Radio România Internațional

Tag: comercianti

  • Jumătate dintre comercianţii online de produse second-hand nu le spun clienţilor ce drepturi de returnare au

    Jumătate dintre comercianţii online de produse second-hand nu le spun clienţilor ce drepturi de returnare au

    Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor din 25 de state membre, precum și din Islanda și Norvegia, au făcut publice rezultatele unor verificări la comercianții online care vând bunuri la mâna a doua, precum haine, echipamente, electronice sau jucării.

    Obiectivul campaniei a fost de a verifica dacă practicile acestor comercianți sunt conforme cu legislația Uniunii Europene privind protecția consumatorilor. Din 356 de comercianți online, 185, reprezentând 52% au fost susceptibili de a încălca legislația..

    Astfel, 40% nu au informat consumatorii în mod clar cu privire la dreptul lor de de a returna produsul în termen de 14 zile, fără justificare sau costuri;

    45% nu au informat corect cu privire la dreptul de a returna produsele defecte sau pe cele care nu arată sau nu funcționează așa cum se anunță;

    57% nu au respectat perioada minimă de garanție legală de un an pentru bunurile second-hand;

    5% nu și-au furnizat corect identitatea, iar 8 procente nu au furnizat prețul total al produsului, inclusiv taxele.

    Autoritățile de protecție a consumatorilor vor decide acum dacă vor lua măsuri împotriva celor 185 de comercianți care au fost desemnați pentru investigații suplimentare și dacă vor solicita respectarea normelor în conformitate cu procedurile lor naționale.

    Obligațiile comercianților cu privire la informarea consumatorilor sunt reglementate de Directiva privind drepturile consumatorilor și de Directiva privind comerțul electronic. Atunci când vând bunuri second-hand, comercianții trebuie să își respecte obligațiile privind garanția legală de conformitate prevăzută în Directiva privind vânzarea de bunuri.

    Principalele sectoare de activitate vizate de prevederile comunitare sunt hainele, accesoriile, echipamentele electronice, jucăriile și articolele de jocuri, cărțile, aparatele de uz casnic, designul interior și mobila, CD-urile și vinilurile, produsele de îngrijire a copiilor, automobilele (inclusiv cele electrice), articolele sportive, piesele de schimb, motocicletele și bicicletele, articolele de grădinărit, articolele de bricolaj și altele.

  • Raport ECA: Condiţii de concurenţă inechitabile în programul vamal al UE

    Raport ECA: Condiţii de concurenţă inechitabile în programul vamal al UE

    In calitate de gardian al finanţelor Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană critică faptul că ţările membre nu tratează comercianţii de încredere în acelaşi fel. Prin urmare, în pofida pieţei unice, nu există condiţii de concurenţă echitabile pentru comercianţii de încredere înregistraţi în diferite ţări din Uniune. Acest lucru sporeşte riscurile operaţionale şi financiare pentru operaţiunile vamale şi pentru bugetul comunitar şi contravine obiectivului principal al programului. Practic, acesta simplifică procedurile pentru comercianţii care respectă consecvent normele vamale şi pe cele fiscale. Ei primesc, în schimb, un tratament vamal preferenţial. De exemplu, beneficiază de controale mai rapide, care pot fi anunţate în prealabil şi efectuate la locul ales tot de ei. Astfel, programul simplifică birocraţia, elimină verificările inutile şi protejează bugetul Uniunii, deoarece permite autorităţilor vamale să îşi concentreze controalele asupra comercianţilor care prezintă un risc mai mare.

    În fiecare secundă, mărfuri în valoare de peste 240.000 de euro trec frontiera vamală externă a Uniunii Europene – spun autorităţile. La sfârşitul anului trecut, în Uniune existau circa 18.200 de operatori economici autorizaţi, faţă de 500 în 2008, când a început programul. Însă, auditorii au constatat că performanţa programului nu este măsurată în mod adecvat, deoarece sistemul actual de raportare este voluntar, neverificabil şi incomplet. Auditorii subliniază importanţa egalităţii de tratament, cel mai important factor care îi încurajează pe comercianţi să solicite intrarea în program. Avantajele disponibile pentru comercianţii de încredere variază semnificativ de la un stat membru la altul. Curtea de Conturi Europeană relevă, între altele, că Executivul comunitar nu se asigură pe deplin de respectarea legislaţiei vamale de către toate statele membre. În plus, Comisia nu verifică sistematic modul în care ţările membre pun în practică acordurile de recunoaştere reciprocă pe care Uniunea le-a încheiat cu ţări terţe, cum ar fi Marea Britanie, Statele Unite şi China.


  • Monitorul preţurilor la alimente

    Monitorul preţurilor la alimente

    Consiliul Concurenței a lansat Monitorul
    prețurilor produselor alimentare, platformă online care permite
    consumatorilor să afle prețurile practicate de către principalii comercianți cu
    amănuntul de produse alimentare. În
    acest fel, consumatorii îşi pot planifica cumpărăturile şi pot ști dinainte care dintre comercianți are cea mai
    bună ofertă. Vor putea identifica atât magazinele disponibile în zona în care
    se află, magazinele în care sunt disponibile produsele pe care doresc să le
    achiziționeze, precum și prețurile practicate de acestea. In cadrul platformei vor putea fi comparate doar
    produsele identice, de la acelasi brand, care au aceleasi ingrediente si aceeasi
    cantitate. Platforma solicită acces la puncul de localizare al utilizatorului,
    iar produsele pot fi căutate după denumirea comună sau de marcă.


    Monitorul
    prețurilor produselor alimentare poate fi accesat la nivelul întregii țări de
    pe mobil, tabletă sau PC și afișează informații despre aproximativ 30.000 de
    produse comercializate în peste 1.700 de magazine din România. Aplicația pentru
    mobil poate fi descărcată din Google Play sau App Store, iar platforma web
    poate fi accesată la adresa www.monitorulpreturilor.info. Pentru început, doar
    marile lanțuri de magazine sunt incluse în acest proiect, urmând ca magazinele mai mici să se alăture ulterior şi să-și
    publice prețurile pe internet.


    În cazul în care informaţiile de pe aplicaţie sunt diferite faţă de cele
    din magazin, consumatorii pot sesiza acest lucru la Consiliul Concurenţei sau
    la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.


    În luna iulie a acestui an Consiliul Concurenței a lansat Monitorul
    prețurilor carburanților care permite consumatorilor să afle prețurile
    practicate de către principalele rețele de distribuție a carburanților auto. La
    trei luni și jumătate de la lansare, platforma a înregistrat în jur de 1,8
    milioane de căutari.


    Consiliul Concurenţei anunţă că următorul monitor ar prețurilor ar putea
    viza sectorul bancar.

  • Măsuri anti-dumping

    Măsuri anti-dumping

    Noile norme europene anti-dumping vor menține capacitatea Uniunii Europene
    de a-și proteja producătorii împotriva practicilor comerciale neloiale. Ele
    vizează detectarea și soluționarea cazurilor în care prețurile produselor
    importate sunt reduse artificial ca urmare a intervenției statului    .

    Parlamentul European a votat un acord informal cu statele membre pentru a
    proteja industriile, lucrătorii și consumatorii din Uniunea Europeană     de
    importurile care fac obiectul unor acţiuni de dumping sau subvenţii din țări
    terțe. Acest acord vizează detectarea și soluționarea cazurilor în care
    prețurile produselor importate sunt reduse artificial ca urmare a intervenției
    statului. Votul a inclus, de asemenea, dispoziții privind respectarea
    standardelor internaționale de mediu și de muncă în cadrul anchetelor anti-dumping.
    Obiectivul este de a contracara practicile comerciale neloiale ale unor țări
    terțe care intervin în mod semnificativ în economia europeană.

    Cecilia
    Malmström    , Comisarul European pentru Comerţ, a declarat: Acest text juridic introduce în legislația europeană anti-dumping-ul,
    o nouă metodă de calculare a importurilor din orice țară membră a Organizaţiei
    Mondiale a Comerţului în care există distorsiuni la acest capitol. Acest lucru
    va asigura că industria europeană este în continuare bine pregătită pentru a
    face față concurenței neloiale cu care se confruntă, şi aici mă refer la
    acţiuni de dumping și subvenționare. De asemenea, este pentru prima dată când
    legislația noastră recunoaște semnificația standardelor sociale și de mediu în
    domeniul apărării comerciale. Aceasta este o evoluție importantă, iar
    eforturile depuse de legiuitor și instituirea unui echilibrului potrivit aici,
    nu pot fi decât lăudate.



    Comisia Europeană trebuie să dovedească existența unei denaturări
    semnificative a pieței     între prețul de vânzare al unui produs și costul de
    producție al acestuia. Pe această bază, ea va avea dreptul de a stabili prețul
    produsului prin trimitere fie la prețul de vânzare într-o țară cu nivel similar
    de dezvoltare economică, fie la costurile și prețurile internaționale
    nedenaturate relevante.


  • Produse majoritar româneşti în marile magazine?

    Produse majoritar româneşti în marile magazine?

    Proiectul
    de lege care obligă marile lanţuri de magazine din România să pună în vânzare cel
    puţin 51% produse autohtone se află în atenţia Legislativului de la Bucureşti.
    Recent, documentul a primit aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de
    specialitate. Autorităţile şi producătorii consideră că astfel vor reuşi să
    încurajeze economia proprie, prin promovarea mărfurilor româneşti.

    Ministrul
    agriculturii Achim Irimescu a explicat că, odată intrat în vigoare, actul
    normativ va deschide calea către hipermarketuri micilor producători, care până
    acum nu au avut acces la rafturi. Achim Irimescu: Au fost acuzaţii că se aduc prea
    multe produse din alte state şi produsele noastre româneşti, unele de foarte
    bună calitate, nu reuşesc să ajungă în magazin. Eu nu încerc să mă pronunţ
    într-un sens sau altul, dar este cert că dintr-o relaţie contractuală corectă
    toate părţile vor câştiga, inclusiv consumatorul, în final. Pe partea de produs
    românesc, sigur, sper consumatorul român să înţeleagă importanţa consumării
    produselor realizate la nivel naţional.

    Preşedintele Asociaţiei
    Cultivatorilor de Legume, Vlad Gheorghe, a apreciat, la rândul său, că legea va
    defini relaţii foarte clare între producătorii locali şi reprezentanţii marilor
    lanţuri de magazine. În opinia sa, în sezon se poate furniza chiar întreaga
    cantitate necesară vânzărilor, în timp ce în extrasezon procentul de 51%
    alimente româneşti este garantat. Vlad Gheorghe: Am conturat şi am definit
    produsul românesc – pentru asta este marea bătălie pentru această lege – în
    stare proaspătă, iar vizavi de aspectul la aprovizionare 51%, vă garantez că în
    sezon putem să dăm 100% produse româneşti şi acum vă menţionez, pentru că este
    perioada de salată, ridichi, ceapă verde, supermarketurile şi-au definit şi
    conturat câţiva zeci de producători şi spun că nu facem faţă. Este greşit.
    Intenţia acestei legi este de a veni către formele de asociaţii ca să putem livra
    organizat, cu o planificare.

    Potrivit proiectului,
    comercianţii- persoane juridice autorizate, au obligaţia să cumpere ouă, carne,
    fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, prin ”lanţul
    scurt de aprovizionare”. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de
    până la 2 milioane de euro. Lanţul scurt de
    aprovizionare este unul care implică un număr limitat de operatori economici
    angajaţi în activităţi de cooperare şi dezvoltare economică la nivel local şi
    regional, precum şi relaţii strânse între producători, procesatori şi
    comercianţi. Dacă săptămâna
    viitoare va fi votată de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for
    decizional, şi apoi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, legea intră în
    vigoare din toamnă.