Radio România Internațional

Tag: combustibili

  • Obiective energetice

    Obiective energetice

    În același timp, Raportul intermediar din 2024 privind acţiunile climatice, publicat de Comisia Europeană, arată că în 2023 emisiile Uniunii au scăzut cu 8,3% comparativ cu anul precedent – un record, fiind cea mai mare scădere anuală din ultimele decenii, exceptând anul 2020, când pandemia de COVID-19 a dus la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră de 9,8%, precizează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

    Toate aceste cifre arată că Uniunea – deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte tranziţia curată și generatoare în prezent a 6% din emisiile globale de gaze cu efect de seră – rămâne pe drumul cel bun în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentului său de reducere a emisiilor cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030.

    Datele sunt încurajatoare – pe plan mondial, anul trecut a intrat în sistem un nivel record de energie verde, inclusiv o capacitate de energie regenerabilă de peste 560 de gigawaţi, a anunțat Agenţia Internaţională a Energiei. Totuşi, generarea energiei curate nu ţine ritmul cu sporirea cererii globale de electricitate, avertizează agenția, care menționează și că în ultimele săptămâni, incertitudinile geopolitice au menţinut volatilitatea preţurilor, scoţând în evidenţă vulnerabilitatea aprovizionării Europei.

    În tot acest context, România poate considera că are o poziție privilegiată – beneficiază de resurse energetice bogate, inclusiv în Marea Neagră, iar resursele offshore de gaze naturale şi energie eoliană pot contribui la transformarea sa într-un hub regional de energie, un pilon de securitate energetică în regiune. Cu o producţie de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz în trimestrul al doilea, România a devenit, detronând Olanda, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

    George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: „În primul rând, lucrul acesta nu se putea întâmpla fără un efort susţinut pe parte de investiţii de către companiile care produc gaze naturale în România, pentru că ştim cu toţii că zăcămintele de gaze naturale înregistrează în fiecare an un declin natural al producţiei; pe măsură ce exploatezi un zăcământ mai mult timp, acesta se goleşte şi gazul natural rămas în zăcământ este mai greu de scos la suprafaţă.

    Dar Romgaz, compania statului român, şi-a luat un angajament şi, printr-un efort susţinut de investiţii, a reuşit să menţină iniţial producţia de gaze naturale, adică să diminueze practic declinul natural prin investiţii, iar iată că în momentul de faţă a reuşit prin investiţii să crească producţia de gaze naturale.

    Nu trebuie să uităm că avem din 2022, din luna iunie, în plus un miliard de metri cubi care intră în sistemul naţional de transport prin investiţia companiei Black Sea Oil&Gas, care extrag gaze din Marea Neagră.”

    Ce avantaje poate aduce României această poziţie de lider la nivel european?

    Din nou, George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: “Ce înseamnă pentru noi lucrurile acestea?

    În primul şi în primul rând, poziţia de lider regional, cel mai important, cel mai mare producător de gaze naturale la nivelul UE îți dă posibilitatea ca politicile tale energetice, pe care le faci la nivelul României, să influenţeze regiunea. Vocea ta este mult mai puternică în rândul decidenţilor de la Bruxelles şi atunci nevoile noastre, nevoile economiei româneşti, nevoile consumatorilor casnici din România pot fi mai bine satisfăcute de aceste politici prin poziţionarea resurselor României, în special a gazului natural despre care vorbim, ca un combustibil care să fie accesibil şi să fie cât mai prezent la nivelul consumatorilor casnici.”

    Un raport al Comisiei Europene arăta recent că dependenţa Uniunii de gazul rusesc a scăzut de la 45% în 2021 la doar 15% în 2023, adică Europa mai primeşte acum cam 12 miliarde de metri cubi pe an de gaz rusesc, în vreme ce cu vreo 2-3 ani în urmă primea 155 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia. Şi tendinţa de scădere a acestei dependenţe continuă.

    Președintele ANRE : “Am văzut cât de toxică este sau a fost relaţia aceasta de concubinaj între gazele naturale din Federaţia Rusă şi economiile europene. Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit, trebuie să învăţăm din istoria recentă, iar România are şansa să fie independentă 100% de orice fel de gaze naturale din import. În 2027, eu sunt sigur că vom avea gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep care vor intra în sistemul naţional de transport.”

    România are capacităţi de interconectare cu toţi vecinii, în total însumând 3.300 de MW capacitate de export şi 2.900 de import, mai spune George-Sergiu Niculescu – dar, pentru ca energia să circule fără niciun fel de obstacol, de la cea mai ieftină sursă de producţie către locul de consum, ar însemna ca toate statele din regiune să-şi facă treaba la fel de bine cum şi-a făcut-o România.

  • Pescuitul si protejarea ecosistemelor marine

    Pescuitul si protejarea ecosistemelor marine

    Pescarii din România au în față o nouă provocare, cel mai recent plan de acțiune pentru protejarea și refacerea ecosistemelor marine încurajează pescuitul tradițional, concomitent cu reducerea utilizării combustibililor folosili în navigație. Între timp, autoritățile din orașul port Constanța au pus gând rău adăposturilor pescărești de la malul Mării Negre, pe care le-ar vrea demolate până la debutul sezonului estival.



    Cum se văd lucrurile la nivelul Comisiei Europene din perspectiva comisarului euroepan de mediu, Virginijus Sinkevičius și cum stau ele, de fapt, la nivel local, conform dialogului avut cu Sorin Mănăilă, președintele Federației ROMFISH, care reprezintă interesele pescarilor de la Marea Neagră, şi cu europarlamentarul Carmen Avram, membru supleant în Comisia de Pescuit și Acvacultură a Parlamentului European?



  • Îngrijorări privind preţul combustibililor

    Îngrijorări privind preţul combustibililor

    Guvernul
    de la București continuă, săptămâna aceasta, să analizeze legislaţia privind
    energia, în încercarea de a controla creşterea preţurilor în domeniu, și pregăteşte
    strategia pentru resurse minerale neenergetice. Totodată, Ordonanţa privind
    plafonarea preţului la lemnul de foc revine în atenţia senatorilor din
    comisiile de specialitate, după ce documentul elaborat de guvern a dus la o
    criză pe piaţă. În ceea ce privește energia, executivul analizează proiectul
    unui act normativ, elaborat de ministerul de resort, care să reglementeze, în
    anumite condiţii, piaţa internă.


    Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan
    Drăgan, declară că piaţa a fost oarecum reglementată, dar că se caută noi
    măsuri şi pentru viitor. În acest moment, analizăm
    toate oportunităţile, toate opţiunile şi toate scenariile care pot fi pregătite
    în cazul în care va fi necesară o asemenea măsură. Deja piaţa este oarecum
    reglementată, prin plafoanele care au fost instituite şi pentru energie
    electrică, şi pentru gaze naturale. Aşa cum am spus, suntem în evaluarea unor
    anumite scenarii pe care am putea să le implementăm şi suntem în discuţii
    inclusiv cu partenerii din guvern, respectiv Ministerul Finanţelor, pentru a
    vedea şi sursele necesare pentru aceste plăţi.


    Tot săptămâna aceasta,
    guvernul de la București pregăteşte strategia pentru resurse minerale
    neenergetice – Orizont 2035. Actul normativ are ca obiective găsirea de resurse
    minerale care pot fi exploatate, realizarea unei industrii naţionale a
    cuprului, care să realizeze produse finite cu valoare adăugată mare şi
    asigurarea exploatării superioare a grafitului, pentru producerea pe teritoriul
    ţării a bateriilor. În ceea ce privește criza de pe piața lemnului din România,
    după plafonarea preţului la 400 de lei metrul cub (circa 80 de euro), lemnul de
    foc şi produsele derivate au dispărut de pe piaţă. În acest context, specialiştii
    în domeniu atrag atenţia că preţul plafonat nu este realist, pentru că nu
    acoperă costuri precum prelucrarea sau transportul. În plus, reprezentanţii
    Asociaţiei ProLemn cer reducerea TVA la 5% pentru toate produsele din lemn
    destinate încălzirii locuinţei, în condiţiile în care plafonarea preţului a
    creat blocaje severe în piaţă. Potrivit acestora, nu poate exista un preţ unic
    valabil pe toate lanţurile de distribuţie a lemnului de foc.

    Cel mai probabil, Ordonanţa
    privind plafonarea preţului la lemnul de foc va fi amendată de senatori astfel
    încât categoriile vulnerabile să fie sprijinite în perioada de iarnă. Senatorul
    USR, Aurel Oprinoiu, explică în ce va consta acest sprijin: Să
    venim cu un sistem de vouchere, în care să ajutăm acele persoane vulnerabile,
    aşa cum am venit către ceilalţi cetăţeni ai României în această perioadă de
    criză, cu o plafonare şi, evident, cu o susţinere a energiei electrice sau a
    gazului.


    Senatorii trebuie să vină cu o soluţie în aceste zile, altfel
    ordonanţa trece tacit în forma actuală de Senat, care este primă cameră
    sesizată.


  • Creștere a emisiilor de CO2 în Uniunea Europeană


    Emisiile de dioxid de carbon (CO2) generate în Uniunea Europeană prin arderea combustibililor fosili (în principal petrol şi produse petroliere, gaze naturale, cărbune şi turbă) au crescut, în medie, cu 6,3% anul trecut, potrivit estimărilor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Creșterea este o urmare a ridicării restricțiilor impuse în pandemie în 2020.



    România, a șaptea creștere a emisiilor de CO2 din UE



    România se află în primele șapte state membre care au înregistrat cele mai mari creșteri ale emisiilor de CO2 generate de utilizarea energiei, cu un avans de 6,6% față de 2020. În fața țării noastre se situează Bulgaria cu o creștere de 18%, Estonia (13,1%), Slovacia (11,4%), Italia (10,6%), Polonia (8,6%) și Spania (7,4%). Doar două țări UE au avut o scădere emisiilor de CO2: Portugalia (minus 5,5%) şi Finlanda (minus 1,5%).



    Creşterea emisiilor de CO2 a fost cauzată în principal de majorarea utilizării combustibililor fosili solizi, precizează Eurostat, care au contruit cu 50% la ridicarea nivelului de dioxid de carbon de anul trecut. Combustibilii lichizi au fost responsabili pentru mai mult de 29% din creştere, iar gazele naturale pentru 21%. Diferențele puteau fi mari mari, dar folosirea mai redusă de turbă a atenuat uşor creşterea emisiilor de CO2 în Uniune.



    Emisiile de CO2 din arderea combustibililor fosili provin din ţările unde se arde combustibilul pentru generarea electricităţii, pentru transport, producţia de oţel și alte ramuri ale industriei, ceea ce influenţează importurile şi exporturile de produse energetice.



    Importul cărbunelui pentru generarea electricităţii duce la creşterea emisiilor în ţara importatoare., în timp ce importurile de electricitate nu afectează emisiile ţării importatoare, deoarece acestea sunt raportate în statul exportator unde este produsă electricitatea.



    Estimare a emisiilor de CO2 generate de utilizarea energiei / Sursa: Eurostat


    emisii-dioxid-carbon-2021-eurostat.jpg



    O nouă alianță pentru introducerea aeronavelor mai puțin poluante



    În privința combustibililor lichizi, Comisia Europeană a mai făcut un pas pentru reducerea emisiilor provocate de utilizarea lor prin lansarea Alianţei pentru Aviaţia cu Emisii Zero. Executivul european a lansat incitația către entitățile din industria aviatică, inclusiv producătorii de aeronave și operatorii de zboruri, să îşi unească forţele în vederea pregătirii pentru apariţia aeronavelor cu emisii zero.



    Scopul noii alianțe este să pregătească mediul aviatic pentru punerea în funcțiune a aeronavelor cu hidrogen şi a celor electrice, dar și pentru a se asigura că transportul aerian contribuie la obiectivul de neutralitate climatică al Europei pentru 2050, se arată într-un comunicat al Comisiei.



    Alianţa îşi va îndeplini în final angajamentul de a alinia sectorul la ambiţiile, obiectivele şi politicile conexe ale UE în materie de climă. Dimensiunea internaţională a sectorului este, de asemenea, un element major, deoarece combaterea schimbărilor climatice reprezintă un efort global.



    Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru era digitală a declatrat: Odată cu apariţia aeronavelor cu emisii zero, Europa va scrie următorul capitol al aviaţiei. Neutralitatea climatică este paşaportul pentru creştere, iar Alianţa pentru aviaţia cu emisii zero va ajuta industria aeronautică europeană să pună bazele unei aviaţii competitive şi curate.”


  • Ungaria a plafonat pretul la pompa doar pentru autovehiculele înmatriculate în această țară

    Ungaria a plafonat pretul la pompa doar pentru autovehiculele înmatriculate în această țară


    Ungaria a luat decizia ca numai autovehiculele înmatriculate în această țară să poată fi alimentate cu combustibil la prețuri plafonate, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București.



    Din 27 mai 2022, posesorii autoturismelor care nu sunt înmatriculate în Ungaria vor putea achiziționa combustibil la stațiile de alimentare din această țară doar la prețul pieței.



    MAE recomandă consultarea paginilor de internet:


    http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, www.mae.ro


    şi reamintește faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” (http://mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.



  • Comisia Europeană, pentru un cer unic european

    Comisia Europeană, pentru un cer unic european

    Din anul 2013,
    de când a intrat în atenţia Comisiei Europene, proiectul Cerul unic european
    s-a întâlnit cu blocaje la mai multe niveluri. La finalul anului trecut, în
    condiţiile în care sectorul aviaţiei este puternic afectat de consecinţele
    pandemiei, Comisia Europeană a iniţiat discuţiile pentru Cerul unic european
    II. Comisia Europeană și părțile interesate din aviație ar trebui să revină la
    masa tratativelor, pentru a clarifica ambiția noului regulament privind cerul
    unic european (SES). De fapt, rămâne neclar dacă proiectul de propunere al
    Comisiei va fi suficient pentru a atinge obiectivele inițiale ale SES în ceea
    ce privește reducerea emisiilor de CO2 și îmbunătățirea eficienței gestionării
    traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană (ATM / ANS).



    Şi cum
    Comitetul Economic şi Social European (CESE) a solicitat Comisiei ca
    obiectivele Pactului Verde, precum şi cele de performanţă ale transportatorilor
    aerieni să fie luate în calcul în noua legislaţie, Dumitru Fornea, membru CESE,
    a detaliat:

    Din toată acestă discuţie a rezultat o
    diviziune destul de profundă, pe doua linii. O linie care susţine fără rezerve
    noua propunere a Comisiei Europene, considerând-o utilă şi în spiritul
    obiectivelor pe care le au şi dumnealor, şi o linie care spune că este
    insuficientă, pentru că se axează asupra unor elemente care au mai fost tratate
    în trecut, de exemplu, liberalizarea serviciilor din zona aeriană, unde sunt
    zeci de instituţii şi organizaţii, companii, care furnizează diverse tipuri de
    servicii pentru gestionarea traficului aerian, de la servicii meteorologice, până
    la parametrii de zbor şi servicii de performanţă. Şi atunci Comisia Europeană ar
    trebui să jongleze printre aceste probleme care au apărut şi se pare ca un
    element esenţial, reprezintă şi modul în care se doreşte dezvoltarea centrelor
    de control al traficului aerian. CE încearcă să impulsioneze, în acest context,
    covid, un act normativ care să ajute industria în urmatoarea perioadă. Numai că
    propunerile făcute au răscolit resentimentele care în trecut au dus la blocarea
    acestui pachet Cerul unic European, în Consiliul UE.



    După cum ne-a
    explicat Dumitru Fornea, una dintre probleme este reprezentată de faptul că
    aceşti controlori ai traficului aerian sunt, în unele ţări, responsabili şi cu
    probleme de rol strategic. Astfel, în ţări precum Germania sau Franţa, traficul
    aerian este deviat din zonele foarte poluate.

    Dumitru Fornea a adăugat: Comisia Europeană a recunoscut că există probleme din acest punct de
    vedere şi încearcă să stimuleze dialogul pe aceste aspecte, introducând pe
    lângă dimensiunea socială şi pe cea a mediului înconjurător. Ei pretind că prin
    reorganizarea traficului aerian şi al centrelor de management al traficului
    aerian, se poate obţine o economie de combustibil de 10%. Pe partea cealaltă,
    organizaţiile patronale atrag atenţia că ei au ajuns la o capacitate aproape de
    limită din perspectiva performanţei şi că e puţin probabil ca acest procent să
    se poată obţine doar din reorganizare, adică printr o manevră administrativă Şi
    ei consideră că ceea ce trebuie făcut pentru a reduce semnificativ poluarea
    este să se introducă combustibili performanţi.



    Prin
    eforturile comune aleComisiei
    Europene, ale Parlamentului European și ale instituțiilor specializate ale UE
    se speră în găsirea unei noi soluții juridice și administrative pentru
    Regulamentul SES actualizat – una care să asigure dezvoltarea durabilă a
    sistemului de transport aerian în beneficiultuturor cetățenilor, utilizatorilor spațiului aerian și mediului
    înconjurător.


  • Preţul carburanţilor în România

    Preţul carburanţilor în România

    Datorită faptului că taxele pe
    care le plătesc companiile din România pentru benzină și motorină sunt mari
    asta se reflectă și în prețurile pe care conducatorii auto le găsesc la
    pompă. România e în Topul 10 al statelor cu cele mai mari taxe pe acest
    segment. In Romania litrul de benzină a ajuns la proape 6 lei la multe staţii
    din ţară ( 1,27 euro), cu peste 10% mai mare decât anul trecut. Preţul
    motorinei a ajuns la 5,89 lei, (1,241 euro pe litru). Ministerul Finanţelor
    Publice a propus în această lună
    posibilitatea eliminării supra-accizei la combustibil, după ce, în urmă cu
    exact un an, Guvernul a majorat acciza pentru combustibili, măsură care a dus
    la venituri mai mici decât se estima.


    In cazul maşinilor electrice,în prezent, pe străzile din România circulă peste 1.000 de
    astfel de maşini și sunt instalate peste 500 de stații de încărcare,dintre care peste 250 de stații sunt publice. Interesul
    pentru autoturismele verzi (electrice şi hibride) creşte în
    România, mai ales pe fondul stimulentelor acordate prin Programul ‘Rabla Plus’.
    Bucureștiul este orașul cu cele mai multe stații de încărcare electrice din
    România: peste 100. În Romania
    găsim următoarele categorii de stații de încărcare pentru mașinile electrice
    instalate și funcționale: la dealerii auto ai căror producători au în gamă
    mașini electrice (BMW, Renault, Porsche România, AutoKlass etc), în clădiri de
    birouri, în incinta complexelor comerciale, la stâlpi de iluminat
    (în Brașov și Constanța), în curtea companiilor (ENEL și altele), la benzinării
    clasice (la OMV Băneasa, Socar, unele benzinării Rompetrol), la
    restaurante (Taverna Sârbului din București) şi la hoteluri (în Poiana
    Brașov de exemplu). Pentru a le vedea și a le gasi, un șofer cu o mașină
    electrică poate folosi aplicaţia plug share – un fel de hartă
    interactivă a tuturor stațiilor de încărcare disponibile nu doar în București,
    sau în România, ci în întreaga lume. Aplicația este accesibilă pe orice
    terminal, de la desktop, laptop, tabletă și până la telefon. Aplicaţia plug Share împarte stațiile de încărcare în patru categorii.
    Astfel, cu verde apar stațiile publice, cu galben apar stațiile speciale de
    încărcare rapidă, iar cu albastru apar stațiile rezidențiale care sunt
    disponibile și celor din exterior, acestea din urmă fiind cele mai puține din
    total. De asemenea, cu gri apar stațiile de încărcare ocupate la momentul
    respectiv.Două noi staţii
    de alimentare pentru automobilele electrice vor fi date în funcţiune în această
    toamnă la Cluj. În acest moment, în Cluj-Napoca, există 8 staţii de încărcare a
    maşinilor electrice.


    De la 1 ianuarie
    2019, proprietarii sau administratorii de spații comerciale sau birouri care
    detin mai mult de 100 de locuri de parcare vor fi obligați să instaleze puncte de reîncărcare pentru cel
    putin 1% din locurile de parcare respective.





  • COP 21, un acord istoric

    COP 21, un acord istoric

    La şase ani după eşecul summitului de la Copenhaga, un acord istoric privind limitarea încălzirii globale la mai puţin de 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială a fost semnat în weekend, în cadrul Conferinţei privind schimbările climatice, de la Paris. Menit să transforme fundamental în următoarele decenii economia nesustenabilă, bazată pe consumul combustibililor fosili din prezent, şi să limiteze schimbările climatice, acordul a fost obţinut la capătul câtorva ani de negocieri.



    Negocieri purtate în condiţiile unor interese divergente ale ţărilor bogate faţă de cele ale ţărilor în curs de dezvoltare sau ale statelor insulare aflate în prima linie a pericolului reprezentat de creşterea nivelului oceanului planetar în urma încălzirii globale. Responsabilitatea pe care o avem în faţa istoriei este uriaşă”, a declarat şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, care a prezentat, sâmbătă, proiectul acordului în faţa adunării reprezentanţilor celor aproape 200 de state participante la conferinţă.



    Alături de obiectivul ambiţios de limitare a creşterii temperaturii medii globale la mai puţin de 2 grade Celsius, acordul mai prevede un fond de 100 de miliarde de dolari pentru finanţarea statelor în curs de dezvoltare dincolo de anul 2020, stabilirea unui ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani şi un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor asumate.



    Alte prevederi importante se referă la transferul de tehnologie şi creşterea capacităţii statelor în curs de dezvoltare de a se adapta la schimbarea climei. Semnarea acordului de la Paris a fost salutată de lideri politici din întreaga lume şi de reprezentanţi ai unor instituţii internaţionale precum FMI, Banca Mondială sau Agenţia Internaţională pentru Energie.



    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jüncker, a apreciat că, acum, lumea este unită în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar premierul britanic, David Cameron, a declarat că actuala generaţie a făcut paşi vitali pentru a se asigura viitorul planetei. Ministrul român al mediului, Cristina Paşca, desemnată reprezentant comunitar în discuţiile privind adaptarea la schimbări climatice, a subliniat, la Radio România, faptul că UE s-a implicat activ în negocierile de la Paris pentru acordul privind schimbările climatice.



    Potrivit studiilor de specialitate şi datelor după care se ghidează experţii Naţiunilor Unite, pierderile economice cauzate de încălzirea globală depăşesc 125 de miliarde de dolari anual, patru miliarde de oameni sunt vulnerabili şi în jur de 500 de milioane trăiesc în zone de mare risc.