Radio România Internațional

Tag: comert international

  • Zone strategie pentru comerțul exterior al UE și revitalizarea exporturilor

    Zone strategie pentru comerțul exterior al UE și revitalizarea exporturilor

    Pandemia a avut un cuvânt greu de spus în ceea ce privește comerțul
    internațional al Uniunii Europene. Anul trecut, exporturile și importurile au
    înregistrat o scădere de circa 10
    procente față de 2019. Europa are nevoie de o revenire cât mai rapidă, de
    aceea, conform noii politici comerciale, Uniunea se va concentra și mai mult pe
    relațiile cu cei mai importanți parteneri comerciali externi, afirmă Iuliu
    Winkler, vicepreședinte alComisiei pentru comerț internațional din Parlamentul
    European:


    Sunt definite în noua strategie pentru comerț și zone strategice, de
    importanță mare pentru Uniunea Europeană. Vrem să intensificăm colaborarea cu
    Africa, spre exemplu, vrem să intensificăm colaborarea cu regiunile apropiate
    ale UE, fie că este vorba despre Marea Mediterană, fie de parteneriatul estic
    unde, evident, Uniunea are nu doar interese comerciale, dar și interese
    strategice. Se vorbește în strategie și de cei doi giganți ai comerțului
    global, Statele Unite și China. Ne dorim foarte mult ca odată cu această nouă
    administrație Biden să reconstruim relația transatlantică, o relație bazată și
    pe valori, dar și pe interese comune și, în același timp, avem ca toți ceilalți
    jucători globali în domeniul comerțului, o foarte mare provocare legată de
    China și de modul în care să ne organizăm relația comercială și de investiții,
    dar și relația geopolitică cu marele gigant chinez care este o economie
    emergentă, dar și o putere emergentă pe spațiul geopolitic global.




    România înregistrează de mulți ani un important deficit comercial, din
    cauza exporturilor mult mai mici față de valoarea importurilor. Bucureștiul
    trebuie să găsească formula pentru revitalizarea comerțului internațional și, pe
    lângă o bună gestionare a fondurilor europene pentru redresarea economică, trebuie să
    sprijine financiar companiile care activează în sectorul exporturilor,
    consideră eurodeputatul Iuliu Winkler:


    Pe plan comercial, România suferă de un deficit comercial cronicizat.
    Acest deficit este și urmarea unor politic care au pus prea mare accent pe
    consum ca motor al creșterii economice și prea puțin accent pe investiții. De
    altfel, un motor sănătos al creșterii economice ar fi fost investițiile, mai
    ales cele în infrastructură. Avem, deci, o problemă, fie că este pe energie,
    fie că este pe bunuri de larg consum, din păcate și în sectorul agricol unde,
    teoretic, ar trebui să fim un producător viguros și un mare exportator de
    produse agricole, vedem că suntem mai degrabă importatori de produse di
    domeniul agroalimentar și exportator de neprelucrate. Este nevoie și de acțiuni
    directe – și aici ne aflăm într-un moment greu pentru că, nici în ceea ce
    privește Eximbank și instrumentele financiare și de garanție de promovare a
    exportatorilor, dar nici în ceea ce privește programul de sprijinire a
    exporturilor al Ministerului Economiei, nu ne aflăm într-o situație bună.
    Probabil că este o tranziție și suferim de bolile acestei tranziții, dar eu
    sper că și în aceste domeniu, adică sprijinirea directă a exportatorilor cu
    fonduri de la bugetul de stat, vom avea o reașezare în decursul anului 2021,
    pentru că, dacă vedem că în toată Uniunea Europeană, fiecare stat membru își
    sprijină proprii exportatori pentru a putea ieși pe piețe externe, atunci este
    foarte clar că și noi trebuie să ne armonizăm cu acest tip de sprijin
    guvernamental pentru exportatori.



  • Impactul pandemiei COVID-19 asupra comerțului internațional al UE

    Impactul pandemiei COVID-19 asupra comerțului internațional al UE

    Pandemia de coronavirus își face deja vizibile efectele asupra economiei
    globale, inclusiv în Uniunii Europeană. Specialiștii
    se așteaptă la o recesiune mondială, iar una dintre cele mai afectate relații
    este schimbul comercial al UE cu China, prima țară afectată de virusul COVID-19.

    Iuliu Winkler, eurodeputat din grupului popularilor europeni, despre pierderile
    pe care le-ar putea înregistra Uniunea în această criză:




    Este prima dată după anul 2004 când China raportează un deficit comercial
    lunar, este un eveniment fără precedent
    în ultimii ani și o situația care va afectat atât comerțul global, cât
    și comerțul internațional al Uniunii Europene. Estimările sunt deocamdată
    foarte prudente pentru că nu avem foarte multe date la dispoziție, dar se
    estimează că între 1-1,5% din produsul intern global al UE ar putea să fie
    costul pandemiei dacă reușim să implementăm măsuri economice și măsuri în
    domeniul comercial care să limiteze efectele economice ale acestei crize.





    Răspândirea virusului COVID-19 impune și noi priorități pe agenda economică
    a spațiului comunitar pentru a supraviețui acestei perioade, spune
    eurodeputatul român:




    Dacă e să trecem în revistă agenda de comerț internațional a Uniunii
    Europene pentru anul 2020, atunci vedem câteva priorități foarte clare pe această
    agendă: relația economică și comercială între UE și China, relația cu Statele
    Unite ale Americii și negocierile cu privire la consecințele Brexit-ului și
    relația comercială dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie după 1 ianuarie
    2021.


    Această agendă rămâne valabilă și în condițiile în care epidemia de
    coronavirus, cu siguranță, impune și noi impune și noi priorități. Trebuie să
    ne gândim la faptul că poate exista un rezultat eficient al comerțului
    internațional dacă piața comună rămâne perfect funcțională în următoarea
    perioadă, dacă uniunea economică și monetară funcționează și dacă spațiul
    Schengen va fi pe deplin funcțional chiar în condițiile în care diferite state
    iau măsuri foarte dure în aceste zile pentru îngrădirea pandemiei de
    coronavirus.

    De asemenea, trebuie să ne gândim la coridoare speciale pentru
    circulația mărfurilor, trebuie să ne gândim la aplicarea flexibilă a regulilor
    și trebuie să ne gândim la faptul că, din punct de vedere economic, atunci când
    înfățișăm o recesiune, atunci trebuie să aducem întregul potențial al pieței
    comune a UE la parametri de funcționare, chiar și în condiții de criză. Este
    foarte clar că, până la urmă, sensul măsurilor anunțate deja de Comisia
    Europeană – planul de investiții, măsurile de urgență, măsurile de ajutorare în
    domeniul sănătății publice – trebuie să aibă o finalitate foarte clară, și
    anume păstrarea locurilor de muncă pentru că acesta este cel mai bun mod de a
    proteja cetățenii și familiile în fața crizei economice și a recesiunii.


  • Acordul comercial UE-Vietnam

    Acordul comercial UE-Vietnam


    Parlamentul European (PE) a aprobat, săptămâna trecută, acordul de liber schimb cu 401 voturi pentru, 192 voturi împotrivă și 40 abțineri. Cel mai modern, cuprinzător și ambițios acord încheiat vreodată între UE și o țară în curs de dezvoltare” va contribui la stabilirea unor standarde înalte în regiune și ar putea pregăti terenul pentru un viitor acord comercial și de investiții interregional. Acordul este un semnal puternic în favoarea comerțului liber, echitabil și reciproc, în vremuri de tendințe protecționiste tot mai mari și de punere serioasă sub semnul întrebării a comerțului multilateral bazat pe norme”, au subliniat deputații, conform paginii oficiale a PE.



    Exporturile UE către Vietnam vor crește cu peste 8 miliarde de euro anual



    Raportorul Geert Burgeois explică avantajele pe care le aduce noul acord UE-Vietnam: “Scopul este de a elimina 99% din tarife în termen de șapte ani. Aceasta ar trebui să aducă 15 miliarde de euro pe an în exporturi suplimentare din Vietnam către UE până în 2035, în timp ce exporturile UE către Vietnam ar crește cu 8,3 miliarde de euro anual. Fiecare miliard de euro din exporturile UE creează aproximativ 14.000 de noi locuri de muncă bine plătite aici în Uniune. Acordul este complet în conformitate cu ambiția UE de a fi actor global.”



    Acordul include și serviciile bancare, de transport maritim și poștal, unde companiile din blocul comunitar vor beneficia de un acces îmbunătățit. Acestea vor avea posibilitatea de a participa la licitații publice lansate de către guvernul vietnamez și de către un număr de municipalități, inclusiv capitala Hanoi.



    Fonduri europene pentru promovarea Magiunului de Topoloveni în Vietnam



    Înțelegerea bilaterală presupune și anumite obligații legate de conduita muncii și protejarea mediului. Eurodeputatul Geert Burgeois explică: “Vietnamul este obligat să pună în aplicare toate convențiile Organizației Internaționale a Muncii și să le integreze în codul său de conduită privind munca. În ceea ce privește mediul, Vietnamul este obligat să respecte acordul de la Paris. UE lucrează la neutralitatea climatică și trebuie să creăm condiții de concurență echitabile cu alte țări. Dacă facem tot posibilul, trebuie să cerem același lucru și de la alții, astfel încât acordul comercial să aibă un aspect climatic.”



    Totodată, acordul protejează 169 de produse europene emblematice printre care și Magiunul de Prune Topoloveni, primul produs românesc cu Indicație Geografică Europeană din România.


    Sonimpex Topoloveni, producătorul magiunului, a obținut joi fonduri europene în valoare de 775.000 de euro pentru promovarea produsului în Emiratele Arabe Unite (EAU) și Vietnam.


  • Europenii, mulțumiți de beneficiile comerțului internațional al UE

    Europenii, mulțumiți de beneficiile comerțului internațional al UE


    60 % dintre europeni consideră că ei beneficiază personal de pe urma comerțului internațional, arată datele unui sondaj Eurobarometru, publicat miercuri de Comisia Europeană. Procentul este cu 16% mai mare decât la ultimul sondaj pe aceeași temă, realizat în urmă cu zece ani.



    Prețuri mai mici și o varitate mai mare de produse pentru europeni



    Dintre aceștia, mai bine de jumătate (54 %) consideră că acest beneficiu se materializează într-o gamă mai largă de produse, în timp ce 36 % consideră că reducerea prețurilor este cel mai important beneficiu, informează Comisia Europeană. Beneficiile comerțului internaționale sunt mai tangibile cei mai tineri dintre respondenți și pentru cei cu un nivel mai înalt de educație și de venituri.



    Sondajul mai arată că șapte din zece europeni (71%) consideră că UE este mai eficace în apărarea intereselor comerciale ale țărilor lor decât în cazurile în care statele membre acționează pe cont propriu. De asemenea, 75% dintre respondenți sunt de acord că este nevoie de norme pentru comerțul internațional.



    Locurile de muncă, principala prioritate pentru cetățenii UE



    În privința priorităților politicii comerciale a Uniunii, 54 % dintre europeni sugerează că principala prioritate a politicii comerciale a UE ar trebui să fie crearea de locuri de muncă în UE. 50% dintre respondenți consideră o prioritate apărarea standardelor UE în materie de mediu și de sănătate a devenit, cu 20 de puncte procentuale mai mult față de sondajul anterior. Totodată, mai mult de jumătate dintre europeni recunosc că politica comercială a UE a luat deja în considerare impacturile social, asupra mediului și asupra drepturilor omului, atât în interiorul blocului comunitar, cât și la nivel mondial.



    Cecilia Malmström: Am dorit să creăm un climat de încredere.”



    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström s-a declarat mulțumită de rezultatele din domeniul comerțului internațional: Când am preluat funcția de comisar în urmă cu cinci ani, exista o serie de critici împotriva comerțului internațional și a modului în care Comisia a purtat negocierile comerciale. Prin urmare, am decis să reformăm modul în care facem politica comercială. Prin creșterea transparenței, am dorit să creăm un climat de încredere. Acest sondaj Eurobarometru dovedește că am reușit. În prezent, cetățenii au opinii mai pozitive în ceea ce privește comerțul decât în urmă cu zece ani. Majoritatea cetățenilor consideră că schimburile comerciale le aduc beneficii directe și că, în negocierile pe care le desfășoară, Comisia este transparentă. Aceste opinii sunt foarte pozitive într-o perioadă de creștere a protecționismului și a conflictelor comerciale în întreaga lume!”

  • UE – bariere în calea comerțului

    UE – bariere în calea comerțului

    Bruxelles-ul confirmă creșterea continuă a barierelor cu care se confruntă întreprinderile europene pe piețele externe. Graţie răspunsului ferm al Uniunii Europene, 123 de astfel de bariere au fost eliminate de la începutul mandatului actualei Comisii, permițând exporturi suplimentare de peste 6 miliarde de euro anul trecut.

    Ultima ediție a Raportului privind barierele din calea comerțului și a investițiilor identifică 45 de noi bariere comerciale introduse în țări din afara Uniunii Europene în 2018, ajungându-se la un nivel-record de 425 de măsuri în 59 de țări diferite, costând întreprinderile comunitare miliarde euro în fiecare an.

    În contextul dificil de astăzi, grevat de tot mai multe tensiuni comerciale și măsuri protecționiste, Uniunea Europeană trebuie să continue să apere interesele companiilor sale pe piețele mondiale.

    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a subliniat că, de la începutul mandatului său, la sfârșitul anului 2014, politicile europene au reuşiat să elimine 123 de bariere care incomodează exporturile Uniunii: Pe de o parte, concluziile acestui raport aduc veşti proaste, deoarece confirmă că protecţionismul este în creştere şi că în străinătate au apărut noi bariere în calea comerţului şi a investiţiilor care afectează companiile europene. Trăim vremuri tulburi în ce priveşte comerţul, însă Uniunea Europeană face eforturi continue pentru a asigura accesul europenilor pe pieţele din toată lumea, prin intermediul acordurilor comerciale. Avem astăzi 41 de acorduri comerciale încheiate cu 72 de ţări; este cea mai extinsă reţea comercială din lume. Şi încercăm, totodată, să ne asigurăm că acordurile noastre comerciale se consolidează tocmai pentru a elimina barierele din calea companiilor noastre.

    China și Rusia se situează în fruntea listei generale, menținând 37 și, respectiv, 34 de măsuri comerciale problematice. Cel mai mare impact asupra exporturilor Uniunii Europene îl au măsurile introduse de China, Statele Unite, India și Algeria – a precizat comisarul Malmström. Ele implică 80% din totalul exporturilor europene afectate de măsuri noi și vizează in principal sectoarele oțelului, aluminiului și tehnologiilor informației și comunicațiilor.

    Eforturile Uniunii Europene de asigurare a aplicării regulilor existente privind comerțul internațional dau rezultate foarte bune. Intervenind în strânsă colaborare cu statele membre și cu întreprinderile în cadrul strategiei consolidate a Uniunii de acces la piețe, Comisia Europeană a eliminat anul trecut 35 de bariere comerciale în, printre altele, China, Japonia, India și Rusia.

    Intervenţii au existat în opt sectoare-cheie ale exporturilor și investițiilor Uniunii Europene, incluzând agricultura și pescuitul, automobilele, textilele și produsele din piele, vinurile și băuturile spirtoase, produsele cosmetice, produsele minerale, piesele de aeronave și echipamentele tehnologiilor informației și comunicațiilor.