Tag: comert ilegal

  • Protejarea sturionilor

    Protejarea sturionilor

    Pescuitul sturionilor din apele teritoriale româneşti rămâne interzis, după ce ministrul mediului, Barna Tanczos, a semnat recent un ordin în acest sens. El a explicat că analizele făcute de specialiştii instituţiei arată că speciile de sturion sunt în continuare în pericol din cauza braconajului, fiind necesare măsuri dure pe termen lung. Dealtfel, declinul sturionilor a fost înregistrat la nivel mondial, astfel că organizaţiile internaţionale au decis, în 1998, includerea acestor specii în anexele I şi lI ale Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate, iar România s-a raliat acestor măsuri în 2006, atunci când a impus pentru prima dată prohibiţia.



    Un studiu al organizației internaționale de mediu World Wild Fund privind traficul cu produse din sturion a ajuns la o concluzie destul de ingijorătoare: aproape o treime din produsele verificate sunt ilegale. Acesta a fost realizat în perioada 2016-2020 și oferă pentru prima dată dovezi ale amplorii braconajului și comerțului ilegal de caviar și carne de sturion capturat în sălbăticie în regiunea Dunării inferioare, în special în Bulgaria, România, Serbia și Ucraina. În aceeași perioadă, autoritățile acestor țări au raportat 214 cazuri de braconaj (82 în România). Bazinul Inferior al Dunării este unul dintre ultimele locuri din lume în care speciile de sturion încă supraviețuiesc și se reproduc, specii clasificate drept cel mai periclitat grup de animale din lume.



    Există foarte puține studii de piață privind comerțul cu sturioni, iar acesta este singurul până în prezent care combină două metode criminalistice de ultimă generație, ceea ce este crucial pentru a detecta comerțul ilegal. spune Arne Ludwig, expert genetician la Institutul pentru studierea vieții sălbatice din Leibniz, co-autor al raportului.



    Punctele de testare au acoperit întregul lanț comercial și au inclus diferite tipuri de comercianți, cum ar fi magazine și supermarketuri, restaurante și baruri, piețe locale, facilități de acvacultură, intermediari, pescari și oferte online. Toate probele au fost supuse testării ADN-ului și izotopilor, fapt ce a demonstrat că produse provenite de la sturioni sălbatici au fost vândute în cele patru țări. Acest studiu ne arată cât de grav este impactul braconajului asupra ultimilor sturioni sălbatici și cât de crucială este lupta noastră pentru a-i salva, afirmă Cristina Munteanu, manager proiect WWF-România.



    Tot ea spune și ce ar fi de făcut: Soluția în sine nu este una simplă, ea trebuie să fie o soluție integrată, în sensul că, pe lângă faptul că avem o prohibiție totală de pescuit a sturionilor pe perioadă nedeterminată, care desigur este o măsură bună, trebuie făcute controale mai multe, nu doar la pescuit, dar și pe piața de produse, ca să vedem ce se întâmplă acolo. Și poate și aceste analize care să ne spună exact dacă produsul respectiv provine din sălbăticie sau este legal, adică din acvacultură. Pe lângă toate acestea ar trebui să se lucreze și cu comunitățile de pescari, ceea ce noi am făcut într-un proiect Life. Trebuie să fie o comunicare și un lucru mai intens cu ei pentru găsirea de alternative la pescuit. Trebuie, de asemenea, să avem o monitorizare clară a populațiilor de sturioni ca să știm exact în ce situație ne aflăm și, desigur, o cooperare între toți acești actori care sunt implicați în ceea ce înseamnă conservarea sturionilor și care pot afecta populațiile de sturioni. Este extrem de important.



    Regiunea Mării Negre este crucială pentru supraviețuirea acestei specii în Europa. Dunărea și Rioni din Georgia sunt singurele două fluvii europene în care sturionii care migrează se reproduc natural. Principalele motive pentru decimarea acestora sunt pescuitul excesiv și pierderea habitatului prin baraje care blochează rutele de migrație sau construcțiile fluviale care facilitează navigația. În Uniunea Europeană, singurul fluviu în care populațiile de sturioni se mai reproduc natural rămâne Dunărea. În fluviul Po, din Italia, și în estuarul Gironda din Franța există populații importante de sturioni, dar care nu se mai reproduc natural. Activități de repopulare au loc în Bulgaria, Ungaria, România, Franța, Germania, Polonia, Austria și Olanda.



    Sturionii și alte specii de pești migratori reprezintă comoara istorică, economică și naturală a Dunării, iar de ce sunt importanți aceștia ne spune tot Cristina Munteanu: În primul rând este o specie care a supraviețuit dinozaurilor, adică are o vechime de 200 de milioane de ani. În al doilea rând pentru că ei sunt niște indicatori ai sănătății sistemului fluvial din care provin și în special a faptului că acel sistem are o curgere liberă a apei, deci este într-o situație bună. Și, nu în ultimul rând, pentru propriul nostru interes, pentru că sunt specii de pești mari și, dacă s-ar putea din nou comercializa, veniturile care se pot obține de pe urma lor sunt consistente și pot aduce bunăstare comunităților. Dar pentru asta trebuie să mai așteptăm destul de mult și trebuie să ne unim toți eforturile în sensul salvării populațiilor de sturioni.



    În lume, la ora actuală există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea – şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării din România. Două dintre ele, şipul şi viza, considerate specii foarte rare, au dispărut din fluviu la începutul anilor ’60.



  • Piaţa neagră a medicamentelor în România

    Piaţa neagră a medicamentelor în România


    Comercializarea online de medicamente provenite din
    surse neautorizate este un fenomen foarte periculos şi greu de controlat la
    nivel mondial. Există chiar adevărate reţele infracţionale care obţin profituri
    foarte mari din comercializarea medicamentelor contrafăcute. Potrivit
    Institutului Internaţional de Cercetare împotriva Medicamentelor Contrafăcute,
    din două medicamente vândute pe internet, unul este contrafăcut şi doar o
    farmacie online din 20 este legală.


    Deşi încă nu foarte gravă, nici în România situaţia
    nu arată prea bine. Recent, a fost lansat la Bucureşti primul Raport de
    Monitorizare privind Comerţul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din
    România. Raportul evaluează situaţia actuală a comercializării ilegale pe
    internet a unor medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală, fapt ce
    generează un risc ridicat pentru sănătatea publică. Potrivit lui Dan Miclea,
    Director General Media Kompass, organizaţia care a elaborat raportul, au fost
    monitorizate toate produsele existente pe lista Programului Naţional de
    Oncologie, pe lista Programului Naţional pentru Boli Rare şi pe lista de
    vaccinuri în ultimii cinci ani. S-a constatat că pacienţii bolnavi de cancer
    cei mai expuşi riscurilor comerţului ilegal de medicamente. Dan Miclea
    sintetizează concluziile raportului: În primul rând, este
    vorba despre rolul foarte important al educării şi informării pacientului. Un
    pacient aflat într-o situaţie disperată, cum sunt cei bolnavi de cancer, nu are
    timp să aştepte pentru a găsi o soluţie normală de tratament, aşa cum au
    probabil alţi pacienţi, care suferă de boli cronice. În afară de educare şi
    informare, care intră în rolul autorităţilor, dar poate şi al societăţii civile
    şi al presei, e important ca presa să îşi facă treaba, să facă anchete
    jurnalistice. De asemenea, e nevoie de legislaţie neinterpretabilă, adresată
    site-urilor de anunţuri şi o legislaţie către comercianţi, dar şi către
    publicaţii.


    Subcomisarul de poliţie Răzvan Marinică, din cadrul
    IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, spune că persoanele
    care se ocupă cu comerţul ilegal riscă o pedeapsă penală, fapta putând fi
    încadrată ca evaziune fiscală, spălare de bani sau comercializare de
    medicamente contrafăcute. Legislaţia este un pic ambiguă. Ne
    creează nişte probleme, în special articolul din Codul penal care prevede
    comercializarea de medicamente contrafăcute. Nu este prevăzută clar
    falsificarea medicamentului, ci doar contrafacerea. Contrafacerea înseamnă doar
    să falsifici semnul, marca şi nu produsul în sine, ceea ce conţine el. Avem
    de-a face cu circuite infracţionale, în care persoanele nu evidenţiază
    intrările de medicamente, ulterior comercializarea lor. Sumele de bani obţinute
    sunt spălate prin diferite circuite financiar-fiscale.


    Un proiect de lege care ar urma să delimiteze cadrul
    legal pentru funcţionarea farmaciilor online se află în curs de adoptare la
    Camera Deputaţilor.


    Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor
    Cronici din România, este de părere că nu lipsa de informaţie sau lipsa de
    educaţie reprezintă cauzele pentru care bolnavii aleg să cumpere din surse
    ilegale, ci o politică defectuoasă. Cunosc pacienţi care au cumpărat de pe internet,
    cunosc pacienţi care au fost păcăliţi şi cunosc pacienţi care au mâncat cretă,
    foarte bine conturată, conform unui comprimat medicamentos. Şi-au dat seama,
    pentru că au făcut febră şi au dus la analize ce au înghiţit. Sau încă un
    exemplu… Au mâncat cărbune medicinal pus în cutie de citostatic. Pacientul nu
    ştia cum arată medicamentul. A crezut că aşa trebuie să fie, negru. Aceşti
    oportunişti vin în situaţii de criză şi vin la porţile spitalului, deci nu doar
    pe internet. Cum am ajuns aici? Întrebaţi-i pe guvernanţii noştri. Lipsa de
    politici coerente sanitare a dus la acest dezastru. Lipsa responsabilităţii a
    dus la acest dezastru. Au dispărut nişte medicamente ieftine, dar esenţiale în
    tratamentele oncologice. Aici e politica dezastruoasă a preţului, practicată de
    Ministerul Sănătăţii. Deci, multe medicamente s-au retras de pe piaţă, iar cele
    care sunt eficiente ca afacere economică dispar la exportul paralel. Avem o
    sesizare de la jurnaliştii de investigaţii din Germania că aproximativ 90 la
    sută din importul de medicamente ajunge pe piaţa lor din România.


    Nicolae Fotin, preşedintele Agenţiei Naţionale a
    Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, afirmă că există măsuri de prevenire
    a intrării în lanţul legal a medicamentelor falsificate. De asemenea,
    avertizează că riscurile la care se expun pacienţii prin achiziţia de
    medicamente din mediul online, din surse neautorizate, sunt multiple: Faptul
    că nu este cunoscută provenienţa medicamentului, nu ştii cine îl fabrică, nu
    ştii dacă conţine acea substanţă activă, nu se cunosc concentraţiile,
    excipienţii… Riscurile pot fi extrem de nocive pentru sănătate. Dacă vorbim,
    de exemplu, despre vaccinuri – ştim cu
    toţii că vaccinurile sunt sensibile, trebuie păstrate şi transportate pe lanţ
    de frig, la 28 de grade unele, unele suportă congelare, altele, nu… Orice
    păstrare în afara acestor temperaturi duce la un prim efect nociv, acela că am
    administrat vaccinul degeaba. Chiar dacă este un vaccin autorizat, potenţa lui
    nu mai există, pentru că sunt ncesare nişte condiţii de stabilitate în care
    orice medicament este conform specificaţiilor pentru care a fost autorizat.
    Orice abatere de la această specificaţie înseamnă degradare. Degradarea are
    legătură directă cu eficacitatea şi cu reacţiile adverse.



    Mai mult decât atât,
    există cazuri în care în medicamentele falsificate au fost descoperite
    substanţe toxice, precum mercurul sau otrava pentru şobolani. Aşadar, până la
    demersurile legale ale instituţiilor abilitate, fiecare dintre noi ar trebui,
    atunci când achiziţionează medicamente online, să verifice, printre altele,
    situaţia juridică a site-ului şi logo-urile care certifică autorizarea
    site-urilor.