Radio România Internațional

Tag: comert online

  • Jumătate dintre comercianţii online de produse second-hand nu le spun clienţilor ce drepturi de returnare au

    Jumătate dintre comercianţii online de produse second-hand nu le spun clienţilor ce drepturi de returnare au

    Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor din 25 de state membre, precum și din Islanda și Norvegia, au făcut publice rezultatele unor verificări la comercianții online care vând bunuri la mâna a doua, precum haine, echipamente, electronice sau jucării.

    Obiectivul campaniei a fost de a verifica dacă practicile acestor comercianți sunt conforme cu legislația Uniunii Europene privind protecția consumatorilor. Din 356 de comercianți online, 185, reprezentând 52% au fost susceptibili de a încălca legislația..

    Astfel, 40% nu au informat consumatorii în mod clar cu privire la dreptul lor de de a returna produsul în termen de 14 zile, fără justificare sau costuri;

    45% nu au informat corect cu privire la dreptul de a returna produsele defecte sau pe cele care nu arată sau nu funcționează așa cum se anunță;

    57% nu au respectat perioada minimă de garanție legală de un an pentru bunurile second-hand;

    5% nu și-au furnizat corect identitatea, iar 8 procente nu au furnizat prețul total al produsului, inclusiv taxele.

    Autoritățile de protecție a consumatorilor vor decide acum dacă vor lua măsuri împotriva celor 185 de comercianți care au fost desemnați pentru investigații suplimentare și dacă vor solicita respectarea normelor în conformitate cu procedurile lor naționale.

    Obligațiile comercianților cu privire la informarea consumatorilor sunt reglementate de Directiva privind drepturile consumatorilor și de Directiva privind comerțul electronic. Atunci când vând bunuri second-hand, comercianții trebuie să își respecte obligațiile privind garanția legală de conformitate prevăzută în Directiva privind vânzarea de bunuri.

    Principalele sectoare de activitate vizate de prevederile comunitare sunt hainele, accesoriile, echipamentele electronice, jucăriile și articolele de jocuri, cărțile, aparatele de uz casnic, designul interior și mobila, CD-urile și vinilurile, produsele de îngrijire a copiilor, automobilele (inclusiv cele electrice), articolele sportive, piesele de schimb, motocicletele și bicicletele, articolele de grădinărit, articolele de bricolaj și altele.

  • Recomandările ANCOM pentru comenzile online de Black Friday

    Recomandările ANCOM pentru comenzile online de Black Friday

    În perioada dedicată ofertelor promoționale de Black Friday, utilizatorii se pot confrunta cu livrări întârziate ale produselor achiziționate online sau tentative de fraudă la livrarea coletelor. ANCOM recomandă utilizatorilor să acorde o atenție sporită opțiunilor și condițiilor de livrare, precum și autenticității informațiilor de-a lungul întregului proces de achiziție online.
    Recomandări privind livrarea produselor achiziționate online de Black Friday.

    Volumul crescut de achiziții de diverse produse din perioada Black Friday are un impact semnificativ asupra activității de curierat din România. În aceasta perioadă, având în vedere numărul mare de comenzi, este posibilă apariția unor întârzieri la livrarea coletelor sau a deteriorării sau pierderii acestora în timpul transportului.

    Atunci când fac comenzi online, utilizatorii ar trebui să acorde o atenție sporită ofertelor propuse de comercianți și să verifice următoarele aspecte:

    • opțiunile de livrare oferite de magazinul online. Utilizatorii pot lua în calcul să solicite servicii suplimentare de siguranță, cum ar fi serviciul cu deschidere la livrare sau serviciul de trimitere cu valoare declarată;

    • modalitățile de livrare a bunului (la adresă, la un punct de lucru al furnizorului sau la un sistem automat de livrare – locker, easybox, pachetomat, cutie pentru colete sau casete de expediere a coletelor);

    • modalitățile de plată a bunului la livrare (numerar sau POS);

    • termenul de livrare, care poate fi mai mare decât în alte perioade ale anului;

    • dacă se oferă livrarea la ușă a unor produse voluminoase (mobilă, electrocasnice etc.). Livrarea bunurilor cu o greutate mai mare de 31,5 kg nu reprezintă prestarea unui serviciu poștal, ci a unui serviciu de transport marfă;

    • dacă ambalajul coletului livrat prezintă urme de deteriorare, caz în care se poate solicita întocmirea unui document în care să fie specificată starea ambalajului sau se poate refuza coletul;

    • identitatea expeditorului, în special în cazul în care contravaloarea bunurilor este achitată furnizorului de servicii poștale (bunuri expediate prin serviciul contra ramburs).

    Atenție la tentativele de fraudă!

    În contextul în care mediul online este din ce în ce mai expus fraudelor, pentru a determina cât de sigură este achiziția online de produse, ANCOM și Directoratul Național de Securitate Cibernetică recomandă cumpărătorilor să acceseze scamadviser.com pentru a verifica dacă magazinul online este real și dacă produsele vândute sunt autentice.

    ANCOM atrage atenția utilizatorilor să nu răspundă mesajelor (SMS, e-mail) transmise aparent de un furnizor de servicii poștale prin care se solicită accesarea unui link și completarea de informații personale (de exemplu, numărul cardului bancar) necesare livrării unui colet. Dacă utilizatorul a fost victima unei înșelăciuni sau a dat curs unui astfel de mesaj este necesar să informeze furnizorul de servicii poștale și să se adreseze organelor de poliție pentru începerea investigațiilor.

    În plus, în cazul bunurilor expediate prin serviciul contra ramburs, ANCOM recomandă ca înainte de achitarea sumei de bani solicitate, destinatarii care primesc coletul să se asigure că ei sau un alt membru al familiei au făcut o astfel de comandă online.

    Ce, cum și unde reclami

    În situațiile în care întâmpină probleme legate de livrarea unor produse comandate online, este necesar și eficient ca utilizatorii să se adreseze, în primul rând, magazinului online. Mai multe detalii despre livrarea comenzilor online sunt disponibile aici

    În lipsa unei soluționări amiabile de către magazinul online, consumatorii se pot adresa:
    • Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – în cazul în care comerciantul este situat pe teritoriul României;
    • reprezentantului local al Centrului European al Consumatorilor, în cazul unui comerciant dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.

    În cazul unui comerciant dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene, soluționarea reclamațiilor se desfășoară conform mențiunilor de pe site-ul comerciantului respectiv.

    Pentru orice reclamație ulterioară este important ca utilizatorii să păstreze toate documentele care pot dovedi achiziția făcută (factură, bon fiscal, formularul de livrare etc.).

    ANCOM nu poate impune furnizorului de servicii poștale implicat în livrare să reia livrarea coletului returnat, fără costuri de expediere, sau să ofere eventuale despăgubiri ca urmare a modului în care a gestionat expedierea acestuia. ANCOM poate însă analiza și, după caz, sancționa conduita furnizorului implicat în livrarea bunului din perspectiva legislației din domeniul serviciilor poștale. Astfel de încălcări pot fi semnalate Autorității aici

  • Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online

    Protecția consumatorilor: practici manipulatoare în mediul online

    Din 399 de magazine virtuale verificate de Comisia Europeană, 148 folosesc practici manipulatoare.

    Au fost verificate magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul, care vând produse variate: de la textile la produse electronice.

    Cele mai folosite practici destinate manipulării cumpărătorului sunt: numărătoarele inverse false, care arată că mai este puțin timp până la expirarea ofertei; interfețele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziții, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opțiuni; precum și informațiile ascunse.

    Astfel, 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice; 54 de site-uri au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii.

    S-a mai constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. Este vorba despre informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine.

    Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea și aplicațiile unor site-uri, unde s-a constatat că 27 dintre ele au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.

    Comportamentul aceste este vădit reprobabil și contravine protecției consumatorilor. Astăzi, dispunem deja de instrumente obligatorii cu ajutorul cărora putem contribui la soluționarea acestor probleme și fac apel la autoritățile naționale să asigurea respectarea legii pentru a lua măsuri adecvate și pentru a combate aceste practici, a spus comisarul pentru justiție, Didier Reynders.

    De altfel, Comisia Europeană revizuiește întreaga legislație privind protecția consumatorilor pentru a se asigura că aceasta este potrivită pentru era digitală.

    În perioada următoare, autoritățile naționale vor contacta comercianții în cauză pentru a le solicita să își rectifice site-urile web și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare în conformitate cu procedurile lor naționale.


  • Noi norme privind comerţul electronic în UE

    Noi norme privind comerţul electronic în UE

    Sistemul de TVA al Uniunii Europene a fost actualizat ultima dată în 1993 şi nu a ţinut pasul cu amploarea pe care a căpătat-o, în ultimii ani, comerţul electronic transfrontalier. Noile norme vor ajuta vânzătorii şi pieţele ori platformele online, atât din interiorul, cât şi din afara Uniunii, operatorii poştali şi curierii, administraţiile vamale şi fiscale, precum şi consumatorii.

    De la 1 iulie anul trecut, au fost introduse o serie de modificări ale modului în care se percepe TVA pentru vânzările online, indiferent dacă oamenii cumpără de la comercianţi din interiorul sau din afara Uniunii Europene. Până acum, bunurile cu o valoare mai mică de 22 de euro importate în Uniune de către firme din afara blocului comunitar erau scutite de TVA. Acum, această scutire este suspendată, astfel încât TVA-ul să fie perceput pentru toate produsele care intră în Uniune, la fel ca în cazul bunurilor vândute de companiile din acest spaţiu.

    În prezent, vânzătorii online trebuie să fie înregistraţi în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care au o cifră de afaceri care depăşeşte un anumit prag general, care variază de la o ţară la alta. De la 1 iulie, aceste plafoane diferite sunt înlocuite cu un prag comun, la nivelul Uniunii Europene, de 10.000 euro, iar dacă el e depăşit, TVA-ul trebuie plătit în ţara în care sunt livrate bunurile.

    Pentru a-şi simplifica viaţa şi facilita vânzarea în alte state membre, comercianţii online se pot înscrie acum pe un portal electronic denumit Ghişeul unic, unde îşi pot îndeplini toate obligaţiile în materie de TVA pentru vânzările intracomunitare. Pragul de 10.000 euro se aplică încă din 2019 pentru serviciile electronice vândute online.

    Pentru a evita proceduri mai complicate, în alte ţări, companiile se pot înregistra în propriul stat membru şi în propria limbă. Odată înscris, comerciantul poate notifica şi plăti TVA-ul la ghişeul unic pentru toate vânzările sale în Uniune, printr-o declaraţie trimestrială. Ghişeul unic se va ocupa de transferarea TVA-ului către statul membru respectiv.

    Pentru consumatori, ghişeul unic aduce mai multă transparenţă: atunci când cumpăraţi de la un vânzător sau pe o platformă din afara Uniunii înregistrată la ghişeul unic, TVA-ul ar trebui să facă parte din preţul pe care îl plătiţi vânzătorului. Cu alte cuvinte, nu mai există apeluri din partea serviciilor vamale sau de curierat prin care se solicită o plată suplimentară atunci când bunurile ajung în ţara dumneavoastră, deoarece TVA-ul a fost deja plătit.


  • România, cea mai mare creștere a comerțului online din UE

    România, cea mai mare creștere a comerțului online din UE


    România a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci a cumpărăturilor online în din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Achiziția de bunuri și servicii de către utilizatorii de internet a crescut cu 27 de puncte procentuale în România care este urmată la mică distanță de Cehia şi Croaţia (ambele cu 25%) şi Ungaria (23%).



    Mai puțin de jumătate dintre români apelează la comerțul online



    La nivelul UE, 9 din 10 persoane (89%) cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2020, iar 72% dintre acestea au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii pentru consum propriu. Sectorul E-Commerce din spațiul comunitar a crescut cu patru puncte procentuale anul trecut faţă de 2019 (68%) şi cu zece puncte procentuale faţă de 2015 (62%).



    Cele mai mari cifre ale comerțului electronic din UE s-au înregistrat anul trecut în Olanda unde 91% din segmentul de vârstă indicat a apelat la shopping-ul online. Pe următoarele poziții se situează Danemarca (90%), Germania (87%), Suedia (86%) şi Irlanda (81%). Chiar dacă înregistrează cea mai mare creștere din UE, România este penultima din UE la numărul de persoane care au cumpărat bunuri și servicii online în 2020, cu doar 45% din segmentul de vârstă 16-74 de ani, ultima clasată fiind Bulgaria (42%).

    Diferențele între numărul de persoane care au apelat la achizțiile online în 2015 față de 2020 în statele UE (Sursa: Eurostat)

    achizitii-online-2015-2020-eurostat.jpg



    Ce au cumpărat europenii anul trecut prin internet



    Datele Eurostat indiă și preferințele celor care au apelat la comerțul online în 2020. Astfel, 62% dintre utilizatori au cumpărat haine, inclusiv echipament sportiv, pantofi sau accesorii, 32% au achiziționat filme sau servicii de streaming online pentru producții audiovizuale, 29% au folosit livrările de mâncare preparată (restaurante, fast-food, catering), 28% au cumpărat mobilă, obiecte de interior sau pentru grădină. De asemenea, 27% dintre cetățenii UE care au apelat la cumpărăturile online și-au achiziționat cosmetice și produse de îngrijire, iar același procent dintre utilizatorii au cumpărat cărți, reviste sau ziare. 26% sintre achizții au fost computere, tablete, telefoane mobile și accesorii pentru acestea, și din nou un procent similar pentru cei care au apelat la servicii de streaming de muzică sau au descărcat piese muzicale contracost.



    Eurostat estimează că cifrele vor continuă să crească și în acest an, în contextul măsurilor adoptate în statele membre UE pentru stoparea pandemiei de Covid-19, dar și prin schimbările ce apar în preferinţele şi obiceiurile consumatorilor.


    Cele mai populare achiziții de bunuri și servicii în 2020 (Sursa: Eurostat)

    categorii-achizitii-online-2020-eurostat.jpg

    Românii vor face cumpărături online de peste 6 mld euro în 2021



    În privința României, estimările Asociației Române a Magazinelor Online (AMRO) arată că sectorul de comerț online a atins pragul de 5,6 miliarde de euro la în 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 30% mai mult decât în 2019 când valoarea afost estimată la circa 4,3 miliarde de euro. Raportul realizat de GPeC (Gala Premiilor eCommerce) indică o creșterea cu 500 de milioane de euro peste previziunile inițiale, pe fondul restricțiilor impuse și în țara noastră.



    Valoarea de 5,6 miliarde de euro include toate tranzacțiile realizate din România atât către comercianții autohtoni, precum și către magazinele online din afara granițelor țării doar pentru achiziția de produsele fizice prin internet. Raportul nu a inclus alte tranzacții precum achiziția de servicii, bilete de avion, vacanțe și călătoriile, biletele la spectacole sau plata facturilor la utilități.


    Potrivit estimărilor, comerțul online va depăși pragul de 6,5 miliarde de euro la finalul acestui an.

  • Noi reguli pentru combaterea fraudei în tranzacţiile online şi pentru sprijinirea IMM-urilor

    Noi reguli pentru combaterea fraudei în tranzacţiile online şi pentru sprijinirea IMM-urilor

    În curând, fraudele înregistrate legate de plata TVA-ului la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în comerţul online, vor fi mult mai uşor de depistat. O serie de acorduri adoptate recent de miniştrii europeni de finanţe simplifică legislaţia în domeniu şi conferă mai multă putere autorităţilor fiscale naţionale şi europene. Laurenţiu Văduva:

    Potrivit statisticilor, sustragerea de la plata TVA-ului în Uniunea Europeană ajunge anual la aproximativ 5 miliarde de euro. Noul acord adoptat de miniştrii europeni de finanţe va oferi, în premieră, autorităţilor anti-fraudă de nivel naţional şi comunitar acces la datele deţinute de actori importanţi ai sistemelor de plată, precum marii operatori de carduri de credit şi debit, care facilitează peste 90% din achiziţiile online la nivelul Uniunii Europene. Practic, aceştia vor fi obligaţi să trimită reţelor Eurofisc datele relevante ale vânzărilor transfrontaliere. În acest mod, vor putea fi identificaţi vânzătorii online care nu îşi achită TVA-ul, indiferent dacă aceştia se află sau nu în Uniunea Europeană. În unele state membre, astfel de cooperări prevăzute în legislaţiile naţionale şi-au dovedit deja utilitatea. Noile regulamente trebuie validate de Parlamentul European şi se preconizează că vor intra în vigoare din ianuarie 2024.

    Comisarul European pentru Afaceri Economice şi Financiare, Impozitare şi Vamă, Pierre Moscovici, a catalogat noua legislaţie drept o modalitate formidabilă de simplificare a sistemului comunitar de taxare a TVA-ului, de reducere a nivelului fraudelor şi totodată de sprijin pentru mediul de afaceri aflat în legalitate.

    Miniştrii europeni au simplificat şi legislaţia legată de TVA-ul aplicat Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, pentru a le sprijini în activităţile trans-frontaliere. A fost stabilit pragul unic de 85.000 de euro al volumului minim de tranzacţii până la care IMM-urile vor fi scutite de plata TVA-ului, dacă fac afaceri exclusiv pe teritoriul statului lor naţional şi de 100.000 de euro pentru cele care operează şi în alte state membre. Aceste prevederi vor intra în vigoare în ianuarie 2025.

    Comisia a salutat şi adoptarea unui acord politic prin care vor fi scutite de la plata TVA-ului şi a altor taxe aprovizionarea forţelor armate ale statelor membre atunci când acestea se vor deplasa pe teritoriile altor ţări ale Uniunii Europene, în cadrul aplicaţiilor sau misiunilor comune de apărare.


  • România pe ultimul loc la cumpărăturile online în UE

    România pe ultimul loc la cumpărăturile online în UE

    Cyber Monday este o nouă dată importantă în calendarul consumatorilor și retailerilor din toată lumea. Sărbătorită în prima luni de după cunoscuta zi Black Friday (cea internațională), Cyber Monday vine cu oferte pentru cumpărăturile online și mai degrabă o ocazie pentru companii să prelungească reducerile sau să adauge alte noi promoții pentru clienți.



    Cu această ocazie, Eurostat a publicat date legate de cumpărăturile online din țările Uniunii Europene, conform cărora țara noastră eset pe ultimul loc la numărul de achiziții online. Doar 23% dintre utilizatorii de internet din România au făcut achiziţii online în 2017, faţă de o medie de 68% în Uniunea Europeană.



    Tinerii fac cele mai multe cumpărături online



    Cele mai maulte achiziții au fost realizate, anul trecut, de către utilizatorii de internet din Marea Britanie (86%), Suedia (84%), Danemarca, Germania, Luxemburg şi Olanda (fiecare cu 82%). România (23%), Bulgaria (27%), Cipru (39%) şi Croaţia (42%) au înregistrat cel mai redus nivel de cumpărături prin intermediul internetului, în 2017.



    Datele Eurostat mai arată că procentul celor care au făcut achiziții online a crescut la toate categoriile de vârstă, în ultimii 10 ani. Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat la utilizatorii de internet cu vârstă cuprinsă între 16 și 24 de ani, de la 44% în 2007, la 71% în 2017. Europenii cu vârste între 16 şi 24 de ani sunt au făcut cee mai multe achziții online în Olanda (90%), Suedia (89%) şi Marea Britanie (88%).



    Românii au cheltuit 1 miliard de lei de Black Friday



    Deși sunt codași printre europeni, românii sunt de laan la an mai interesați de cumăpărăturile online. Valoarea cumpărăturilor online realizate pe 16 noiembrie, ziua Black Friday în România anul acesta, a crescut cu 30% în comparaţie cu 2017, iar 26% dintre comenzile plasate au fost din mediul rural, în creştere comparativ cu anul trecut, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), citat de Agerpres.



    “Comerţul online este pentru toată lumea. Ne dorim ca aceia din mediul rural, din oraşele mici şi persoane din zone defavorizate să beneficieze de avantajele comerţului online şi anume de varietatea mare de produse, preţuri şi servicii mai bune, pe care le pot compara în mod transparent,”a spus Florinel Chiş, director executiv al ARMO.



    Totodată, românii au făcut cumpărături online de peste un miliard de lei în perioada campaniei de reduceri, respectiv, 16-18 noiembrie, potrivit datelor centralizate de compania ce asigură plăți online, PayU România. În aceeași perioadă, compania a înrgeistat peste 375.000 de tranzacţii în valoare de aproximativ 198 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de anul trecut.

  • Acord de retragere rapidă a produselor periculoase

    Acord de retragere rapidă a produselor periculoase

    Patru mari companii din domeniul comerţului online – Alibaba, Amazon, eBay şi Rakuten – au semnat în prezenţa comisarului european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova, un acord prin care se angajează să asigure cetăţenilor Uniunii Europene produse de calitate. Companiile amintite şi-au luat angajamentul că vor comunica cu rapiditate către autorităţilele în domeniu problemele identificate la produse periculoase şi vor împiedica reapariţia acestora pe Internet. Comisarul european Vera Jourova declara:



    “Noi toţi vrem ca produsele vândute online să fie sigure, ca cei care achiziţionează prin acest sistem să fie în siguranţă. De aceea, s-a semnat acest prim angajament privind siguranța produselor pe platforme online. Intrarea companiilor pe online a schimbat modul în care consumatorii fac cumpărături. În 2016, una din cinci achiziţii a fost făcută online. Acest sistem aduce avantaje enorme — consumatorii au o gamă mai largă de produse, la preţuri mai mici. La fel ca şi în cazul vănzărilor fizice, trebuie să ne asigurăm că şi cumpărăturile online sunt sigure.”



    Statisticile arată că peste 2200 de atenţionări care au dus la retragerea de pe piaţă a produselor care nu respectau standardele de siguranţă ale Uniunii Europene au fost emise anul trecut. Potrivit acordului semnat, în urma unui dialog facilitat de Comisia Europeană, Alibaba, Amazon, eBay şi Rakuten s-au angajat să răspundă la notificările privind produsele periculoase primite din partea autorităţilor statelor membre în termen de două zile lucrătoare şi la cele transmise de clienţi în termen de cinci zile lucrătoare.



    De asemenea, firmele vor consulta informaţiile privind produsele rechemate/periculoase disponibile în sistemul de alertă rapidă al UE pentru produsele nealimentare periculoase, precum şi din alte surse şi vor lua măsurile necesare în ceea ce priveşte produsele respective, atunci când acestea pot fi identificate. Vor fi create puncte unice de contact specifice destinate autorităţilor din statele membre ale UE pentru notificările cu privire la produsele periculoase şi pentru facilitarea comunicării pe probleme de siguranţă a produselor. De asemenea, vor fi luate măsuri menite să prevină reapariţia listelor de produse periculoase deja retrase. La fiecare şase luni, pieţele online şi Comisia Europeană vor evalua progresele înregistrate cu privire la aceste angajamente, prin publicarea unui raport.



  • Evoluţii ale comerţului românesc

    Evoluţii ale comerţului românesc

    România a înregistrat şi în primele trei trimestre
    din 2016 deficit în comerţul cu produse agroalimentare, adică importă mai mult
    decât exportă – arată datele centralizate de Ministerul Agriculturii de la Bucureşti. Exporturile au crescut cu aproape 3%, faţă de primele 9 luni din anul
    trecut, în vreme ce importurile au marcat o creştere cu peste 9%. Uniunea Europeană
    rămâne principalul partener în comerţul agroalimentar al României, Bucureştiul
    importând preponderent din celelalte ţări comunitare carne de porc proaspătă şi
    refrigerată, produse de patiserie, brutărie şi biscuiţi, grâu, zahăr şi cafea.

    În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari
    încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul
    loc situându-se grâul şi meslinul (amestec de grâu cu secară) cu o valoare de
    circa 862 de milioane de euro şi o cantitate de 5,2 milioane de tone. Ţigările
    de foi şi trabucurile ocupă locul al doilea, fiind urmate de seminţele de
    rapiţă, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi orz.

    În altă ordine de idei,
    potrivit unei analize KeysFin, comerţul online românesc bate record după
    record, în 2016 urmând să depăşească graniţa de 6 miliarde de lei (1,4 miliarde euro), afacerile din
    acest sector situându-se astfel la un nivel istoric pentru România. Potrivit
    datelor financiare analizate, cifra de afaceri din e-commerce-ul românesc a
    crescut susţinut în ultimii ani, de la 1,68 miliarde de lei (0.37 miliarde de
    euro) în 2011, la 5,47 miliarde de lei (1,21 miliarde de euro) în 2015.
    Creşterea afacerilor a venit pe fondul dezvoltării spectaculoase a serviciilor
    de comerţ online, asigurate în prezent de peste 5.300 de firme, cu peste 2600
    mai multe decât în urmă cu 5 ani.

    Statisticile KeysFin arată că, pe fondul
    creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe
    internet, profitablitatea sectorului a avansat de la circa 47 de milioane lei
    (10,4 milioane de euro) în 2011 la peste 233 de milioane lei (51,7 milioane de
    euro) în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 milioane de
    lei (66,7 milioane de euro).

    Rezultatele spectaculoase din campania Black
    Friday 2016 au dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen
    naţional, explică analiştii de la KeysFin, potrivit cărora Nu neapărat
    reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot
    mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale    .

    Datele relevă
    că s-a ajuns la 500 de tranzacţii pe minut, de două ori mai multe faţă de
    nivelul maxim de anul trecut, iar cea mai mare tranzacţie a fost de 143.000 lei
    (aproape 32 mii de euro), comandă venită din Ungaria.