Radio România Internațional

Tag: comemorare victime

  • 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului

    35 de ani de la căderea Zidului Berlinului

    Căderea Zidului Berlinului, în urmă cu 35 de ani, a reprezentat pentru români o încurajare în lupta pentru libertate, iar înlăturarea Cortinei de Fier a făcut posibilă revenirea României în familia democraţiilor europene, a declarat, la Berlin, preşedintele Klaus Iohannis. Aflat în vizită în Germania, şeful statului a avut un discurs în Parlamentul federal, în cadrul unei ceremonii organizate cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Războiului şi ale Dictaturii.

    În context, a subliniat faptul că de 35 de ani, România este o ţară liberă, în urma Revoluţiei din decembrie 1989. El a spus, în discursul său din Bundestag, că după cel de-al Doilea Război Mondial, valorile democratice europene, dar şi modelul economic european au fost surse de inspiraţie pentru partenerii internaţionali. A atras însă atenţia că, din păcate, se constată că teama ‘unor regimuri totalitare de atractivitatea valorilor europene’ a făcut ca Uniunea să fie percepută ca ‘o ameninţare’, subliniind că România a avertizat din timp asupra riscului pentru securitatea Europei reprezentat de agresivitatea regimurilor dictatoriale.

    Klaus Iohannis: „Din păcate, mecanismele propagandei şi ale dezinformării se propagă din nou astăzi, pentru că regimurile dictatoriale se bazează pe faptul că o minciună spusă suficient de des devine adevăr. Vedem această realitate revoltătoare în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Rămânem alături de poporul ucrainean, care s-a opus cu curaj şi eroism invaziei dictate de la Kremlin, sfidând forţa şi brutalitatea imperialismului rus. Sprijinul statelor noastre şi al comunităţii internaţionale este vital pentru a asigura în final o pace justă şi durabilă, în deplin acord cu Carta ONU şi cu Dreptul internaţional.”

    Aceste riscuri, mai spune Klaus Iohannis, sunt şi un motiv important pentru care pledăm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, cel mai afectat stat de acest război, după Ucraina. “Rămânem, de asemenea, ferm angajaţi alături de Ucraina şi de Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană’, a mai subliniat președintele.

    Potrivit șefului statului, păstrarea memoriei victimelor războaielor şi totalitarismului, precum şi a celor prigoniţi pentru credinţa lor, pentru căutarea dreptăţii şi a libertăţii, este ‘o datorie şi ‘o formă de justiţie”. “Trebuie să avem permanent în minte că uitarea trecutului conduce la repetarea greşelilor istoriei sau la perpetuarea injustiţiei. Această uitare reprezintă un pericol din ce în ce mai mare”, a mai spus Klaus Iohannis.

    Și-a exprimat, totodată, admiraţia pentru grija cu care statul german înţelege să se aplece asupra cunoaşterii corespunzătoare a istoriei, în special de către generaţiile tinere. A precizat că ‘și în România depunem eforturi serioase pentru ca tinerii să înveţe în şcoli despre greşelile trecutului şi să fie conştienţi de ele, pentru a nu le repeta’.

    Pe de altă parte, Klaus Iohannis a dat asigurări Germaniei că va găsi, în continuare, în România un partener profund dedicat valorilor europene, “gata să lucreze pentru întărirea Uniunii Europene şi pentru ca aceste valori ale libertăţii şi democraţiei să fie protejate şi acceptate, atât în vecinătate, cât şi la nivel global’.

     

    Audio Player
  • Auschwitz, 75 de ani

    Auschwitz, 75 de ani

    Deși au trecut 75 de ani de când trupele sovietice au eliberat cel mai mare lagăr nazist de concentrare şi exterminare – Auschwitz-Birkenau – din sudul Poloniei, încă mai continuă identificarea numelor celor peste un milion de victime. Consacrat drept cea mai sinistră fabrică a morţii, acesta fusese special conceput, în 1940, pentru eliminarea inamicilor reali sau imaginari ai regimului lui Adolf Hitler. În vara lui 1944, lagărul se întindea pe aproximativ 40 de kilometri pătraţi. În total, şase milioane de evrei au pierit în timpul celui de al doilea război mondial, victime ale Germaniei şi sateliţilor acesteia.



    Câteva sute de mii erau originari din România. O parte au fost deportaţi în Transnistria de regimul dictatorial de la Bucureşti al mareşalului Ion Antonescu, aliatul fidel al Germaniei naziste. Alţii au fost trimişi direct în lagărele naziste de exterminare de către fasciştii unguri, ce ocupau o parte din Transilvania.



    Participant, luni, la ceremoniile de la Auschwitz, organizate cu prilejul Zilei internaționale de comemorare a victimelor Holocaustului, premierul român Ludovic Orban a spus că România, prin ea însăşi, dar şi ca stat-membru al UE, promovează toleranţa între oameni, nediscriminarea şi pacea, rămânând activă în procesul de păstrare şi întregire a memoriei Holocaustului.”



    La București, președintele Klaus Iohannis, după ce a participat, săptămâna trecută, in Israel, la forumul internaţional dedicat comemorării victimelor Holocaustului, a decorat mai multi supraviețuitori evrei şi romi. Despre aceştia din urmă, preşedintele a spus că suferinţele cumplite îndurate de comunitatea lor în ţara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate şi este timpul să aducem în atenţia publică Holocaustul romilor şi să îi onorăm pe cei care au supravieţuit şi care reprezintă fiecare o voce a umanităţii ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei.



    Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, a susţinut că decoraţia conferită demonstrează că statul român are o atitudine ofensivă faţă de antisemitism: “Decorarea aceasta are o mare semnificaţie istorică, şi nu numai emoţională, e un adevăr că în România de astăzi noi, evreii, ne bucurăm de toate drepturile şi obligaţiile pe care le avem de realizat. E un model, aş spune, de comportament faţă de evreii din România şi de atitudine ofensivă faţă de antisemitism, rasism şi xenofobie.”



    Constantin Brăilă, supravieţuitor rom al Holocaustului, deportat în Transnistria în anul 1942, şi-a amintit suferinţa trăită în acele vremuri: “Dormeam pe jos, nu aveam niciun fel de aşternut, nici deasupra, nici sub noi. Aveam coceni de porumb şi dormeam pe ei. 250 de grame de mâncare; atât ne dădea, dar nu legume, doar făină din aia cu orz, şi ne muncea de dimineaţa până seara. Lucrăm în trei schimburi.”


    Au mai fost decorate şi alte instituţii cu rol determinant în păstrarea memoriei Holocaustului, dar şi supravieţuitori ai acestui episod din istorie.