Radio România Internațional

Tag: Combaterea traficului de persoane

  • O nouă strategie europeană de combatere a traficului de persoane

    O nouă strategie europeană de combatere a traficului de persoane

    Crima organizată este una dintre cele mai mari amenințări la adresa societății noatre. Și este în creștere. Este un pericol la adresa democrației. Cu aceste cuvinte și-a început comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, discursul rostit la conferința de presă în care a fost prezentată noua strategie a Uniunii de combatere a traficului de persoane. O strategie axată pe prevenirea infracționalității, pe aducerea traficanților în fața justiției și protejarea victimelor.

    Potrivit unui raport dat publicității anul trecut, în 2017 și 2018 în toate statele membre ale Uniunii au fost identificate peste 14 mii de victime ale traficului de persoane. Cele mai multe proveneau din interiorul Uniunii din România, Ungaria, Franța, Olanda și Bulgaria, iar din afară din Nigeria, China, Ucraina, Maroc și India. Victimele au fost în principal femei și fete traficate în scopul exploatării sexuale, iar profitul realizat pe seama lor se ridică la pest două miliarde și jumătate de euro pe an.

    Acum traficul de ființe umane a devenit digital. Traficanții își racolează tot mai des victimele și își găsesc potențialii clienții în mediul online. Am descoperit acest lucru cu ajutorul responsabililor din statele membre,a ţinut să atragă atenția comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

    Iar noua strategie ține cont de această realitate și pune accentul pe destrămarea modelului de afaceri al traficanților atât online, cât și offline. Comisia va purta un dialog cu furnizorii de internet și cu companiile din domeniul tehnologiei pentru a reduce numărul cazurilor de utilizare a platformelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor.

    În același timp, documentul își propune ca procesul de identificare a victimelor să aibă loc cât mai rapid, la fel și îndrumarea lor către serviciile de asistență și protecție și reintegrarea în societate.

    Nu în ultimul rând, noua strategie are un capitol aparte dedicat promovării cooperării internaționale, având în vedere că jumătate dintre victimele identificate provin din afara Uniunii.

    Este începutul unei bătălii pe următorii 5 ani, este ceea ce ne propunem astăzi,a conchis vicepreședintele executivului comunitar, Margaritis Schinas, responsabil pentru promovarea modului de viață european. De altfel, strategia este valabilă în perioada 2021 – 2025.


  • Jurnal românesc – 10.10.2018

    Jurnal românesc – 10.10.2018

    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a participat, marţi, alături de subsecretarul de
    stat Victor Ionescu, la Conferința Internațională privind Combaterea
    Traficului de Persoane – o luptă continuă, organizată de Grupul pentru
    combaterea traficului de persoane din Parlamentul României. Cu acest prilej,
    ministrul le-a vorbit celor prezenți despre Campania Informare acasă!
    Siguranță în lume!, o inițiativă a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni
    de a preveni, combate și stopa fenomenele de abuz și trafic asupra cetățenilor
    români care intenționează să plece în afara granițelor țării pentru a studia,
    munci sau locui. De asemenea, demnitarul a solicitat continuarea eforturilor de
    creștere a impactului acestor demersuri. În acest sens, ministrul a făcut un
    apel de a se transmite către MRP toate sugestiile, observațiile și propunerile
    de îmbunătățire a campaniei pentru anul următor. Totodată, Natalia-Elena
    Intotero a salutat implicarea mediului asociativ de peste hotare în proiectele
    și programele dedicate prevenirii și sancționării traficului de ființe umane și
    sprijinirii victimelor.


    În orașul german
    Worms, landul Renania-Palatinat, în prezența secretarului de stat Nicolae
    Nasta, a avut loc ceremonia de inaugurare a Monumentului
    eroilor români din Primul Război Mondial. Partea germană a fost
    reprezentată de primarul oraşului Worms, Michael Kissel. Un comunicat al MapN
    precizează că evenimentul a cuprins o ceremonie militară şi religioasă de sfinţire
    a monumentului şi rostirea solemnă a numelor celor 168 de militari români care
    și-au pierdut viața în lagărul de prizonieri care a funcționat în această
    localitate, în timpul Primului Război Mondial. Construcția monumentului a fost
    finanţată de Ministerul Apărării Naţionale, prin Oficiul Naţional pentru Cultul
    Eroilor, şi realizată cu sprijinul Primăriei oraşului Worms. Finalizarea
    acestui proiect a creat cadrul pentru organizarea unor manifestări comemorative
    pentru cinstirea memoriei militarilor români căzuți pe teritoriul Germaniei. În
    semn de recunoştinţă, la finalul ceremoniei, participanţii au depus coroane şi
    jerbe de flori la monument. Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor
    organizate de statul român pentru marcarea Centenarului Primului Război
    Mondial, conflict armat la finalul căruia poporul român a realizat proiectul de
    uniune naţională – Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.


    Autoritățile de
    pe ambele maluri ale Prutului au depus până acum 241 de proiecte în cadrul
    Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, finanțat de
    UE cu 81 de milioane de euro, transmite www.ziarulnational.md. Proiectele
    depuse reprezintă parteneriate între beneficiarii eligibili din România şi
    Republica Moldova. Proiectele se adresează domeniului educaţiei, cercetării şi
    inovării, promovării şi conservării patrimoniului şi dezvoltării
    infrastructurii transfrontaliere. Au fost depuse, de asemenea, proiecte prin
    care se solicită finanţare pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate, pentru
    prevenirea dezastrelor naturale şi pentru lupta împotriva crimei organizate şi
    cooperare poliţienească. Proiectele se mai adresează investiţiilor în domeniul
    promovării şi conservării patrimoniului, infrastructurii transfrontaliere şi
    sănătăţii. Documentele depuse sunt în etapa de verificare, urmând a fi evaluate
    din punct de vedere tehnic şi financiar doar proiectele care corespund
    criteriilor administrative şi de eligibilitate.