Tag: comert electronic

  • Situația geoblocării în UE

    Situația geoblocării în UE

    Constatările unei anchetei întreprinse de Comisia Europeană în sectorul comerțului electronic arată că geoblocarea este încă destul de răspândită în Uniunea Europeană. Această situație este cauzată parțial de deciziile unilaterale ale întreprinderilor de a nu vinde în străinătate, dar și de barierele contractuale instituite de întreprinderi, care îi împiedică pe consumatori să cumpere online în alte state membre ale Uniunii Europene.

     

    De-a lungul anilor, comerțul electronic a crescut constant. Pandemia de Covid 19 a declanșat o trecere către comerțul electronic, mai ales în statele membre în care acesta nu era așa de bine dezvoltat. De asemenea, multe întreprinderi, inclusiv IMM-uri, au trecut în lumea online. Totuși, consumatorii din Uniunea Europeană își doresc  acces la servicii peste tot în piața internă, iar acest lucru nu se întâmplă mereu, spune Amaryllis Verhoeven, din cadrul Comisiei Europene, Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri.

    „Dacă trecem la probleme specifice legate de geoblocare, consumatorii se confruntă cu tot mai puține practici interzise. Regulamentul a produs efecte. Vedem că sunt și practici interzise de regulament, dar care încă mai sunt întâlnite, mai ales când e vorba de plăți. Dacă vrei să plătești cu o carte de credit străină, s-ar putea în continuare să ai probleme.

    Pe de altă parte, comercianții întâmpină în continuare probleme. Sunt împiedicați să aibă și mai multă activitate transfrontalieră din cauza problemelor legate de livrări. Nu sunt obligați să livreze transfrontalier. Consumatorii și-ar dori ca ei să livreze transfrontalier, dar comercianții ezită să facă acest lucru și asta ține foarte mult de o fragmentare care persistă pe piața internă. TVA-ul e diferit, iar cerințele de etichetare și de transport al coletelor sunt diferite și ele. Bineînțeles, noi analizăm toate aceste aspecte și ce se poate face în baza regulamentului, pentru a impulsiona și mai mult comerțul electronic transfrontalier.”

     

    Problemele de aprovizionare la nivel teritorial nu sunt acoperite de regulamentul privind geoblocarea, acestea situându-se într-o așa-zisă zonă gri, continuă Amaryllis Verhoeven.

    „Avem comercianți mai mici care ne cer să luăm măsuri. De aceea, am lansat un exercițiu de evaluare, de constatare a problemelor pentru a afla mai multe despre ce se întâmplă și am lansat și un dialog cu părțile interesate pentru a vedea care sunt problemele. Am mai constatat un lucru în legătură cu geoblocarea și iarăși intrăm într-o zonă gri, pentru că nu e foarte clar dacă regulamentul geoblocare se aplică sau nu. E vorba de practicile de împărțire a pieței. Sunt două scenarii. Sunt posibilități de a oferi servicii diferite pe site-urile pentru diferitele țări. Un produs e oferit pe site-ul din Belgia, dar nu pe cel din Italia. Dacă intervine regulamentul privind geoblocarea sau nu, depinde de o analiză de la caz la caz, dar am constatat astfel de tendințe. La fel și cu magazinele de aplicații. Dacă vii din alt stat membru, e în continuare greu în anumite cazuri să descarci anumite aplicații. Reamintesc, până la urmă, statele membre sunt cele care pun în aplicare regulamentul privind geoblocarea.”

    Serviciile audio-vizuale nu țin de domeniul de aplicare a regulamentului geoblocării, dar sunt o problemă foarte spinoasă, dezbătută foarte mult încă de la adoptarea regulamentului. S-au analizat tendințele de pe piață și s-a constat că există cerere din partea consumatorilor pentru acces mai larg la conținut audio-vizual. Astfel, în curând, se va lansa și un eurobarometru în această privință.

  • Comisia a propus cea mai cuprinzătoare reformă a uniunii vamale a UE de la înființarea sa în 1968

    Comisia a propus cea mai cuprinzătoare reformă a uniunii vamale a UE de la înființarea sa în 1968

    Motorul noului sistem este o premieră mondială: va exista o nouă autoritate vamală a Uniunii, care va supraveghea un centru de date vamale bazat pe inteligenţa artificială. Vor fi trei piloni ai reformei Uniunii Vamale propusă de Comisie.

    În primul rând, va exista un nou parteneriat cu mediul de afaceri. Întreprinderile care doresc să aducă mărfuri în Uniunea Europeană vor putea să înregistreze toate informațiile despre produse și lanțurile de aprovizionare într-un singur mediu online: noul Hub de date vamale al Uniunii. Va fi mai simplu şi pentru companii, pentru că vor putea folosi doar un singur portal atunci când își trimit informațiile vamale și vor trimite date o singură dată pentru mai multe loturi. În cazul celor mai de încredere comercianţi, Trust and Check, aceştia își vor putea pune în circulație mărfurile fără nicio intervenție vamală.

    Centrul de date se va deschide pentru transporturile de comerț electronic în 2028, urmat, pe bază voluntară, de alți importatori în 2032. Va exista o revizuire în 2035, iar din 2038 acest centru devine obligatoriu.

    Al doilea pilon al reformei Uniunii Vamale este abordarea mai inteligentă a controalelor la vamă. Toate statele membre vor avea acces la date în timp real și vor putea pune în comun informații pentru a răspunde oricărui risc mai rapid şi mai eficient. Inteligența artificială va semnala problemele înainte ca mărfurile să plece către Uniunea Europeană. Acest lucru va permite autorităților să fie mai eficiente în oprirea mărfurilor nesigure sau ilegale. Inteligenţa artificială va contribui şi la asigurarea unei colectări adecvate a taxelor și impozitelor.

    Al treilea pilon al reformei Uniunii Vamale este modernizarea comerțului electronic. Platformele online vor deveni importatori oficiali, pentru că vor fi obligate să asigure faptul că mărfurile vândute online în Uniunea Europeană respectă obligaţiile vamale. Este un progres major faţă de sistemul vamal actual, care pune responsabilitatea asupra consumatorului individual și a transportatorilor. Platformele vor fi obligate să se asigure că taxele vamale și TVA-ul sunt plătite la cumpărare, astfel încât consumatorii să nu mai fie afectați de taxe ascunse sau de documente neașteptate atunci când le sosește coletul.


  • Cumpărături online de peste 6 miliarde de euro în România

    Cumpărături online de peste 6 miliarde de euro în România


    Valoarea cumpărăturilor online a fost anul trecut de 6,3 miliarde de euro în România, un nivel apropiat de cifra înregistrată în 2021 (6,2 miliarde euro), se arată într-un raport al GPeC, Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO) şi altor entități din domeniu.



    Datele provenite de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că două treimi dintre utilizatorii de internet (66%) au plasat cel puţin o comandă online în 2022, o creştere de 8,7 puncte procentuale față de ponderea din 2021 (57,3%). Comparate cu cifrele oferite de Eurostat, țara noastră se situează în fața unor state membre ca Bulgaria (41%) sau Italia (49%).



    Hainele și încălțămintea, cele mai achiziționate articole de către europeni



    De altfel, România înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale ale cumpărăturilor online din statele UE. Astfel, în ultimii zece ani ponderea cumpărăturilor online a crescut în țara noastră cu 41%, al treilea cel mai semnificativ avans după Estonia (47%) și Ungaria (43%). La nivel european, numărul cumpărătorilor online a crescut cu 20 de puncte procentuale în ultimul deceniu – de la 55% în 2012, la 75% în 2022.



    Europenii au achiziționat, în cea mai mare parte, produse din categoria îmbrăcăminte şi încălțăminte (inclusiv accesorii şi articole sportive), o pondere de 42% în 2022. Livrările de la restaurante și servicii de catering au acumulat 19% din cumpărăturile online, în timp ce produsele din categoria beauty (cosmetice și wellness) au avut o pondere de 17% din comerțul electronic, potrivit Eurostat.

    Ponderea utilizatorilor de internet care au achiziționat bunuri sau servicii online în statele UE (2012 vs. 2022) / Sursa: Eurostat

    cresteri-cumparaturi-online-state-ue-eurostat.jpg



    Telefonul mobil, preferat pentru achizițiile online



    Din statisticile platformei de marketing afiliat 2Performant reiese că românii au cheltuit în medie 70,75 de euro pentru cumpărăturile efectuate de pe desktop (computer sau laptop), peste valoarea de 66,67 de euro, în 2021. În schimb, tranzacțiile efectuate de pe telefonul mobil au avut o valoarea aproape identică în ultimii doi ani – 46,48 de euro în 2022, respectiv 46,47 de euro în anul precedent.



    Ca valoare totală, cumpărăturile de pe telefonul mobilul au înregistrat o pondere de 68,3% din suma tranzacţiilor online din comerţul electronic din România, restul de 31,7% din valoare fiind acoperită prin tranzacțiile de pe desktop. Totodată, mai bine de trei sferturi dintre românii (76.7%) care au efectuat cumpărături online în 2022 au folosit telefonul mobil, față de 69,8% în anul anterior.



    Raportul GPeC mai precizează că traficul magazinelor online româneşti este generat în proporţie de peste 80% de către dispozitivele mobile, în creștere de la 75,5%, în 2021, în timp traficul generat de telefoanele mobile depășește 85% în cazul magazinelor și platformelor de cumpărături online consacrate,

    Ponderea utilizatorii de internet din UE care au efectuat achizțiii online pe grupe de vârstă / Sursa: Eurostat

    cumparaturi-online-grupe-varsta-eurostat.jpg


  • De ce vrea UE reglementarea economiei platformelor?

    De ce vrea UE reglementarea economiei platformelor?

    Este nevoie de o nouă legislație care să țină pasul cu dezvoltarea din mediul online, care a avut loc în ultimii 20 de ani, au spus deputații europeni, deoarece directiva privind comerțul electronic, care este considerată piatra de temelie a pieței unice digitale, a fost adoptată în anul 2000. De atunci și până acum, au apărut noi tehnologii și companii care își oferă serviciile în mediul digital și din acest motiv sunt necesare modificări pe a proteja mai bine activitatea în mediul online a consumatorilor.

    Eurodeputatul Alex Agius Saliba: Platformele de astăzi și furnizorii de servicii digitale au devenit utilități publice. Le folosim zilnic pentru a comunica, pentru a distribui informații, pentru a rezerva o vacanță, o cameră la hotel și pentru a ne face cumpărături online.

    Legislația europeană va fi actualizată și va conține, printre altele, noi reguli care să se aplice societăților din Uniunea Europeană și celor stabilite în alte părți ale lumii, dar care își vând produsele sau serviciile cetățenilor din spațiul comunitar. Prin facilitarea comerțului transfrontalier în interiorul și în afara Europei, platformele au adus beneficii semnificative consumatorilor și au deschis noi oportunități pentru întreprinderile și comercianții europeni.

    Potrivit Comisiei Europene, un milion de întreprinderi din spațiul comunitar vând deja bunuri și servicii în mediul digital, iar peste 50 la sută din întreprinderile mici și mijlocii care vând pe piețele online funcționează la nivel transfrontalier. Cei care dețin platforme online vor trebui să fie mai prompți în rezolvarea problemei comercianților care vând produse contrafăcute sau nesigure, iar consumatorii ar trebui să fie la fel de siguri când cumpără de pe internet sau din magazinele tradiționale. Astfel, potrivit Parlamentului European, ceea ce este ilegal în mediul offline trebuie să fie considerat la fel și în online. Totodată, se va introduce regula cunoaște-ți clientul care ar impune ca platformele din mediul digital să verifice și să oprească societățile frauduloase care își folosesc serviciile pentru a vinde produse nesigure sau pentru a răspândi informații false.