Tag: Comemorari

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COMEMORARE — Făţearea ma bunu nivelu di bană a cetățenilor români care fac parte din minoritatea romă, bazată pe cetățenia activă și incluziunea socială și economică și pi valorificarea a clirunumiillei a llei culturale easti ună prioritate a Guvernului, spusi premierlu Nicolae Ciucă tru un mesaj cu furñia a romiloru. Dzua Memorială a Holocaustului easti marcată tru România. Ministerul di Externe spusi că trăñipserli a romilor tru lagărele di concentrare naziste tru kirolu a Doilui Polimu Mondial armasi, ti amărtie, necunoscuti a publiclui larg di multu kiro. Ti atea, Ministerul di Externe ndrupaşti inițiativele naționale și internaționale cari promoveadză educația, cercetarea și comemorarea ghenochidului contra a romilor. Tu arada a lui, prezidintulu ali României Klaus Iohannis spusi tru un mesaj că discriminarea și stigmatizarea minorităților lipsescu sancționate. Aproapea 3000 di romi din lagărul di concentrare Auschwitz-Birkenau cădzură victimele a regimului nazist la 2 august 1944. Aproapea 500.000 di romi fură vătămaţ tru Europa tru kirolu a Holocaustului.



    GAZ NATURAL – Compania română di stat Romgaz dimăndă că bitisi achiziția di acțiuni di la compania americană ExxonMobil, tru cadrul a proiectului Neptun Diep di exploatare a gazelor naturale tru Amarea Lae. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, diclară pi un şingiru di socializare că bitisearea ali tranzacție tru valoare di pisti 1 miliard di dolari easti ună jgllioată ninti ti România cu cilăstăsearea tra s’agiungă indipendintă energetic, tru un moment greu ti tută Europă. România, care easti tru aestu kiro văsilia europeană ma puțăn dipendintă di gazlu arusesc, ari maări tru Amarea Lae — anvărliga di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea parte easti tru perimetrul Neptun Diep, pe care Romgaz va lu lucreadză diadunu cu OMV Petrom.



    AUTOSTRADĂ — Ministerlun a Transporturilor di București simnă nai ma marli contract ti un segmentu di autostradă ditu România — tronsonlu 3 ali autostradă Sibiu – Pitești – tru valoare di 5,3 miliardi di lei (circa 1 miliardu di euro). Faza di proiectare va s’ţănă 12 di meşi, iara construcția aproapea patru añi. Unăoară simnatu aestu contractu, tuti ateali ţinţi tronsoane di autostradă di pe Valea a Oltului au contractori disemnaț, diclară ministrul a Transporturilor Sorin Grindianu.






    POMPIERLLII – Pompierllii români ș’ bitisiră misiunea tru Gărţie, hiinda alăxiţ di soţlli a loru ditu alti văsilii europene. Misiunea ali Românie eara adrată ditu 56 di membri care asteasiră incendiile și lucrară tru dauă ture consecutive tru parei di 28 di oamiñi. Gărţia s’ampuliseaşti cu sute di incendii di la ahuhrita a vearăllei, diclanșată di căldura prilundzită și di curențăllii di aer. Pompierllii ditu Vărgăria, Franța și Ghirmănia va ş’alăxească, kiro di un mesu, soţlli ditu România, Finlanda și Norvegia.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Retrospectiva săptămânii 18.12 -24.12.2016

    Retrospectiva săptămânii 18.12 -24.12.2016


    La Bucureşti, consultări ale preşedintelui cu partidele parlamentare în vederea desemnării premierului



    Premierul care va forma noul guvern al României va fi desemnat după Crăciun, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că în timpul consultărilor avute cu cele şase partide parlamentare a primit două propuneri pentru ocuparea postului de prim-ministru. Klaus Iohannis (track): Am avut în cursul acestor consultări două propuneri pentru poziţia de prim-ministru. PSD-ul a propus-o pe doamna Shhaideh, iar PMP-ul l-a propus pe domnul Tomac. Pe de altă parte, între timp s-a constituit o coaliţie majoritară în Parlament, o coaliţie formată de PSD, ALDE şi UDMR. În consecinţă, în zilele următoare voi avea discuţii pe aceste teme, iar desemnarea va avea loc după Crăciun.”


    Social-democrata Sevil Shhaideh, de etnie turcă, este în prezent consilier la Ministerul Dezvoltării Regionale, minister pe care l-a condus pentru scurt timp anul trecut, în timpul guvernării Victor Ponta, iar deputatul Eugen Tomac a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 2009 — 2012. PSD, câştigător detaşat al alegerilor din 11 decembrie, a constituit o coaliţie cu ALDE, partidul condus de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi împreună au semnat un protocol de colaborare parlamentară pentru următorii patru ani cu UDMR. Cele trei formaţiuni se angajează să aibă consultări şi să susţină în comun iniţiative legislative, iar UDMR să sprijine proiectele propuse de guvern. Demersurile legislative din domeniile educaţiei şi sănătăţii, precum şi finalizarea infrastructurii de transport rutier prevăzută în programul de guvernare PSD-ALDE sunt considerate prioritare.



    Noul legislativ român, în funcţie



    După ce, marţi, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit pentru prima dată în noua formulă, procedurile pentru validarea mandatelor, depunerea jurământului de credinţă, constituirea comisiilor de specialitate şi alegerea conducerilor celor două camere legislative s-au desfăşurat într-un ritm alert. Călin Popescu-Tăriceanu, copreşedinte ALDE, a fost ales pentru un nou mandat de preşedinte al Senatului, cu 87 de voturi pentru şi 40 împotrivă. El şi-a îndemnat colegii senatori să îşi ia în serios misiunea şi să acţioneze astfel încât legislativul să devină o instituţie puternică, şi nu una cu rol decorativ. Liviu Dragnea a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, cu 216 voturi pentru şi 101 împotrivă. Preşedintele social-democraţilor le-a cerut parlamentarilor ca, indiferent de culoarea politică, să fie parteneri în susţinerea proiectelor importante pentru ţară. Totodată, au fost aleşi şi membrii în cele două Birouri Permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor, în funcţie de ponderea parlamentară.


    O altă etapă necesară desfăşurării activităţii noului legislativ o reprezintă constituirea grupurilor parlamentare. La Senat sunt şase: PSD, PNL, USR, ALDE, UDMR şi PMP, iar la Camera Deputaţilor, pe lângă cele şase, s-a constituit în plus şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. De asemenea, senatorii au ales prin vot componenţa celor 22 de comisii de specialitate. Tot prin vot au fost desemnaţi preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente, proporţional cu numărul de mandate obţinute de fiecare formaţiune politică. PSD are preşedinţia a 11 comisii, între care cea juridică, Comisia de buget şi Comisia de învăţământ. PNL va conduce cinci comisii, precum apărarea sau cea economică, iar ALDE a obţinut şefia Comisiilor de constituţionalitate şi dezvoltare regională. USR, partid recent constituit, deţine preşedinţia a două comisii: mediu şi egalitate de şanse. PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu, şi UDMR au şefia câte unei singure comisii: dezvoltare şi strategie economică, respectiv sănătatea.



    În România, comemorări ale martirilor revoluţiei anticomuniste de acum 27 de ani


    În România a continuat, în această săptămână, comemorarea eroilor Revoluţiei anticomuniste de acum 27 de ani. 22 decembrie 1989 a fost ziua în care zeci de mii de bucureşteni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva regimului Ceauşescu. Revolta începuse pe 17 decembrie, la Timişoara, oraşul din vestul ţării care devenea primul din România liber de comunism. În capitală, manifestanţii au ocupat Piaţa Palatului şi au forţat intrarea în Comitetul Central, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu au părăsit clădirea cu un elicopter, fiind arestaţi câteva ore mai târziu. Între timp, demonstranţii au ocupat sediile Radioului şi Televiziunii Publice care au anunţat în cursul zilei căderea comunismului şi au ţinut la curent populaţia cu evenimentele aflate în desfăşurare. În memoria celor care şi-au pierdut viaţa în acele zile, au avut loc în capitală şi în alte oraşe din ţară o serie de manifestări de omagiere şi comemorare.


    Parlamentul a avut o şedinţă solemnă cu prilejul împlinirii a 27 de ani de la Revoluţie. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu această ocazie, în care a apreciat că trebuie să ne amintim cu profund respect şi recunoştinţă de martirii din decembrie1989, fără al căror sacrificiu nu ar fi fost posibilă o Românie liberă şi democrată. România rămâne singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.

  • România – 100 di ani di la intrarea tru Protlu Polim Mondial (29.08.2016)

    România – 100 di ani di la intrarea tru Protlu Polim Mondial (29.08.2016)

    La 100 di ani di la intrarea ali Românie tru Protlu Polim Mondial, Bucureşti şi tru alte localităţ, fura adusi aminti atel’i cama di 330.000 di eroi cădzuţ anda s-featira borgea tru aesta conflagraţie. Easti nai ma marlui tribut di sândzu dit tuti naţiunile mintiti, raportat la populaţia totală. Nica di sâmbătă, una turlie simbolica, militarl’ii ali Armata Româna dit Brigada 2 Infanterie tricura, diznau, Munţal’ii Carpaţi, tra sa u adara diznau operaţiunea di priloare, tru 1916, controlu pi cal’iurli di urdinari strateghiti cata Transilvania, tra recupeararea ali provintie istorica.




    Un an ma amanat, tru 1917, s-deadira alumte greale, Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, iu zboarali “Pi aoa nu s-treati” intrara tru istorie prin curbanea a atilor cama di 27.000 di askirladz români cari tanura keptu si li pimsira atacurli ali askeri ghirmana. “Avum, spunea, sâmbătă, ministurlu român ali Apărări, Mihnea Motoc, politicieni şi oameni di stat vizionari, diplomaţ mntimen’I tru kirolu a Protlui Polim Mondial, ama aeşta nu vrea s-aiba un thimel’iu tra s-dizvarteasca contribuţia a lor la istoria a vasiliil’ei ma s-nu eara gaeretea decisivă ali askeri. Bitisita a Protlui Polim Mondial, simnarea a Tratatlui di Versailles dusira la adunarea stog a tutaloru provintiilor istoriti tru un stat unitar a românilor.”




    Tru tuta vasilia, dumanică, eara bagati carun’I di lilici la monumentele a heroilor, eara griti, tra prota oara, tru cadru di tin’ie, numa a atilor ti cădzura, a deapoa, tru baserit, preftal’i tanura liturghiseri ti aduteari aminti. Nica si la Murmintul a Askiralui Nicanascut dit Parcul Carol I, di Bucureşti s-tanu una teremonie naţională. Comemorarea a Protlui Polim Mondial, spunea, tru aest cadru, prezidentul Klaus Iohannis, aduti nai cama vartoslu argument tru favoarea a proiectului european. Uniunea Europeană na adusi cama di 70 di ani di irin’e, spusi caplu a statlui, cari cundil’e că aestu easti nai cama larguriulu proiectu politic şi cultural di akicaseari şi dialog anamisa di europeni.




    Ia ti spusi Klaus Iohannis: “Tora easti, ma uidisitu ca varnaoara s-nă lom borgea ti anvartusearea a edificiului european, prit un modernu şi consistentu proiectu di vasilie. Easti una gaereti cari idyealui cum s-feati aoa si una sută di ani, avem borgea sa-lu mbartitam tuţ, politicieni, oameni di ştiinţă şi cultură, miliun’i di români. Easti borgea a noastră s-fatem ca aestu proiect s-adavga furteaţă, n’edzu şi unitate ti Europa şi s-baga thimeal’ili a unei dezvoltari pi lungu kiro ali Românie.” Tentenarlu mutrindalui intrarea ali Românie tru prima conflagraţie mondială fu ansimnata şi Paris, prit una expoziţie di caduri.




    Fu, asi, yiurtusită şi frăţil’a anamisa di ateali dauă askeri, anvartusita prit misiunea tru România a gheneralui francez, Henri Berthelot. Di alta parti, marţa, ministrul francez ali Apărari, Jean-Yves Le Drian va s-faca una vizită Bucuresti, tru arada a curi va s-baga carun’I di lilici la Monumentul a Askirladzlor Francezi ti s-featira curbani tru Protlu Polim Mondial.



    Autor: Valentin Ţigău


    Armanipsearea: Tascu Lala