Radio România Internațional

Tag: combaterea terorismului

  • Summit UE-Japonia

    Summit UE-Japonia

    Uniunea Europeană şi Japonia au
    convenit să coopereze mai strâns cu privire la securitate, mediu şi comerţ şi
    promit o reformă pe termen lung a Organizaţiei Internaţionale a Comerţului.

    Parteneriatul nostru strategic nu a fost niciodată mai puternic, a apreciat
    preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care, împreună cu preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a discutat cu premierul japonez Shinzo
    Abe, despre relaţia UE-Japonia şi despre summitul G20 de la Osaka, din iunie.

    Parteneriatul nostru este construit pe valorile comune ale democraţiei
    liberale, drepturilor omului şi angajamentelor noastre faţă de deschidere,
    cooperare, precum şi comerţ liber şi echitabil    , a mai spus Tusk, declaraţia
    survenind la căteva luni după intrarea în vigoare, la 1 februarie, a unui acord
    comercial cu sferă largă de aplicare între cele două părţi. Acordul oferă
    întreprinderilor şi consumatorilor din întreaga Europă şi din Japonia
    posibilitatea de a profita de cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu
    635 de milioane de locuitori, reprezentând o treime din PIB-ul mondial.

    Noul nostru
    acord de parteneriat economic este un moment de referință pentru comerțul
    mondial, a apreciat Jean-Claude     Juncker – am eliminat cea mai mare parte a taxelor în
    valoare de 1 miliard de euro plătite anual de întreprinderile din UE care
    exportă în Japonia și viceversa. Această măsură va contribui la creșterea
    schimburilor comerciale dintre UE și Japonia cu aproape 36 de miliarde de euro.
    Acum trebuie să ne asigurăm că această poveste de succes continuă, luând toate
    măsurile necesare pentru a rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește punerea
    în aplicare    , a mai spus preşedintele Comisiei Europene:

    Summitul ne-a oferit o primă ocazie de a
    examina punerea în aplicare a acordurilor noastre comune. Am realizat progrese
    tangibile în perioada scurtă de timp de la semnarea acordului de parteneriat
    economic, în februarie. Așa cum era de așteptat, câteva aspecte minore au apărut,
    dar Japonia și UE lucrează împreună pentru a rezolva acest lucru. Deci, în
    general, suntem pe drumul cel bun. Avantajele pentru cetățeni și afaceri sunt
    deja tangibile. În același timp, OMC are nevoie de o reformă, iar UE și Japonia
    vor lucra împreună pentru a se asigura că această reformă poate fi un succes.


    Liderii europeni şi cel japonez au abordat inclusiv
    posibilitățile de consolidare a Parteneriatului
    UE-Japonia în materie de securitate. În această privință, UE și Japonia
    și-au exprimat disponibilitatea de a analiza opțiunile pentru activități comune
    privind securitatea maritimă, securitatea cibernetică, combaterea terorismului
    și operațiunile de gestionare a crizelor.


  • Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Relaţia UE cu Marea Britanie post-Brexit

    Uniunea Europeană își dorește o relație apropiată cu Marea Britanie după ieșirea acesteia din spațiul comunitar și există planuri privind reglementarea viitoarei cooperări, ale cărei direcții generale au fost schițate și în declarația care a însoțit acordul privind Brexitul.

    Modul în care Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană reprezintă doar un aspect – pentru moment cel mai important – al negocierilor dintre Londra și Bruxelles, iar complexitatea procesului este demonstrată de blocajul în care acesta a intrat imediat ce părțile au semnat acordul privind Brexit, un document de aproape 600 de pagini care a fost respins în repetate rânduri de Parlamentul britanic. Acordul a fost însoțit și de o declarație politică de 26 de pagini privind liniile generale ale relațiilor viitoare pentru că, indiferent cum va fi Brexitul, dur sau reglementat, atât Londra cât și Bruxellesul își doresc o cooperare strânsă pe viitor, după cum a explicat negociatorul șef al UE, Michel Barnier:

    În toate aceste chestiuni – diplomație, dezvoltare, apărare – intenția noastră, ambiția noastră, interesul nostru este să edificăm un parteneriat durabil și puternic cu Regatul Unit. Iar acesta e spiritul declarației politice pe care vă invit să o citiți, dacă nu ați făcut-o deja, și care a fost convenită cu echipa Theresei May. Motivele sunt evidente. Regatul Unit va rămâne o țară aliată, membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU. Avem o proximitate geografică și valori comune și suntem, în mod evident, solidari în fața amenințărilor și trebuie ca prin această solidaritate cu Regatul Unit să garantăm securitatea.


    Michel Barnier a precizat că părțile au pornit de la o serie de documente — rezoluțiile Parlamentului European, reperele Consiliului European și, de partea cealaltă, Carta Albă propusă de guvernul britanic și au convenit cinci mecanisme care ar urma să reprezinte baza viitoarei relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie:

    Unu, un dialog strategic pentru a ne conjuga eforturile la Națiunile Unite, în special în cadrul lucrărilor Consiliului de Securitate, pentru a răspunde la marile dosare internaționale – mă gândesc aici la Acordul nuclear cu Iranul, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu și schimbările climatice și, de asemenea, un dialog politic și strategic pentru a asigura, de acum înainte, complementaritatea regimului nostru de sancțiuni. Numărul doi – un cadru de cooperare operațional care să îi permită Regatului Unit, dacă dorește acest lucru, să participe la eforturile europene de stabilizare sau la demersuri ca, de exemplu, lupta împotriva pirateriei în Golful Aden sau antrenarea soldaților somalezi.

    Trei – posibilitatea de a participa la proiectele de cercetare și apărare militară pentru a garanta inter-operabilitatea echipamentelor noastre, în special în cadrul Agenției Europene a Apărării, de a avea o nouă formă structurată de cooperare permanentă și, de asemenea, în cadrul Forului European de Apărare pe care vrem să-l punem pe picioare. Al patrulea mecanism de mecanism vizează cooperarea în domeniul informațiilor, în special în ceea ce privește lupta împotriva terorismului, non-proliferarea nucleară și amenințările hibride. Cel de-al cincilea mecanism – un cadru de cooperare pentru a face față noilor amenințări, în special cele cibernetice, cu un schimb de informații cu privire la incidentele cibernetice, o cooperare internatională și o cooperare mai operativă cu și între toate structurile Uniunii însărcinate cu acest tip de probleme.


  • Cofinanţare europeană de 525 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul apărării

    Cofinanţare europeană de 525 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul apărării

    Comisia Europeană a decis să acorde statelor membre o cofinanțare de peste o jumătate de miliard de euro pentru dezvoltarea mai multor proiecte în domeniul apărării. Banii provin din actualul buget comun al Uniunii Europene, valabil și anul viitor.

    Uniunea Europeană trebuie să fie mai bine pregătită în viitor pentru a-și apăra eficient cetățenii,

    Au fost cuvintele rostite de vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, în conferința de presă de la Bruxelles în care au fost făcute publice planurile privind co-finanțarea unor proiecte industriale comune în domeniul apărării în perioada 2019-2020, în valoare de până la 500 de milioane de euro. Alte 25 de milioane de euro au fost alocate pentru sprijinirea proiectelor de colaborare în materie de cercetare în domeniul apărării.

    Banii vor ajunge la statele membre și vor fi folosiți prin intermediul programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

    Din întreaga sumă, 80 de milioane de euro sunt disponibile pentru dezvoltarea capacităților de detectare a amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare, dar și pentru dezvoltarea unor sisteme anti-drone. Alte 100 de milioane de euro vor susţine, în paralel, dezvoltarea de Eurodrone, iar peste 70 de milioane vor sprijini modernizarea sau punerea la punct a următoarei generații de capacități de atac la sol, de luptă aeriană și a viitoarelor sisteme navale.

    Cei mai mulți bani, 182 milioane de euro, vor fi destinați însă apărării cibernetice şi securităţii informatice.

    De ce această mobilizare? Răspunsul vine tot de la vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen:

    Situația s-a schimbat în ultima perioadă. Vorbim tot mai mult acum despre combaterea terorismului, am asistat la mai multe atacuri cibernetice și la amestec în alegerile și procesele noastre democratice. În plus ne gândim tot mai mult la modul în care am putea investi mai eficient banii contribuabililor în programele militare clasice sau inovatoare. Statele membre vor avea și de acum încolo un cuvânt greu de spus în materie de apărare și securitate, dar tot statele membre ne-au spus clar că este nevoie de o mai bună cooperare, că trebuie să acționăm ca o echipă.

    Uniunea face, de altfel, în momentul de față demersuri pentru crearea unui Fond european de apărare. Există un acord preliminar între Parlament, Consiliu și Comisia Europeană, dar este nevoie de o aprobare oficială din partea legislativului comunitar și a Consiliului, adică a reprezentanților din statele membre.

    Conceptul unui Fond European de Apărare este clar susținut de țările membre, de Parlamentul European și de industria de profil. Cu toții au fost de acord că este nevoie de mai multă cooperare. Și aș vrea să punctez faptul că programul a fost convenit de statele membre prin consens, spune și Elżbieta Bieńkowska, comisar pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.

    Fondul ar urma să primească o finanțare de 13 miliarde de euro în perioada 2021-2027, adică în viitorul buget multianual. Este însă nevoie de acceptul statelor membre, așa cum este nevoie de aprobare pentru întregul viitor buget al Uniunii.


  • Noua listă a UE cu țări terțe cu risc sporit în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului

    Noua listă a UE cu țări terțe cu risc sporit în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului

    Comisia Europeană a adoptat noua listă de țări terțe cu regimuri deficitare de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

    Comisia Europeană a extins numărul țărilor terțe considerate deficitare în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Forul comunitar a ajuns la concluzia că 23 de țări au deficiențe strategice în aceste regimuri. Este vorba despre 12 state aflate pe lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională, la care se adaugă alte 11 jurisdicții. Unele dintre țările introduse pe noua listă se aflau și pe cea anterioară, care cuprindea 16 state.

    Scopul acestei liste este de a proteja sistemul financiar al Uniunii Europene prin mai buna prevenire a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Ca urmare a includerii pe listă, băncile și alte entități supuse normelor comunitare de combatere a spălării banilor vor trebui să aplice controale mai aprofundate în cazul operațiunilor financiare în care sunt implicați clienți și instituții financiare din aceste țări terțe cu grad înalt de risc, pentru mai buna identificare a fluxurilor financiare suspecte. Lista a fost întocmită după o analiză aprofundată, pe baza unei noi metodologii care reflectă criteriile mai stricte prevăzute de cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, în vigoare din iulie 2018.

    Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: Avem reguli foarte stricte. Avem legislaţia privind combaterea spălării banilor care prevede reguli stricte foarte precise care trebuie să fie aplicate de fiecare stat membru. Avem sisteme care includ sectorul bancar, alte structuri obligate să le respecte, cum sunt agenţiile imobiliare, avocaţii, notarii. Am inclus, de asemenea, moneda digitală bitcoin în legislaţia privind combaterea spălării banilor. Şi toate aceste entităţi au obligaţia de a-şi intensifica eforturile atunci când apar tranzacţii suspecte sau când e vorba despre tranzacţii care pleacă spre sau vin dintr-una dintre aceste ţări terţe cu risc ridicat.

    În cazul unei suspiciuni, ei au obligaţia de a anunţa fie Unitatea de Informaţii Financiare din statul membru, fie direct poliţia.Comisia a adoptat lista sub forma unui regulament delegat. Acesta va fi înaintat spre aprobare Parlamentului European și Consiliului, apoi va fi publicat în Jurnalul Oficial și va intra în vigoare în 20 de zile.Ulterior, Comisia va urmări progresele înregistrate de țările incluse pe listă, va continua monitorizarea țărilor examinate și va începe evaluarea altor țări, actualizând lista în consecință.



  • Constatări și recomandări cu privire la combaterea terorismului în UE

    Constatări și recomandări cu privire la combaterea terorismului în UE

    Raportul cu tema Constatări și recomandări de combatere a terorismului în Uniunea Europeană, adoptat săptămâna trecută de Parlamentul European, este rezultatul muncii unei comisii speciale, în condiţiile în care ameninţarea teroristă rămâne la cote înalte în multe ţări din Uniune.


    Franţa este ţara cea mai expusă la atentate teroriste islamiste din toată Uniunea Europeană: 20 de tentative au fost dejucate anul trecut, iar alte 6 anul acesta, datorită vigilenţei forţelor speciale. Din păcate, un terorist izolat a ucis 5 oameni şi a rănit alţi 11, săptămâna trecută, în Târgul de Crăciun de la Strasbourg, în timp ce, în acelaşi oraş şi la aceeaşi oră, Parlamentul European îşi ţinea sesiunea plenară. Dar nu doar Franţa este ţintă a teroriştilor: au avut loc, în ultimii ani, atentate comise de islamişti, în Marea Britanie, în Germania, în Belgia, în Suedia, în Spania.


    Raportul Constatări și recomandări de combatere a terorismului în Uniune Europeană, întocmit de o comisie specială, a fost adoptat cu largă majoritate de plenul Parlamentului, după un an de audieri, întâlniri, expertize, evaluări pe chestiuni legate de acest fenomen, după cum a explicat una dintre raportoare, eurodeputata din Franţa, Nathalie Griesbeck: Raportul ţine cont de un important număr de elemente. Am studiat problema provenienţei precursorilor de explozbili sau a armelor ilegale. Modul de finanţare a terorismului este alt element pe care am reuşit să-l lămurim… şi nu vorbesc doar despre fondurile importante, ci şi de sumele mici cu care este întreţinută activitatea teroristă. Pentru că, din păcate, terorismul nu mai reprezintă un factor exterior Uniunii Europene, cum este înclinată să creadă opinia publică! Un atentat din două a fost comis, în ultimii ani, de o persoană cu cetăţenie europeană. În plus, în ultima perioadă, o serie întreagă de atacuri teroriste au fost comise cu cheltuieli minime, adesea de un singur autor. La nivel european, este angajată o muncă susţinută de protejare a frontierelor externe şi de îmbunătăţire a programului FRONTEX, de gestionare a graniţelor Uniunii. O altă preocupare este prevenirea radicalizării cetăţenilor europeni. Toate aceste aspecte sunt privite cu maximă seriozitate.



    Documentul este rezultatul schimbului de informaţii privind terorismului între statele membre – a precizat raportoarea.

    În jur de 5 mii de europeni au călătorit, în trecut, în zonele de conflict din Siria şi Irak, pentru a se alătura grupărilor teroriste. Mulţi s-au întors în Europa şi reprezintă o amenințare reală la securitatea Uniunii. Potrivit unor rapoarte oficiale, rata medie a persoanelor revenite din zonele de conflict este de 20-30%, dar aceasta creşte, în condiţiile în care organizaţia teroristă Stat islamic este tot mai slăbită. În plus, numărul teroriștilor de tipul lup singuratic este în creștere: persoanele fizice care pregătesc și comit un atac terorist singure – fără asistență financiară şi fără a aparține unui grup – sunt cel mai greu de urmărit de autorități.

  • Jurnal românesc 27.03.2017

    Jurnal românesc 27.03.2017

    La Bucureşti şi în alte mari oraşe din ţară au
    avut loc, pe 27 martie, manifestări consacrate implinirii a 99 de ani de la
    Unirea Basarabiei cu România, zi declarată recent sărbătoare naţională de
    Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Si în Republica Moldova, la Ulmu, Raionul Ialoveni, a avut loc luni,
    ceremonia de dezvelire a bustului poetului Mihai Eminescu. Lucrarea este
    amplasată în faţa Gimnaziului Mihai Eminescu care aniversează, în 2017, 50 de
    ani de activitate, şi a fost realizată prin efortul locuitorilor localităţii
    Ulmu şi al Societăţii Cultural-Istorice Mihai Viteazul din judeţul
    Prahova. Duminică,la Chişinău, sute de oameni au participat la un Marş al
    Tricolorului, unde au desfăşurat un drapel de 100 de metri lungime şi au
    scandat lozinci unioniste. Pe 27 martie 1918, pe fondul disoluţiei Imperiului
    Tarist, Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ),
    întrunit în şedinţă solemnă, hotăra, unirea Basarabiei cu Regatul României,
    după 106 ani de ocupaţie rusească. In 1940, în urma unui ultimatum, Moscova sovietică a anexat atât Basarabia,
    cât şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin, în prezent, fostelor republici
    sovietice Moldova şi Ucraina.




    Europa trebuie să rămână unită şi să lase uşa deschisă pentru alte
    state care doresc să adere la principiile acestei comunităţi, a declarat, la
    Roma, preşedintele Klaus Iohannis, la o întâlnire cu studenţi şi profesori
    români din Italia. In opinia şefului statului, faptul că recenta Declaraţie de
    la Roma nu conţine referiri la o Europă cu mai multe viteze este un succes al
    României şi al altor ţări care împărtăşesc aceleaşi idei. Iohannis susţine că după semnarea acestei Declaraţii impactul
    economic pentru România, din punct de vedere al finanţărilor europene, va fi
    cu certitudine unul pozitiv. Seful statului a mai spus că priveşte cu optimism viitorul UE şi crede că proiectul european
    poate fi recredibilizat ca întreg, nu pe grupuri ori în cercuri restrânse sau
    concentrice. Iohannis a reiterat obiectivul României, acela al unei Uniuni
    puternice şi coezive.




    Ministerul român de Interne a pus
    în dezbatere publică un proiect de lege ce vizează combaterea terorismului,
    potrivit căruia companiile aeriene ar urma să fie obligate să furnizeze
    autorităţilor datele pasagerilor. Mai exact, ar fi vorba despre data emiterii
    biletului, cea a călătoriei, datele de contact, itinerariul sau agenţia de
    turism prin care a fost cumpărat biletul. Proiectul de lege interzice, însă,
    prelucrarea informaţiilor cu privire la originea rasială sau etnică, opiniile
    politice, religia, apartenenţa la un sindicat, starea de sănătate sau
    orientarea sexuală. Proiectul mai prevede ca datele pasagerilor să fie păstrate
    timp de cinci ani, după care să fie şterse automat.




    La Centrul de Informare al României din
    cadrul Universităţii Umaniste de Stat din Ismail, regiunea Odesa, din Ucraina,
    au început cursurile de limbă română pentru studenţii şi profesorii din cadrul
    acestei universităţi – anunţă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, într-o
    postare pe pagina oficială de Facebook a instituţiei. Cursurile sunt susţinute
    de conf. univ. dr. Gina Nicula, prorector la Facultatea Transfrontalieră de
    Stiinţe Umaniste, Economice şi Inginerelti de la Universitatea Dunărea de Jos
    din Galaţi. Tot la Ismail, a fost înfiinţată recent Asociaţia Studenţească
    Transfrontalieră Gaudeamus. Preşedinte al Asociaţiei a fost ales Dan Cepoi, student la Facultatea de
    Limbi Străine a Universităţii Umaniste de Stat din acest oraş. Potrivit unei
    postări pe contul de Facebook al Centrului de Informare al României din Ismail,
    este pentru prima oară în Ucraina, când studenţii de etnie română din sudul
    Basarabiei se unesc într-o astfel de organizaţie, care îşi propune să le ofere
    şansa de a se integra în procesele de promovare a limbii române, a istoriei,
    culturii, tradiţiilor naţionale, de a participa la proiecte şi programe
    studenteşti pe plan cultural, ştiinţific, internaţional.