră de cuviință, în funcție de circumstanțele cazului. În plus, dacă după raportarea către autorități nu se iau măsuri adecvate, sau în cazul unui pericol iminent sau evident pentru interesul public ori în cazul în care raportarea către autorități nu ar funcționa, avertizorii de integritate pot face o dezvăluire publică, inclusiv în mass-media.

    Noile norme îi vor proteja pe avertizori atunci când acționează ca surse ale jurnalismului de investigație. Noile norme îi vor proteja, de asemenea, pe avertizorii de integritate împotriva concedierii, a retrogradării și a altor forme de represalii. De asemenea, acestea le vor impune autorităților naționale obligația de a-i informa pe cetățeni cu privire la procedurile de denunțare a neregulilor și la protecția disponibilă.


  • Noua listă a UE cu țări terțe cu risc sporit în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului

    Noua listă a UE cu țări terțe cu risc sporit în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului

    Comisia Europeană a adoptat noua listă de țări terțe cu regimuri deficitare de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

    Comisia Europeană a extins numărul țărilor terțe considerate deficitare în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Forul comunitar a ajuns la concluzia că 23 de țări au deficiențe strategice în aceste regimuri. Este vorba despre 12 state aflate pe lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională, la care se adaugă alte 11 jurisdicții. Unele dintre țările introduse pe noua listă se aflau și pe cea anterioară, care cuprindea 16 state.

    Scopul acestei liste este de a proteja sistemul financiar al Uniunii Europene prin mai buna prevenire a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Ca urmare a includerii pe listă, băncile și alte entități supuse normelor comunitare de combatere a spălării banilor vor trebui să aplice controale mai aprofundate în cazul operațiunilor financiare în care sunt implicați clienți și instituții financiare din aceste țări terțe cu grad înalt de risc, pentru mai buna identificare a fluxurilor financiare suspecte. Lista a fost întocmită după o analiză aprofundată, pe baza unei noi metodologii care reflectă criteriile mai stricte prevăzute de cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, în vigoare din iulie 2018.

    Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: Avem reguli foarte stricte. Avem legislaţia privind combaterea spălării banilor care prevede reguli stricte foarte precise care trebuie să fie aplicate de fiecare stat membru. Avem sisteme care includ sectorul bancar, alte structuri obligate să le respecte, cum sunt agenţiile imobiliare, avocaţii, notarii. Am inclus, de asemenea, moneda digitală bitcoin în legislaţia privind combaterea spălării banilor. Şi toate aceste entităţi au obligaţia de a-şi intensifica eforturile atunci când apar tranzacţii suspecte sau când e vorba despre tranzacţii care pleacă spre sau vin dintr-una dintre aceste ţări terţe cu risc ridicat.

    În cazul unei suspiciuni, ei au obligaţia de a anunţa fie Unitatea de Informaţii Financiare din statul membru, fie direct poliţia.Comisia a adoptat lista sub forma unui regulament delegat. Acesta va fi înaintat spre aprobare Parlamentului European și Consiliului, apoi va fi publicat în Jurnalul Oficial și va intra în vigoare în 20 de zile.Ulterior, Comisia va urmări progresele înregistrate de țările incluse pe listă, va continua monitorizarea țărilor examinate și va începe evaluarea altor țări, actualizând lista în consecință.